1,550 matches
-
o surpriz]: cei mai mulți dintre noi ducem în general o viat] moral]; nu suntem mult superiori celorlalți în viață noastr] moral]. Nu e nevoie s] b]nuim c] este o simpl] chestiune de alegere. Probabil e cazul c] majoritatea trecem prin viat] f]r] s] ne g]sim în situația care s] ne arunce într-o asemenea poziție. În al doilea rând, totul are un preț, inclusiv a duce o viat] foarte moral] - sau așa pare. Socrate era prea preocupat s] predea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
prin dezvoltarea de relat]ri și moduri de a tr]i obișnuite. Williams, pe de alt] parte, consider] liberalismul și pluralismul ca fiind date în societ]ți că a noastr], si conținu] cugetând asupra perspectivelor de a tr]i o viat] moral] în societ]ți de acest tip. În ciuda diferențelor lor, atât MacIntyre, cât și Williams consider] filosofia moral] modern] ca parte a problemei noastre culturale, măi degrab] decât o soluție. În lucrarea Whose Justice? Which Rationality?, MacIntyre scrie c]: Filosofia
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care ar contribui la soluționarea problemei; dar dac] este corect s] susții c] priorit]țile etice rezult] din experiențele vieții și din felul în care acestea sunt diferențiate social, atunci se poate presupune c], dat fiind faptul c] experiențele de viat] ale femeilor sunt în mod obișnuit foarte diferite de cele ale b]rbaților, atunci vor fi diferite și priorit]țile lor etice? Luând, de exemplu, experiența femeilor ins]rcinate, nașterea și creșterea copiilor, ar putea exista, de exemplu, o diferenț
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o râs] „potrivit]” pentru sarcina conducerii unui imperiu sau nevoia de a crea o fort] de munc] industrial] disciplinat] și docil]. Distincția dintre sfera public] și cea privat] a ajutat, totuși, la modelarea realit]ții și la formarea experiențelor de viat] ale oamenilor. Este totuși adev]rât c], de exemplu, sarcinile de susținere psihic] și afectiv] a altor oameni revin foarte mult femeilor, care adesea au și responsabilitatea această, ca și aceea a muncii în afara c]minului. Și diferențele dintre experiență
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
morale sau sociale ale b]rbaților. Pan] acum, deoarece exist] (sau ar putea exista) diferențe în preocup]rile etice feministe, acestea pot s] apar] și vor fi generate cu greu de schimb]ri în relațiile sociale și în stilurile de viat]; și avem motive s] presupunem c] procesul va antrena conflicte. Dar avem și motive s] credem c] într-o lume în care activit]țile și preocup]rile care au fost considerate în mod tradițional feminine cap]ț] o valoare și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de a gândi favorabil cu privire la modelele de cooperare. Aceast] programare nu este atat de stringent] încât s] limiteze total acțiunile noastre într-o anumit] situație. Nu suntem atât de puternic „condiționați genetic” precum sunt, s] spunem, furnicile, care trec prin viat] întocmai ca niște roboți. Nici modurile de a gândi nu sunt determinate biologic într-o asemenea m]sur] încât cultură s] nu aib] nici o influent]. Dar este clar c] pentru a coopera, pentru a deveni „altruiști”, natura ne-a alimentat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
libertatea. Transparență acțiunii nu este numai o valoare teoretic]. Cunoașterea este subversiv]: dac] am inteles clar bazele sociale și semnificația a ceea ce facem, n-o s] conținu]m s] facem acele lucruri. Omenirea poate nu cunoaște inc] nici un fel de viat] social] care ar putea fi tr]it] absolut transparent. Dac] Marx are dreptate, atunci stabilitatea tuturor societ]ților bazate pe exploatarea de clas] - și aceasta înseamn] orice clas] social] din istorie, incluzând-o pe a noastr] - depinde de faptul c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
gândim cu seriozitate la noi și la relațiile noastre cu ceilalți în termeni care s] nu aib] deloc leg]tur] cu morală. Dac] toat] morală este o iluzie, atunci o persoan] clarv]z]toare trebuie s] poat] s] treac] prin viat] în întregime f]r] concepții morale, emoții morale sau reacții morale. Dar este posibil pentru cineva s] fac] lucrul acesta? Totuși, antimoralismul lui Marx este departe de a fi singura să propunere radical] pentru viitorul umanit]ții. La urma urmei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
devotament fâț] de scopurile și de principiile morale pe care le asociem îndeaproape cu simțul nostru despre ceea ce conteaz] este compatibil cu autonomia și compatibilitatea pe care vrem s] ne-o atribuim nou] că agenți raționali? Și ce fel de viat], individual] sau colectiv], ar exista f]r] moral]? Cum arăt] (în frază fascinant] a lui Nietzsche) acel teritoriu care se întinde dincolo de bine și de r]u? Gândirea moral] modern] se vede că fiind, în principal, una care critic] și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
au f]cut-o mulți alții) c] oricare ar fi motivele în sprijinul diferitelor principii morale, singurul motiv pentru a te comportă moral este c] Dumnezeu r]spl]teste binele și pedepsește r]ul, fie c] aceasta se întâmpl] în aceast] viat] sau în alta. Întrebarea care se pune aici este: „De ce s] fii moral?” Și r]spunsul de care se ține cont este c] nu exist] nici un motiv de a fi moral, în afar] de promisiunea r]spl]ții divine sau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Tovarășii academicieni: G. Călinescu, I. Iordan, C. Petrescu, Al. Rosetti, A. Toma, G. Oprescu, V. Eftimiu, Al. Graur ș.a., în virtutea proaspetei teze "Teoria leninistă a reflectării și arta", cu toată intervenția argumentată a lui Ion Jalea în favoarea marelui sculptor, mai viind la urmă și tov. acad. Sadoveanu, starostele secției, cu prestijul său ante și post belic, refuză, cu îndreptățită mîndrie patriotică, darul decadentului de la Paris. Care decadent, auzind de hotărîrea strălucitului conclav, sictirește scurt și cuprinzător curtea care începe să i
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în două luntre: mă, ori ești cu sîrbii, și-atunci... ori ești cu americanii, și-atunci... De unde a învățat românul (care de-o întreagă istorie a tot scăldat-o, a tot cotit-o, a tot moșmolit-o, a tot îngropat via pînă cînd... a întors armele), de unde a învățat el, brusc, să fie tranșant? Te crucești! (ca să nu pronunț muscălește: te crăcești!). Te crucești! Dar te și mîngîi cu gîndul că stăm aici (pavăză Occidentului îmbuibat) de două mii de ani (Burebista
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
un vaccin viu cu capsula vaccinala-blister ce trebuie să conțină un anumit număr de mililitri de vaccin ce este încorporat într-un înveliș protector care îl protejează față de variațiile de temperatură din mediul extern. 7.3. Vaccinul conține tulpina virală vie atenuata "C", având un titru de ≥10^4.5 TCID(50)/doză. Virusul vaccinal este preluat de către mistreți după distrugerea capsulei protectoare. Dacă este preluată întreaga cantitate de suspensie dintr-o momeală, doză vaccinala este suficientă pentru imunizarea unui mistreț
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184047_a_185376]
-
alocarea dreptului │cit eliminarea sa din Registrul plantațiilor │ │individual de replantare în mod anticipat, pen- │viticole precum și restituirea garanției ban-│ │tru a efectua plantarea în cadrul acestei campa-│care depusă pentru alocarea unui drept indi- │ │nii viticole. Mă angajez să defrișez via înainte│vidual de replantare. F. Inspectorul teritorial al ISCTV: │ │Prezenta declarație de defrișare ulterioară a viței de vie fiind examinată și verificările │ │corespunzătoare fiind efectuate, via menționată la pct. C din Registrul plantațiilor viticole │ │îndeplinește condițiile prevăzute de lege, inclusiv
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179903_a_181232]
-
alocarea dreptului │cit eliminarea sa din Registrul plantațiilor │ │individual de replantare în mod anticipat, pen- │viticole precum și restituirea garanției ban-│ │tru a efectua plantarea în cadrul acestei campa-│care depusă pentru alocarea unui drept indi- │ │nii viticole. Mă angajez să defrișez via înainte│vidual de replantare. F. Inspectorul teritorial al ISCTV: │ │Prezenta declarație de defrișare ulterioară a viței de vie fiind examinată și verificările │ │corespunzătoare fiind efectuate, via menționată la pct. C din Registrul plantațiilor viticole │ │îndeplinește condițiile prevăzute de lege, inclusiv
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179924_a_181253]
-
solului și alți factori care diminuează potențialul de producție, echivalentă în arabil va fi stabilită de comisie între 1 și 0,5 ha arabil pentru 1 ha fânețe. Vie hibrida 1 ha vie hibrida este egal cu 1 ha arabil. Vie nobilă 1 ha vie nobilă poate fi echivalat de către comisie cu 1-4 ha arabil, în funcție de calitatea solului, relief, numărul de butuci/ha, vârsta plantației, podgoria consacrată și potențialul de productie al plantației. Livadă clasică 1 ha livadă clasică de pomi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180827_a_182156]
-
acțiunii acestor verbe; în acest caz, complementul și verbul au același radical sau cel puțin sunt apropiate ca sens; complementul este întotdeauna articulat (cu articol hotărât sau nehotărât), uneori însoțit și de atribut/modificator: Să se lepede cine va fi viat în ceastă lume viața lui, mainte, rău, întru păcate (Coresi, C2, 69, apud Creția 1956: 117) Țugulea visă un vis ce-i plăcu (Ispirescu, L, 314, apud Creția 1956: 117) Domnul Euharistic odihnea odihna-i sfântă în tronul de împărat
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
la fonction, non pas seulement d’agir sur la matière, mais d’unir les hommes à l’aide de concepts communicables par des mots, Bergson indique la grande place occupée par la vie sociale dans la vie spirituelle. Que cette vie spirituelle-sociale ne soit pas à ses yeux la forme supérieure de la vie, et que même on devienne incapable de saisir celle-ci lorsqu’on se fie aux seuls concepts construits par celle-là, d’accord. Mais ce jugement de valeur n’empêche
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
unui anturaj francez. Continuam să văd români, rude, cîțiva intelectuali din emigrație, participam la reuniunile redacției periodicului Revue des Etudes Roumaines, citeam publicațiile diasporei. Dar sterilele controverse politice nu mă interesau. Legătura afectivă cu țara pierdută era păstrată de mine vie mai ales datorită studiilor istorice prin bibliotecile din Paris sau Londra. Cum a evoluat cariera dumneavoastră În Franța? Mi-am dat demisia din uzinele Renault după ce am găsit un alt post de traducător la o Întreprindere de calculatoare, din centrul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a nursing home patient to a health care worker. Am J of Infect Control 2003; 31: 168-175 71. Delahanty KM, Myers FE: I.V. infection control. Nursing 2009; 24-30 72. Mackintosh CA, Hoffman PN: An extended model for transfer of micro-organisms via the hands: differences between organisms and the effect of alcohol disinfection. J Hyg (Lond) 1984; 92: 345-355 73. Crivaro V, Di Popolo A, Caprio A, Lambiase A, Di Resta M, Borriello T et al: Pseudomonas aeruginosa în a neonatal intensive
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235893_a_237222]
-
a cancerelor cervicale în lume a condus la necesitatea dezvoltării unor metode de triaj (screening) pentru depistarea precoce a leziunilor și monitorizarea sau tratamentul lor. Metodele principale de screening cervical sunt: citologia, inspecția vizuală a colului cu acid acetic (VIA, VIAM), sau cu soluție lugol (VILI), colposcopia cu biopsie, detecția ADN sau ARNm HPV. Triajul citologic al femeilor pentru diagnosticul precoce al leziunilor celulare cu risc oncogen reduce semnificativ incidența cancerului cervical invaziv. Cu toate acestea, există atitudini discordante privind strategia
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
de triaj în multe țări europene pot fi găsite în articolele lui Antilla A. și colab., 2004 sau Bray F. și colab., 2005. Metodele principale de triaj sunt: citologia, inspecția vizuală a colului cu acid acetic sau cu soluție lugol (VIA, VIAM, VILI), colposcopia cu biopsie, detecția ADN sau ARNm HPV. Dacă citologia rămâne metoda cea mai utilizată, nu trebuie omise unele metode tradiționale, ieftine și accesibile, care își păstrează importanța pentru prevenirea cancerului de col în zonele defavorizate. Inspecția vizuală
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
triaj în multe țări europene pot fi găsite în articolele lui Antilla A. și colab., 2004 sau Bray F. și colab., 2005. Metodele principale de triaj sunt: citologia, inspecția vizuală a colului cu acid acetic sau cu soluție lugol (VIA, VIAM, VILI), colposcopia cu biopsie, detecția ADN sau ARNm HPV. Dacă citologia rămâne metoda cea mai utilizată, nu trebuie omise unele metode tradiționale, ieftine și accesibile, care își păstrează importanța pentru prevenirea cancerului de col în zonele defavorizate. Inspecția vizuală a
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
HPV. Dacă citologia rămâne metoda cea mai utilizată, nu trebuie omise unele metode tradiționale, ieftine și accesibile, care își păstrează importanța pentru prevenirea cancerului de col în zonele defavorizate. Inspecția vizuală a colului cu acid acetic sau cu soluție lugol (VIA, VIAM, VILI), pot fi efectuate de cadre medii (moașe, asistente) după un stagiu de pregătire de numai o săptămână. Tamponarea colului cu o soluție de 3-5% acid acetic (VIA, sau cu magnificare - VIAM) sau cu soluție Lugol (VILI) vizualizează zone
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
Dacă citologia rămâne metoda cea mai utilizată, nu trebuie omise unele metode tradiționale, ieftine și accesibile, care își păstrează importanța pentru prevenirea cancerului de col în zonele defavorizate. Inspecția vizuală a colului cu acid acetic sau cu soluție lugol (VIA, VIAM, VILI), pot fi efectuate de cadre medii (moașe, asistente) după un stagiu de pregătire de numai o săptămână. Tamponarea colului cu o soluție de 3-5% acid acetic (VIA, sau cu magnificare - VIAM) sau cu soluție Lugol (VILI) vizualizează zone albe
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]