3,775 matches
-
pune pe viitor, deși găsim că cestiunea e foarte naturală. Dorința d-lui Brătianu de a-și procopsi amicii politici pe socoteala statului, a esploatării drumului de fier și a intereselor publice în genere și lipsa de demnitate cu care vestiții noștri directori de drum de fier nu se sfiesc de-a lua asupra lor un lucru pe care nu-l înțeleg, agravată încă prin mărimea lefilor ce și le-au creat, acestea toate par a prevesti că va sosi o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu partida rusească care scormonește în interiorul ei, și să nu fie sacrificată pentru a doua oară în momentul decisiv. La 1877 a fost singură-singurică când masele oștirilor rusești se rostogoleau spre granițele sale; ea s-a văzut nevoită să încheie vestita convențiune din aprilie și să-și deie contingentul unui năvălitor heterogen; ea a trebuit să primească cea mai îndrăzneață ingratitudine pentru că la Plevna cu sângele său a scăpat pe ruși de pieire. Atari esperiențe nu le poate dori bucuros pentru
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
atât de fiziolog încît susține că toată cultura antică e zidită pe nisip, că Goethe, dac-ar trăi azi, desigur n-ar scrie pe Faust, ci ar fi orator în Parlament. Într-o prelegere ținută acum trei ani în Colonia vestitul fiziolog și-a espus ideile asupra lipsei de valoare a culturii clasice, de care - în treacăt vorbind - el însuși e plin și căreia-i datorește creșterea sa și iubirea sa de adevăr. Conform teoriei de mai sus însă, Homer în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
A treia întrebare: "Poate rămânea România neutrală, chiar dacă ar voi? " e, se-nțelege, cu mult mai grea. Noi răspundem prin alta întrebare: încercat-a România să rămâie neutrală în războiul trecut? Și, dacă ar fi încercat, început-ar fi rușii vestitul război pentru eliberarea creștinilor prin împușcături în creștini? Poate. Dus[e]-ar fi însă din capul locului ad absurdum toate teoriile de umanitate, creștinism și eliberare cu cari intraseră-n război? Desigur. "Bukarester Tagblatt" are un citat din ziarul francez
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
doar că "Romînul" ar fi întrebuințînd espresii comune - el se ferește chiar de ele; fondul e comun; în cojile vorbelor înșirate pe hârtie miezul e meschin și de rând. Astfel, onorabila redacție din Strada Doamnei, privind partidul conservator cu ochii vestiților medici din piesele lui Moliere, ne prezice că nu e departe momentul când vechea partită va ramînea numai ca o amintire istorică. Zvârcolirile ei de ieri, de astăzi și de mâne sânt zvârcolirile ce preced moartea oricărui corp organizat, simptome
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
oficioasă nu încetează a ni-l da, de partid anonim, o spunem drept că nicicând n-am fost mai puțin dispuși de a invidia firma și etichetele partidului roșu decât tocmai acum, când nu s-au ales nimic din ele. Vestita consecuență a partidului roșu întru a face pururea contrariul de ceea ce au făgăduit țării prin etichete lustruite, aceasta n-o avem, și dacă țara e în clar asupra celor ce au zis roșii, ea e și mai convinsă despre ceea ce
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se restrânge suveranitatea noastră interioară. La 5 septemvre 1875 "Romînul" ne încredințează că unanimitatea a tot ce e inteligent și luminat în țară conjură pe Domnitor să nu sancționeze actul ce aservește România către Austro-Ungaria. Și, într-adevăr, se începură vestitele pantahuze. Cu jalba în proțap, marele partid roșu conjura pe M. S. să nu cumva să sancționeze convenția comercială. Care era poziția partidului conservator în acele împrejurări? Se presimțea foarte bine deschiderea cestiunii Orientului, ba putem zice că, din momentul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
el, să facă politică, să batjocorească pe conservatori; [î]i șade bine. Asta-i meșteșugul lui, să fiarbă vorbe și să frigă finanțe, dacă s-a lăsat omul de-un meșteșug mai cu temei. Ne-am speria, ferească Dumnezeu, dacă vestitul organ de abatere al maistrului reversibil ne-ar lăuda cumva și ar descoperi calități în noi. Dar d-voastră să vedeți țandăra din ochiul nostru și bârna din ochiul d-voastră nu, aceasta nu se cade. Trebuie să fiți circumspecți
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
deturna banii de la destinația lor, pentru a plăti datorii vechi, precum s-au făcut și cu alte fonduri. De unde însă bani? Asta-i asta. Dar poate vom descoperi izvorul prin analogie istorică. Răspunsul să ni-l dea onor. mandarin Ma-twan-lin, vestit economist al Chinei. În anul 1000 înainte de nașterea lui Hristos, sub dinastia Tseu, a început a se bate monetele chinezești numite Tsien, dintr-un aliaj de metale nenobile, c-o gaură în patru colțuri la mijloc fiecare, pentru a se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Ce modestie, ce modestie! Dar oare nu găsesc onor. confrați că întrebarea cea mai naturală ce-ar fi trebuit să și-o puie e dacă lucrarea d-lor suportă o critică serioasă? Ia să luăm câteva pasaje numai din acele vestite scrisori, ca să vedem de ce critică sânt susceptibile. Eu cred, d-le redactor, că, precum marele moralist și censor Catone termina discursurile sale din Senatul Romei cu memorabilele cuvinte: Caeterum censeo delenda est Cartago, tot asemenea oratorii și publiciștii noștri sânt
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ce se destină la cariera de învățător în comună. Onor. confrate uită cu totul că, pentru scopul formării învățătorilor sătești, există școli normale în cari se predau noțiuni de agronomie, dar se predau, se vede, cu același folos cu care vestitul Cato Censorius a-nvățat latinește. Alta. Să se-nființeze la fiecare judecătorie de ocol cîte-o mică casă de împrumutat, având drept capital banii adunații din escedentele bugetare comunale. {EminescuOpXI 400} Iată judecătoriile de ocol devenite institute de credit, și încă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
capăt reprezintă puterea și armonia instituțiilor noastre. Cette canne est le plus beau jour de ma vie! Se va zice poate că asemenea pasaje nu sânt în broșura noastră de deschidere numită eufemistic mesaj? Dar cum să nu fie când vestitul d. Giani își are părțile sale de stil în această operă? Putem constata cu mândrie că un însemnat număr de magistrați este gata, să alimenteze și să întărească justiția, această înaltă instituțiune care este o putere în stat menită a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cată să le comită pentru ca sub regimul liberal s-ajungă deputat, advocat public, convertitor de titluri de datorii, cămărași la saline etc. etc. [ 19 noiembrie 1880] ["NOI AM FOST ACIIA CARI AM IMPUTAT... "] Noi am fost aciia cari am imputat vestitului conspirator de la Opera Comică și de la Ipodrom, amicului melcilor simpatici ai d-lui Jules Allix și actualului ministru de finanțe că a comandat pe sub mână sporirea dării funciare, lăsînd-o la discreția unor comisii de recensimînt alese, conform manoperelor cunoscute ale
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
o asemenea trupă magică în timpul războiului cu turcii? Ar fi intrat nevăzută în Plevna și l-ar fi ridicat pe Osman Pașa cu nepusă-n masă. Cum stau finanțele bine sub domnia patrioților, cum promit a se identifica cu natura vestitului regiment de vânători călări, teamă ne e ca nu cumva să rămânem într-o zi chiar numai cu regimente de soiul vestitelor și glorioaselor escadroane dislocate, ale căror istorie deocamdată ar trebui s-o scrie odată d. Hîșdeu, d-sa
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu nepusă-n masă. Cum stau finanțele bine sub domnia patrioților, cum promit a se identifica cu natura vestitului regiment de vânători călări, teamă ne e ca nu cumva să rămânem într-o zi chiar numai cu regimente de soiul vestitelor și glorioaselor escadroane dislocate, ale căror istorie deocamdată ar trebui s-o scrie odată d. Hîșdeu, d-sa care-a descoperit pîn-acum atât de multe. Dar conservatorii au desființat și un batalion de geniu. Roșii înființaseră două și conservatorii le-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Afganistanul s-a cam învechit - precum e în genere greu de-a vorbi mult timp într-aiurea, chiar când cineva e advocat. O formă mai poetică se pune la dispoziție pentru urmărirea aceleiași porți mari și acea formă este parabola. Vestita parabolă a proorocului Nută cătră David împăratul, povestirea lui Christos despre fiul risipitor și lucrătorii din via Domnului și altele de asemenea natură n-au putut a nu face victime din naturile simțitoare ale unei depărtate posterități, [2încît nu mai
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Țărilor, la regenerarea neamului românesc, la înălțarea lui de pe câmpul de război în considerația Europei, și conchise că, tocmai în niște timpuri de lipsă ca acele de astăzi, este un merit pentru țară să acorde o recompensă unui așa de vestit bărbat. D. Manolache Costache a luat cuvântul nu pentru ca să convingă majoritatea, ci numai ca să protesteze, în numele țării, în contra dărniciei Camerii; între altele d-sa a zis că daca e adevărat că România datorește d-lui C. A. Rosetti tot ceea ce
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
aceste glorii trântite la pământ "ca un cerb voinic frânt de panteră" abia se mai deslușesc pe câmpiile pustii, întoarse în pulbere ca stâncile goale și uscate de "surda uitare". Așa cântă poeții Eladei:36 "Eu sunt, străinilor, Illion, sfânta, vestita cetate, Ziduri și turnuri cândva pază-mi stăteau împrejur. Azi, chiar de zac la pământ, mistuită de-a vremii cenușă, Încă-mi păstrez, în Homer, porțile grele de bronz". (Euenos, 9, 62) Antiteza "altădată-acum" surprinde trecutul printr-o raportare, permanentă
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
câteva versuri din Alfeios și Antipater, pe tema "ubi sunt" (predominantă în Memento mori): Nu se mai văd așezări de eroi. Dacă dăinuie vreuna Nu-i înaltă cu mult peste câmpie." (Alfeios, 9, 101) " Unde ți-e fala, în lume vestită, Corintule doric? Unde de turnuri cununi? Unde străvechile-averi? Unde-ale zeilor temple, palatele, soațele celor Care se trag din Sisif? Unde mulțimile-ți vechi? N-a mai rămas, vitregito, nici urmă din tine, nici una." (Antipater. 9, 151) "Panorama deșertăciunilor" eminesciene pare
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
46 Jean Pierre Richard, Op.cit., pp. 68-69. De amintit: în Orient călătorește și D. Bolintineanu: La piramide, din ciclul Reverii, este un topos pre-eminescian, cu magistrale realizări pe tema ubi sunt: "Dar acolo pe hotarul deșertelor tăcute / Era odinioară acel vestit Memfis. / Luminile, știința și artele plăcute / Făcuseră acolo al lumii paradis. / Aici era cetatea cu magice palate, / Aici locuitorii trăiau ca-n sărbători / Dar una dată moartea aice se abate / Și mâna lor îngheață pe cupe și pe flori". Sau
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
bine, tot joi și cam la aceeași oră, era programat vernisajul nu al unuia din maeștri picturii bucureștene, cei pe care îi admir în bloc, ci vernisajul expoziției de pictură a... simpaticului actor Sileanu. Vă dați seama! Toată floarea cea vestită a cetății lui Bucur, buluc, la Sileanu. Și de ce nu? De ce să se bulucească lumea la Val Gheorghiu (cine-i, tu, ăsta, Val Gheorghiu? de unde-i? a, de la Iași? ăăă!), de ce să se calce pe picioare în fața pînzelor ăstuia, pînze
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
lățește fața pe parbriz: O fi țicnit? Mi-ar plăcea. Nu: Cei doi de pe trotuar fac pe ei de rîs. Ăsta continuă să-și turtească fața de monstru și, în timp ce dau încet înapoi, se prelinge pe asfalt. E, în Bucovina, vestita mască de urît, rivalizînd, în frumusețe păgînă, cu cea africană. Masca ăstuia din parbriz nu rivalizează cu-a nimănui. Unică în hidoșenie și perfect emblematică momentului. Ne este, de altfel arătată, seară de seară, la jurnale. Nu-mi mai plac
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
într-o... acțiune care mă privește, gîndul fuge, histrion, la bătuta butadă cu a fi prea serios e neserios. Lansîndu-mi proaspătul album chiar la librăria Humanitas, nu-mi pot desprinde nici o clipă, hipnotic, ochii de pe litoul cu cei doi comici vestiți ai micului ecran. - cînd lumea începe să se adune, trec strada să le invit pe frizerițele mele să mă onoreze cu prezența lor frumos mirositoare; se scuză toate, salonard, arătîndu-mi scaunele ocupate cu (... urît mirositorii) clienți. - intră unu' (al cărui
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a fabricii lui Kogălniceanu a avut-o germanul Bühl, care a fost urmat în acel post de danezul Jülich, despre care G. Apostoleanu spunea că ar fi „dirijat una din cele mai celebre fabrici din Copenhaga”. Șeful vopsitoriei era Ahnesarge, „vestit chimist ce au aflat așa numitul bumbac de in (britisch cotton, flax cotton) de care probe au figurat la expoziția de la Londra”. Administratorul fabricii era Max Salvive, angajat la 30 decembrie 1853. După cum am mai amintit, fabrica de hârtie a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
țara sa (mai precis, spre Brăila), însoțite de Toma Cantacuzino. Or, domnitorul nu putea vedea în Toma Cantacuzino decât ceea ce a văzut în el logofătul cronicar Radu Greceanu: un „hain” ce visa la tronul Munteniei și care „au tras” la „vestitul viclean” Dimitrie Cantemir, „cu care și mai înainte vreme înțelegere avusese”. Pentru domnitor, cele „câteva trupe” însoțite de Toma Cantacuzino nu erau „afacerea noastră”. Și, totuși, el se arăta gata să servească cauza potrivit instrucțiunilor ce le-ar fi primit
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]