1,913 matches
-
case și 49 de bordeie. Existau și aici o moară de apă, o școală mixtă și două biserici, iar principalul proprietar de pământuri era familia lui D. Gr. Ghica. <br> Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în plasă Vidra a aceluiași județ, comuna Vărăști-Obedeni având 2914 locuitori, iar comună Dobreni-Câmpurelu2466. <br> În 1950, comunele au fost transferate raionului Vidra și apoi (după 1952) raionului Oltenița din regiunea București. În această perioadă, comuna Dobreni-Câmpurelu a fost desființată, sătul Câmpurelu trecând
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
proprietar de pământuri era familia lui D. Gr. Ghica. <br> Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în plasă Vidra a aceluiași județ, comuna Vărăști-Obedeni având 2914 locuitori, iar comună Dobreni-Câmpurelu2466. <br> În 1950, comunele au fost transferate raionului Vidra și apoi (după 1952) raionului Oltenița din regiunea București. În această perioadă, comuna Dobreni-Câmpurelu a fost desființată, sătul Câmpurelu trecând la comună Colibași, iar satul Dobreni la comună Vărăști. În 1968, comuna Vărăști a revenit la județul Ilfov, reînființat; tot
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
se află în partea de sud a județului, pe malul stâng al râului Argeș. Este traversată de șoseaua județeană DJ401D, care o leagă spre nord de Măgurele și spre sud-est de 1 Decembrie (unde se intersectează cu DN5), Copăceni și Vidra. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dărăști-Ilfov se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,66%). Pentru 2,74% din populație, apartenența etnică nu este
Dărăști-Ilfov, Ilfov () [Corola-website/Science/300497_a_301826]
-
termină în DN1A). La Domnești, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ401A, care duce spre nord-vest la Bolintin-Vale (județul Giurgiu) și spre sud-est la Clinceni, Bragadiru (unde se intersectează cu DN6), Măgurele, Jilava (unde se intersectează cu DN5) și Vidra. DJ602 se intersectează la limita dintre comună și municipiul București cu șoseaua de centură a Bucureștiului. Prin comună trece calea ferată București-Videle, pe care este deservită de halta Domneștii de Sus. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Domnești se
Comuna Domnești, Ilfov () [Corola-website/Science/300498_a_301827]
-
Vidra este o comună în județul Ilfov, Muntenia, România, formată din satele Crețești, Sintești și Vidra (reședința). Se află lala circa 11 km sud de București. Vidra se află așezată pe râul Șabăr, afluent al Argeșului, împreună cu care formează o lunca
Comuna Vidra, Ilfov () [Corola-website/Science/300513_a_301842]
-
Vidra este o comună în județul Ilfov, Muntenia, România, formată din satele Crețești, Sintești și Vidra (reședința). Se află lala circa 11 km sud de București. Vidra se află așezată pe râul Șabăr, afluent al Argeșului, împreună cu care formează o lunca mănoasa, propice agriculturii. Preocuparea principala a locuitorilor Vidrei este legumicultura. Comună se află în extremitatea
Comuna Vidra, Ilfov () [Corola-website/Science/300513_a_301842]
-
Vidra este o comună în județul Ilfov, Muntenia, România, formată din satele Crețești, Sintești și Vidra (reședința). Se află lala circa 11 km sud de București. Vidra se află așezată pe râul Șabăr, afluent al Argeșului, împreună cu care formează o lunca mănoasa, propice agriculturii. Preocuparea principala a locuitorilor Vidrei este legumicultura. Comună se află în extremitatea sudică a județului, la limita cu județul Giurgiu și la sud
Comuna Vidra, Ilfov () [Corola-website/Science/300513_a_301842]
-
România, formată din satele Crețești, Sintești și Vidra (reședința). Se află lala circa 11 km sud de București. Vidra se află așezată pe râul Șabăr, afluent al Argeșului, împreună cu care formează o lunca mănoasa, propice agriculturii. Preocuparea principala a locuitorilor Vidrei este legumicultura. Comună se află în extremitatea sudică a județului, la limita cu județul Giurgiu și la sud de municipiul București, pe malurile râului Șabăr. Este traversata de șoseaua județeană DJ401, care o leagă spre nord de Berceni și București
Comuna Vidra, Ilfov () [Corola-website/Science/300513_a_301842]
-
de municipiul București, pe malurile râului Șabăr. Este traversata de șoseaua județeană DJ401, care o leagă spre nord de Berceni și București (cartierul Berceni); și spre sud-est, în județul Giurgiu, de Vărăști și Hotarele (unde se termină în DN5A). La Vidra, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ401A, care duce spre nord-vest la Jilava (unde se intersectează cu DN5), Măgurele, Bragadiru (unde se intersectează cu DN6), Domnești, Ciorogârla și mai departe în județul Giurgiu la Bolintin-Vale. Din DJ401A, se ramifică
Comuna Vidra, Ilfov () [Corola-website/Science/300513_a_301842]
-
Giurgiu la Bolintin-Vale. Din DJ401A, se ramifică la Crețești șoseaua DJ401D, care duce la Copăceni, 1 Decembrie (unde se intersectează cu DN5), Dărăști-Ilfov și Măgurele. Prin comună trece și calea ferata București-Giurgiu, pe care este deservita de stațiile Sintești și Vidra, dar pe acest segment nu mai circulă niciun tren din cauza prăbușirii podului peste Argeș de la Grădiștea. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vidra se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori
Comuna Vidra, Ilfov () [Corola-website/Science/300513_a_301842]
-
Măgurele. Prin comună trece și calea ferata București-Giurgiu, pe care este deservita de stațiile Sintești și Vidra, dar pe acest segment nu mai circulă niciun tren din cauza prăbușirii podului peste Argeș de la Grădiștea. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vidra se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (80,66%), cu o minoritate de romi (12,36%). Pentru 6,98% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din
Comuna Vidra, Ilfov () [Corola-website/Science/300513_a_301842]
-
în total 2636 de locuitori, care trăiau în 548 de case și 47 de bordeie. În comuna funcționau două școli mixte, două biserici, două mori de apă, două poverne și o mașină de treierat. Comună Străini-Dobreni era formată din satele Vidra și Bragadiru (a nu se confundă cu actualul oraș Bragadiru, pe atunci comună "Bragadiru-Bulgaru", aflat mai la nord-vest), având o populație de 1546 de locuitori. În comuna funcționau o școală mixtă, o moară cu apă și o biserică aflată în
Comuna Vidra, Ilfov () [Corola-website/Science/300513_a_301842]
-
atunci comună "Bragadiru-Bulgaru", aflat mai la nord-vest), având o populație de 1546 de locuitori. În comuna funcționau o școală mixtă, o moară cu apă și o biserică aflată în satul Bragadiru. În 1925, cele două comune făceau parte din plasa Vidra a aceluiași județ, comuna Străini-Dobreni în aceeași compoziție cu 6000 de locuitori, iar comună Crețești-Sintești cu satele Creștești, Sintești și Sbircea, cu 3929 locuitori. În 1950, comuna Vidra a devenit reședința raionului Vidra din regiunea București, în care au fost
Comuna Vidra, Ilfov () [Corola-website/Science/300513_a_301842]
-
în satul Bragadiru. În 1925, cele două comune făceau parte din plasa Vidra a aceluiași județ, comuna Străini-Dobreni în aceeași compoziție cu 6000 de locuitori, iar comună Crețești-Sintești cu satele Creștești, Sintești și Sbircea, cu 3929 locuitori. În 1950, comuna Vidra a devenit reședința raionului Vidra din regiunea București, în care au fost incluse ambele comune. În 1980, raionul a fost desființat și comunele au fost arondate raionului Giurgiu. În 1968, s-a revenit la organizarea cu județe și comuna Vidra
Comuna Vidra, Ilfov () [Corola-website/Science/300513_a_301842]
-
cele două comune făceau parte din plasa Vidra a aceluiași județ, comuna Străini-Dobreni în aceeași compoziție cu 6000 de locuitori, iar comună Crețești-Sintești cu satele Creștești, Sintești și Sbircea, cu 3929 locuitori. În 1950, comuna Vidra a devenit reședința raionului Vidra din regiunea București, în care au fost incluse ambele comune. În 1980, raionul a fost desființat și comunele au fost arondate raionului Giurgiu. În 1968, s-a revenit la organizarea cu județe și comuna Vidra, la care s-au adăugat
Comuna Vidra, Ilfov () [Corola-website/Science/300513_a_301842]
-
Vidra a devenit reședința raionului Vidra din regiunea București, în care au fost incluse ambele comune. În 1980, raionul a fost desființat și comunele au fost arondate raionului Giurgiu. În 1968, s-a revenit la organizarea cu județe și comuna Vidra, la care s-au adăugat și satele Sintești și Crețești din comuna desființată Crețești-Sintești. În 1981, comuna Vidra a fost inclusă în județul Giurgiu în urma unei reorganizări administrative a zonei, dar în 1986 a trecut la Sectorul Agricol Ilfov din
Comuna Vidra, Ilfov () [Corola-website/Science/300513_a_301842]
-
raionul a fost desființat și comunele au fost arondate raionului Giurgiu. În 1968, s-a revenit la organizarea cu județe și comuna Vidra, la care s-au adăugat și satele Sintești și Crețești din comuna desființată Crețești-Sintești. În 1981, comuna Vidra a fost inclusă în județul Giurgiu în urma unei reorganizări administrative a zonei, dar în 1986 a trecut la Sectorul Agricol Ilfov din subordinea municipiului București, sector devenit în 1997 județul Ilfov. Două obiective din comuna Vidra au fost incluse în
Comuna Vidra, Ilfov () [Corola-website/Science/300513_a_301842]
-
Crețești-Sintești. În 1981, comuna Vidra a fost inclusă în județul Giurgiu în urma unei reorganizări administrative a zonei, dar în 1986 a trecut la Sectorul Agricol Ilfov din subordinea municipiului București, sector devenit în 1997 județul Ilfov. Două obiective din comuna Vidra au fost incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov că monumente de interes local, ambele că situri arheologice. Situl „Tellul Vidra” de pe malul stâng al Șabărului, cuprinde o așezare din secolul al XVIII-lea, una din secolele al IX
Comuna Vidra, Ilfov () [Corola-website/Science/300513_a_301842]
-
la Sectorul Agricol Ilfov din subordinea municipiului București, sector devenit în 1997 județul Ilfov. Două obiective din comuna Vidra au fost incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov că monumente de interes local, ambele că situri arheologice. Situl „Tellul Vidra” de pe malul stâng al Șabărului, cuprinde o așezare din secolul al XVIII-lea, una din secolele al IX-lea-al XI-lea, una din secolele al III-lea-al IV-lea e.n. și două așezări neolitice, dintre care una a
Comuna Vidra, Ilfov () [Corola-website/Science/300513_a_301842]
-
-lea, una din secolele al III-lea-al IV-lea e.n. și două așezări neolitice, dintre care una a fost încadrată în cultura Gumelnița. Cea mai importantă descoperire este un vas ceramic în formă de statueta feminină, numită „Zeița din Vidra”, simbolizând cultul fecundității. Un alt obiect din perioada neolitica, de data aceasta aparținând culturii Boian, este un suport de vas din lut. Ambele obiecte sunt expuse la Muzeul de Istorie și Arta al Municipiului București. Celălalt sit arheologic se află
Comuna Vidra, Ilfov () [Corola-website/Science/300513_a_301842]
-
care o leagă spre nord de Domnești și mai departe de Ciorogârla și Bolintin-Vale (ultimul în județul Giurgiu), și spre sud-est de Bragadiru (unde se intersectează cu DN6) și mai departe de Măgurele, Jilava (unde se intersectează cu DN5) și Vidra. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Clinceni se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (93,42%). Pentru 5,38% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută
Comuna Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/300495_a_301824]
-
unde s-a constatat o continuitate a așezărilor omenești din epoca pietrei și până în prezent. Prin oraș trece șoseaua de centură a Bucureștiului, precum și șoseaua județeană DJ401A, care o leagă spre est de Jilava (unde se intersectează cu DN5) și Vidra; și spre nord-vest de Bragadiru (unde se intersectează cu DN6), Domnești, Ciorogârla și mai departe în județul Giurgiu de Bolintin-Vale. La Aluniș, din această șosea se ramifică DJ401D, care duce la Dărăști-Ilfov, 1 Decembrie (unde se intersectează cu DN5), Copăceni
Măgurele () [Corola-website/Science/300502_a_301831]
-
spre nord-vest de Bragadiru (unde se intersectează cu DN6), Domnești, Ciorogârla și mai departe în județul Giurgiu de Bolintin-Vale. La Aluniș, din această șosea se ramifică DJ401D, care duce la Dărăști-Ilfov, 1 Decembrie (unde se intersectează cu DN5), Copăceni și Vidra. Prima atestare documentară a localității datează din anul 1852, însă săpăturile arheologice au scos la iveală vestigii ale paleoliticului și neoliticului. În 1595, înaintea bătăliei de la Călugăreni, Mihai Viteazul și-a așezat tabăra la Măgurele. După luptele de la Călugăreni, turcii
Măgurele () [Corola-website/Science/300502_a_301831]
-
ortodoxă înființată acolo de Grigore Ghica, transformată în 1987 în restaurant și hotel în timpul regimului comunist. Cu o suprafață de 69 km², Pantelimon este cel mai întins oraș al județului, dar nu mai întins decât comunele rurale Snagov, Periș și Vidra. Prin centrul arealului administrativ al orașului (care este însă doar o periferie a principalei zone urbane), trece șoseaua de centură a Bucureștiului. Acolo se află și unele zone industriale, cu o fabrică de bere și una de panificație. La est
Pantelimon () [Corola-website/Science/300505_a_301834]
-
lumea în cap și rătăceau pe drumuri...” Conducătorii răscoalei au fost arestați și duși la Domnești unde au fost crunt bătuți de soldați în timp ce ofițerii strigau ” Dați-i pământ, dați-i mai mult, ca pentru 6 boi”. Comandantul detașamentului din Vidra care vizitase comuna pe data de 9 aprilie 1888 raportează că „sătenii ieșiseră de două zile la munca câmpului”. Izbucnită în nordul Moldovei la 8 februarie, Răscoala din 1907 s-a propagat cu repeziciune. În zilele de 11-12 martie frământările
Jilava, Ilfov () [Corola-website/Science/299595_a_300924]