1,496 matches
-
alături de traduceri, anunțau o personalitate complexă și novatoare. SCRIERI: Povești în versuri, București, [1925]; Prichindel. Chipuri și priveliști. Întâmplări și istorisiri, București [1925]; Vestiri, îngr. și prezentare Tudor Vianu, pref. Al. A. Philippide, București, 1937; Chipuri de altădată, București, 1974; Vestiri. Antologia poeziei franceze, pref. Al. A. Philippide, prezentare Tudor Vianu, București, 1980. Traduceri: Jean Racine, Estera, București, 1923; Antologia poeziei franceze, București, 1937. Repere bibliografice: Romulus Dianu, „Povești în versuri” de Ioan Ciorănescu, RP, 1925, 2164; G. M. Zamfirescu, „Povești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286268_a_287597]
-
M. Zamfirescu, [Ioan I. Ciorănescu], „Gândul nostru”, 1926, 10-11; Moartea poetului Ioan Ciorănescu, U, 1926, 245; Barbu Lăzăreanu, Un traducător al lui Lisle, ADV, 1934, 15 460; Barbu Lăzăreanu, Casandra, învingătoarea lui Homer, ADV, 1934, 15 466; I. G. Dimitriu, „Vestiri”, CL, 1937, 6-7; Grigore Popa, Scrisori din Paris, PLI, 1937, 12; Constantin Stelian, Ioan I. Ciorănescu, PLI, 1938, 3579; Nicolae Roșu, Ioan I. Ciorănescu, UVR, 1938, 16; G. Călinescu, Fișe literare, JL, 1939, 8-9; Călinescu, Ist. lit. (1982), 938-939, 1029
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286268_a_287597]
-
Nicolae Roșu, Ioan I. Ciorănescu, UVR, 1938, 16; G. Călinescu, Fișe literare, JL, 1939, 8-9; Călinescu, Ist. lit. (1982), 938-939, 1029; V. Spiridonică, Evocări: Ioan I. Ciorănescu, TIA, 1942, 334; Leon Baconsky, Ioan I. Ciorănescu, ST, 1971, 16; Victor Bibicioiu, „Vestiri”, SPM, 1981, 534; Dicț. scriit. rom., I, 595-596; Micu, Scurtă ist., II, 41; Ștefan Ion Ghilimescu, Dinastia Ciorăneștilor, Târgoviște, 2000. N.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286268_a_287597]
-
Iacob cel Mare și Matei, sunt așezați în capătul mesei. Grupul din stânga îi arată pe Ioan și pe Petru cu un cuțit în mână, pe Iuda care ține mâna pe masă și grupul lui Bartolomeu, Iuda Tadeul și Simon. Cuvântul vestirii trădării trebuie luat în considerare numai ca temă secundară. Această veste „răsună” numai în două dintre mâinile lui Iuda și mâna lui Petru. Deja Ioan, al treilea din acest grup, înclinându-se spre Petru, formează împreună o figură de consonanță
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
Raymund Netzhammer făcea referire la necesitatea venirii "unor oameni noi la timpuri noi", dar și la starea sănătății sale454. Erau amintite principalele realizări ale episcopului demisionar, precum și mențiunea privitoare la eforturile și la dorința sa de a "asigura tuturor credincioșilor vestirea cuvântului lui Dumnezeu în limba maternă"455. Următorul număr al revistei a fost dedicat în întregime, ca un tribut, personalității episcopului Netzhammer. S-a realizat o biografie a acestuia, apoi s-au enumerat realizările sale cele mai importante din perioada
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
murdare, cearceafurile, zdrențuite. Femeile, mereu obosite, dezamăgite, aveau chipurile pline de zgârieturi sau învinețite de lovituri primite de la patroane, portari, polițiști și clienți. Stabilimentele erau frecventate tot restul anului, cu excepția ultimelor trei zile din Săptămâna Patimilor și în ajunul Bunei Vestiri, atunci existența lor era marcată de felinarele roși. Ordinea era stabilită de patroane, ajutate de chelărese econoame, era vegheată de portari și de polițiști. Cine sunt clienții? Vin pe rând: bătrânei dornici de ațâțări artificiale, cadeți și liceeni, copii încă
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
invocată de un tardiv polemist creștin poate servi ca expresie emblematică a așteptărilor și emoțiilor trăite În interiorul unei practici cultuale misterice. Firmicus Maternus, descriind riturile secrete cu caracter funerar celebrate În sanctuarul unui zeu neidentificat (Attisxe "Attis", Osirisxe "Osiris"?), dezvăluie vestirea plină de bucurie pe care le-o face credincioșilor preotul oficiant: „Bucurați-vă, inițiați ai zeului izbăvit! Și pentru noi va exista mântuire de suferințe” (De errore profanarum religionum, 22, Turchi, no 269). Formula În cauză este recitată În greacă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
animatorul grupării Iconar, al editurii și mai târziu al revistei omonime (1935-1938), toate fiind forme de promovare a tinerei literaturi bucovinene. Este, din 1938, vicepreședinte al Societății Scriitorilor Bucovineni. La „Glasul Bucovinei” e prim-redactor, iar la „Argonaut”, „Fișier”, „Buna Vestire”, „Suceava” face parte din redacții. În 1937 se mută la București, iaru un an mai târziu revine la Cernăuți. Din 1941, va fi cenzor la Ministerul Propagandei. Primul volum de poeme, Carte de iconar, îi apare în 1933, urmat de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
strânse relații de prietenie cu Traian Chelariu și cu profesorul Ion I. Nistor, directorul publicației; de asemenea, cu sociologul Traian Brăileanu, în casa căruia se inițiază în 1935 revista „Iconar”. Mai colaborează cu versuri la „Convorbiri literare”, „Universul literar”, „Buna Vestire”, „Glasul Bucovinei”, „Gazeta gospodarilor”. Mircea Streinul îi publică un grupaj de poeme în antologia Poeți tineri bucovineni (1938). Primul volum de poeme, Cântece de țară, i-a fost confiscat în 1938, de la Editura Bucovina, unde se tipărea, din dispoziția lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
în Canada, la Windsor, apoi la Toronto. Colaborează cu poeme, pagini de proză și eseuri la „Vers”, „Îndreptar”, „Dacia”, „Înșir’te mărgărite”, „Arc”, „Semne”, „Carpații”, „America” (în „Calendarul” căreia îi apar fragmente din romanul Băiatul drumului), „Cuvântul în exil”, „Buna Vestire”, „Ființa românească”, „Exil”, „Revista scriitorilor români” ș.a. Întrucât diploma universitară nu îi este recunoscută, se vede nevoit, spre a deveni profesor secundar de limbile germană și franceză, să susțină o nouă licență (1955), ceea ce îi permite să se înscrie la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
clasă. Simpatia față de Legiune era în creștere în cadrul marilor familii de boieri. Au fost înființate batalioane de "Comerț legionar" ca să se dovedească faptul că românii pot face comerț profitabil. Aceluiași scop îi servea și o rețea de "Restaurante legionare". "Buna Vestire" a devenit în 1937 ziarul legionarilor. Codreanu elaborase prin 1936 o cale ingenioasă de a aduna fonduri, "Prietenii Legiunii", la care oricine voia să sprijine Legiunea o putea face chiar și cu titlul anonim 14. Legiunea a dominat Congresul Studențesc
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
își amintea că articolul publicat de Mircea în "Neamul românesc" a acționat asupra Legiunii ca o încercare de a hrăni un tigru flămînd cu conopidă. "Erau niște rînduri de domeniul ridicolului și al sfidării". A doua zi, cotidianul legionar "Buna vestire" a dat o scurtă replică (Boeru susținea că el scrisese articolul). Această replică explica succint că "Legiunea condamnă manevrele abile și viclene ale "Neamului românesc" și continua afirmînd că Legiunea nu este nici "vicleană" și nici nu încearcă "să fie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
am dat seama că ar fi fost inutil să-l întreb pe Boeru despre orice element privind implicarea lui directă în asasinarea lui Iorga. Așa că, l-am rugat să-mi dea informații privind numele membrilor echipei morții, articolele din "Buna vestire", pregătirile, împrejurările, motivațiile și mediile din care proveneau membrii echipei. Atîta vreme cît nici un deget nu era îndreptat direct spre el, Boeru s-a dovedit a fi surprinzător de cooperant în ceea ce privește asasinatul. Jucam un rol ciudat: din moment ce insista asupra faptului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și 6 martie 1934 92 "Neamul românesc", 18 decembrie 1932 93 "Neamul românesc", 7 februarie 1933 94 Tatăl lui Ion Moța a fost tovarășul lui Iorga în lupta pentru unificarea României, ca preot ortodox la Orăștie, în Transilvania 95 "Buna vestire", 10 ianuarie 1941 96 Heinen, op. cit., passim. Iorga nu era un necunoscut pentru fiul lui Ion Zelea Codreanu. Acesta scria într-o circulară a Legiunii: "Majestatea Sa, în marea lui înțelepciune, a pus în fruntea țării un om de o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
că nu erau la curent cu adevăratele relații dintre noi doi". Memorii, vol. VII, p. 186 114 "Neamul românesc", 17 ianuarie 1937 115 Iorga a protestat pe lîngă Regele Carol personal pentru faptul că romanul The Annunciation Graveyard (Cimitirul Buna Vestire) al lui Arghezi urma să fie publicat pe cheltuiala Fundației Regale, deoarece acesta era "vulgar"! Memorii, vol. 7, p. 342. Din fericire, intervenția lui Iorga a rămas fără urmări 116 "Bilete de papagal", nr. 243 117 Memorii, vol. VII, p.
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și șapte, uneori opt (Horia Sima). Era oare inclus și șoferul? Au părăsit oare unul sau doi legionari Echipa Morții după ce l-au asasinat pe Madgearu? S-au deplasat oare toți la Sinaia ca să-l asasineze pe Iorga? 27 "Buna vestire", 4 octombrie 1940 28 Sima, Cazul Iorga-Madgearu, pp. 17 și 20 29 Hillgruber, op. cit., pp. 116-117. Achiziționarea de arme din Germania i-a fost confirmată autorului de Boeru. Dar acest lucru nu înseamnă implicarea germanilor în asasinarea lui Iorga. Deși
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de a regăsi gustul bucuriei de a trăi și de a petrece. Despre celebrarea lui vorbește și scriitorul francez, René Fallet (1927-1983), în cartea sa pe care a intitulat-o, Le beaujolais nouveau est arrivé, găsind astfel formula ideală pentru vestirea lansării vinului de recoltă nouă, formulă devenită celebră, regăsită în toate bistrourile franceze și nu numai, o dată pe an, în cea de-a treia joi a lunii noiembrie: "Noul Beaujolais a sosit ! A început din nou sărbătoarea vinului nou, atât
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
ai Puterilor Axei Guvernul Național Român de la Viena 5. Traian Brăileanu Teoria comunității omenești Sociologia și arta guvernării 6. Traian Herseni Mișcarea Legionară și țărănimea Mișcarea Legionară și muncitorimea 7. Victor Puiu Gârcineanu Din lumea legionară 8. Colecția ziarului Buna Vestire 9. Colecția Ziarului Cuvântul și multe alte cărți și reviste mai puțin cunoscute, apărute după anul 1989, care cuprind adevăr din istoria și spiritulitatea românească pe care au căutat să le desăvârșească. Vrem legi care să apere pe tot românul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
mare de trei metri. Încă de dimineață, familiile Nicadorilor și Decemvirilor au sosit. D-na Codreanu, soția Căpitanului, a venit deasemenea, fiind însoțită de d-l Ion Zelea Codreanu, tatăl Căpitanului. Mai sunt de față camaradul Ilie Gârneață, comandantul „Bunei Vestiri”, comandanți Legionari și numeroși legionari. Medicii legiști ai „Institutului medico-legal” jude-instructori, etc. Săpatul merge foarte încet, deoarece prima pătură de pământ fiind înlăturată, se așteaptă din moment în moment să se dea de trupurile martirilor. Se lucrează cu râvnă și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
N. (1997). Programul statului etnocratic. În Ortodoxie și etnocrație (pp. 245-271). București: Editura Albatros. Delavrancea, Ștefănescu-B. (192-). Patria și patriotismul. Ediție publicată de Octav Minar. București: Editura Librăriei Soces & Co. S.A. Eliade, M. (1937). De ce cred în biruința legionară. Buna Vestire, Anul I, 17 decembrie 1937, 224. Eliade, M. (1990). Profetism românesc. Vol. I: Itinerariu spiritual. Scrisori către un provincial. Destinul culturii românești; Vol. II: România în eternitate. București: Roza Vânturilor. Giurescu, C.C. (1937). Pentru "Vechea Școală" de istorie. Răspuns D-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Articolul 1 (1) Se clasează ca monument istoric Biserica de lemn Buna Vestire cu clopotniță și cimitir, satul Broșteni, comuna Păuca, județul Sibiu, în categoria II - monument de arhitectură, grupa valorică A, cu codul în Lista monumentelor istorice SB-II-m-A-21110. ... (2) Zona de protecție a monumentului istoric este cuprinsă în anexa care face parte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276342_a_277671]