12,368 matches
-
muncă la câmp și nutreț pentru cai. Lăsa căruța la părinții mamei, megieși cu noi și apoi venea acasă pe furiș, să nu-l prindă milițienii și să-l aresteze. Eu, fiind în vacanța de vară, păzeam lotul nostru de vie, ca și pe cel al bunicilor din partea mamei, care aveau un hectar la 50 m distanță de al nostru, împreună cu bunica Floarea, în vârstă de 103 ani atunci. Dormeam în bordeiul construit din lemne de salcâm și paie, iar ca
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
era folosit ca un combustibil ieftin pentru gătitul alimentelor pe plita amenajată în curtea din fața casei, construită din bucăți de olană și pământ galben, amestecat cu pleavă de grâu. Tata s-a tot ascuns cât a putut cu noi la vie, însă milițianul, primarul și instructorul de partid, văzând că nu pot raporta la organizațiile raionale și regionale de partid încheierea colectivizării în comună, până la urmă l-au pândit și l-au prins când a venit acasă, apoi l-au dus
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
așezat-o sus pe marginea gropii. Pe frunte îl năpădiseră broboane de sudoare. Era și o căldură istovitoare. A urcat pe scară parcă mai repede decât a coborât. Lumea se făcuse cerc în jurul craniului care le zâmbea zeflemitor, arătându-le viilor ce mai rămâne dintr-un om în puterea vârstei după ce te acoperă pământul. Primărița s-a apropiat și ea să vadă acel craniu pe care odinioară s-a aflat un chip de care ea se îndrăgostise pentru prima și ultima
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]
-
toți, acesta este sângele Meu, al Legii celei noi, care pentru mulți se varsă spre iertarea păcatelor (Mt XXVI, 26-28). Dacă se ia totodată în considerare următorul verset: ci vă spun vouă, nu voi mai bea din acest rod al viei, până în ziua când îl voi bea cu voi, nou, întru Împărăția Mea (Mt XXVI, 29), se poate constata cu ușurință că, pe de o parte, Euharistia își are temeiul în jertfa de pe cruce a Mântuitorului, iar pe de alta, că
DESPRE FRMUSETEA SFINTEI EUHARISTII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366928_a_368257]
-
la visare și uiți mereu de tine răsufli fără gând dar așezându-ți fața cu tâmpla peste munte înlătura-vom grija de-a fi mereu grăbiți atlasu-l porți pe umeri povara cea din glie străfudul neputinței irumpe prin visări dar vie ți-e dorința să lași mărinimie și să o dai Acelui ce poate mântui. Foto tehnica - Art Colaj Media- realizat de autor din imagini preluate - sursa Internet poem publicat inițial pe F.b. 17 aprilie 2013 (A.D.) pe pagina personală
POEM HIERATIC XXV POVARA CLIPEI de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367588_a_368917]
-
sunt idei și șoapte, ori strigăte neauzite... Ele sunt pe aici, prin cameră, unde la masa din mijloc stau eu, la o cafea cu o femeie pe măsura locului, amabilă, primitoare, rațională, dar în special atât de adevărată și de vie! E doamna Lidia Elron, soția pictorului. În vremea din urmă, încerc să-l cunosc, să mă apropii - dacă mi-e permis - de acest mare pictor, care a fost soțul Doamnei. Ea are amabilitatea de a mă primi în acest spațiu
PRIN ABURUL CAFELEI DE ELRON de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1162 din 07 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367640_a_368969]
-
vreun dulău, ne îmbătam apoi cu parfumul de liliac, ce venea de după garduri din fier forjat, ascultam liniștea păcii și-a odihnei, păsările cerului ne mângâiau direct pe inimă cu aripi de poezie, dealul Șorogarilor își pieiptăna, în vântișorul dimineții, viile și coacerile ascunse, lăcrimând câteodată, la vale, odată cu pâlcurile de omăt topit, sub razele soarelui jovial... Ce viață, cât fermec, câtă împăcare cu sine și cu natura, cu orașul deloc somnolent, ba chiar strălucitor, ocrotitor, dar și ușor indiferent, pașnic
ÎNTÂLNIRILE MELE CU... „DIAVOLII” de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367704_a_369033]
-
puterea Ta ca între frați Ca mântuirea Ta să ne alinte De ruga robilor nu Te mânia Și cu pâine de lacrimi nu ne hrăni Toți vrăjmașii noștri iar ne vor răni În puterea Ta vom găsi tăria Ai mutat via din Egipt prin lume Mlădițele ei cedrii acoperă Din cer salvează această operă Cu dreapta Ta ai sădit-o anume Arsă a fost în foc și smulsă via Întoarce-Te spre noi și vom învia PSALMUL 80 Să cântați psalmi
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (3) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367759_a_369088]
-
atunci Cu vrăjmașii săi în poartă la necaz PSALMUL 127 Fericiți toți cei ce se tem de Domnul Care umblă în căile Lui sfinte Rodul muncii vei mânca ia aminte Bucuria vieții nu ne-o dă somnul Femeia ta o vie roditoare În laturile casei tale alin Fiii tăi ramuri tinere de măslin În jurul mesei tale iubitoare Se teme de Domnul lăudat omul Bunătăți în zilele vieții tale Cum toamna se bucură de rod pomul De Domnul nostru din Sion lăudat
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (5) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367760_a_369089]
-
iar Pilat chemă pe centurionul Brassus care citi lista celor aleși pentru serviciul strajei, ordinea și postul fiecărui legionar. În timp ce Brassus citea, cei strigați făceau un pas în fața formației. La sfârșit Brassus își ridică bastonul din lemn de viță de vie, cu care orice centurion era investit și pe care îl folosea ca semn al pedepsei. Centurionul spuse: -Cel care nu va face ceea ce a fost hotărât se va supune pedepsei. Ave Tiberius! Salus Pilate! Înainte de a da libertate trupelor, Pilat
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
din cupa în care își turnase puțin vin amestecat cu nectar. Simbinacus se hotărâ să deschidă iarăși discuția. Se întinse și el pe canapea luându-și o cupă în care un slujitor îi turnă un vin tare și aromat, din viile de pe colinele arse de soare din Iudeea. -După cum știi mărite procurator, noi suntem veniți de puțin timp în Iudeea. Am ancorat la Ioppe după o călătorie chinuitoare pe mare, cu o triremă imperială. Ajunși la Ioppe am rămas acolo
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
între cei vii, ci și la cele dintre ei și cei adormiți prin rugăciunile și pomenirile ce se fac pentru cei dece �dați sau trecuți la cele veșnice. În Sfânta Liturghie a Bisericii Ortodoxe se realizează o adevărată comuniune a viilor și a morților. În mod concret, sobornicitatea Bisericii se manifestă și exprimă în actele de cult, ca acte de trăire comună a credinței, însă Biserica este sobornicească în viața ei spirituală și duhovnicească, ca și în organizarea ei ierarhică, în
DESPRE SFANTA TREIME... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366879_a_368208]
-
și să valorifice înțelepciunea celor pe care i-a studiat, fie că au fost mari gânditori sau scriitori, oameni valoroși de la care și-a tras învățămintele, fie de la omul simplu, înțelept și sincer - neprețuitul OM FRUMOS. De pildă, îi rămăsese vie în memorie o întâmplare relatată de către inginerul Traian Nițescu, prietenul său canadian de origine română care era director la Petrofina - un cunoscut concern de produse petroliere, din care nea Mitică a învățat cât de important este să știi să-ți
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366906_a_368235]
-
cu arnici îți tivea la meserie orice doamna Găurici . Poarta scârțâie cam tare ?! Balamaua-i ruginită ! Ea pompa cu-ndemânare vaselina potrivită ! La tuci , la bucătărie își pusese șorțulețul mestecând „la meserie” mai să rupă făcălețul ! În grădină sau prin vie când efectua săpatul , veselă era , se știe când se îndesa aracul . Rezolva cu-ndemânare oricare problemă-n viață . Rușine de fată mare ?! Cine zice că nu-nvață ? Moștenise doar un nume, cum să fie vinovată ? Doar să nu o strigi
TANTI GĂURICI de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367062_a_368391]
-
scurt, împăratului îi mai moare și fratele, asasinat de mexicani, niște tipi nespălați care nu prea înțelegeau de ce trebuie ei să aibă un împărat care nici nu știe mexicana, soția acestuia înnebunește, o nepoată ajunsă și ea regină arde de vie într-un incendiu izbucnit într-o biserică, moștenitorul tronului, cam bețiv și opioman, se sinucide împreună cu o amantă cam șturlubatecă, lăsând în urmă o poveste de iubire zguduitoare însă falsă de la un cap la altul, fermecătoarea sa soție se cam
GLORIOASA DOMNIE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367070_a_368399]
-
Al unui Vasile și-al unei Mării. Acum degeaba-i caut, departe-s duși, Cică s-ar fi pitit într-o poveste Și tot acolo ar fi rămas ascunși. De-atunci peste sat tristețea domnește, Lacrima curge din vița de vie, Că draga noastră casă e pustie. FEMEIA Când zâmbește ea, vine primăvara, Pe unde calcă, și piatra-nflorește, Unde s-oprește, e centrul, firește, Când te iubește , e jar din Sahara. Torsul i se unduiește șerpește, Că uită și trenul
SONETELE LIMBII ROMÂNE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367103_a_368432]
-
bucătărie cum se văita. Văzând despre ce este vorba, am alergat repede la dulapul cu haine de lucru și am scos un halat mai vechi al bătrânei mele mame, ce nu-i mai era de folos fiind plecată din lumea viilor, așezându-l sub pisică. Norocul meu că nu era soția acasă, care tot timpul m-a atenționat: - Vezi că ai să te trezești cu ea că fată în casă și vă duce-ți amândoi de nu vă vedeți. - Este cald
NORICA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367115_a_368444]
-
Farmec > GRĂDINA DIN VARĂ... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 165 din 14 iunie 2011 Toate Articolele Autorului 13 Iunie 2011. Nici eu nu am crezut, dar simt acum, Mi-e martor din cuvinte Dumnezeu, Când trec prin via din Grădină cum Se vindecă de toate lutul meu Și mă pătrunde Duhul cel înalt Și apa se-nfioară în fântână, Nici nu mai știu cât sunt din celălalt, De care veșnicia mă amână... Îmi pipăi Dorul și-i atât de
GRĂDINA DIN VARĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367144_a_368473]
-
pătrunse De-aceleași simțiri, ce efemeride! Caline, pândind în zadar în eter S-apară din nouri seninul râvnit Se sting ca steluțele-n zori și pe cer Văd dâre din sufletul lor răvășit. Privesc uluită scenariul trist În vița de vie zăresc aguride În colț, la o masă, același artist Se miră zâmbind: ce efemeride! Limassol, Cyprus 24 iunie 2011 Referință Bibliografică: Efemeride (nocturne)... / Georgeta Resteman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 177, Anul I, 26 iunie 2011. Drepturi de Autor
EFEMERIDE (NOCTURNE)... de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367179_a_368508]
-
-n iubiri măiastre Priviri ascunse-n taina tăcerilor sihastre Fiori de dor în trupu-mpietrit de la fereastră... Mi-atât de dor de el... de veșnicia Cuvântului ce l-a-ntrupat Luceafăr Doar ploi de flori de tei acum l-acopăr’ Măria Ta, ce vie ți-e veșnic poezia! Referință Bibliografică: Miroase-a flori de tei... / Georgeta Resteman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 164, Anul I, 13 iunie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Georgeta Resteman : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
MIROASE-A FLORI DE TEI... de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367234_a_368563]
-
Sfântă..., p. 69; Mihai Iancu, Geneza XII, 1 - 10, în lumina descoperirilor arheologice, în revista „Studii Teologice”, București, nr. 56, 1959, p. 340 [34] Isaia 9, 5; a se vedea și Iagnatie Monahul, Op. cit., p. 8 [35] Daniel Rops, La vie quotidienne en Palestine au temps de jesus, Paris, Hachette, 1961, p. 100; appud Ignatie Monahul, Rugați-vă pentru pacea Ierusalimului, p. 8 [36] Pr. Prof. Dr. Dumitru Abrudan și Diac. Prof. Dr. Emilian Cornițescu, Arheologie biblică, manual pentru facultățile de
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
-au înflorit Frunzele verzi în vânt s-au dezgolit Cu rădăcini adânc infipte-n suflet Mi-au înflorit cireși în inima și-n cuget ! E primăvară aici și fluturi mii dansează Petale de iubire fiinta-mi colorează E-atat de vie toată căldură ce o simt Încât în zbor înalt m-aș rupe de pământ ! M-aș înaltă spre soare,tăcută și cuminte Aș alerga cu norii pierdută în albastru Și aș rescrie,baby,acele jurăminte Iubindu-te cât arde pe
LA POARTA INIMII de ROZNOVAN AMELIA LAVINIA în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368630_a_369959]
-
Fecioare, A Domnului întrupare, Bine-i de însămânțare. Gătită-n flori de mireasă, Natura la Blagovește, O recoltă generoasă Pentru toamnă prevestește. Când vremea se răcorește, Iar floarea-n pomi este ninsă, Iarna se mai prelungește Și recolta-i compromisă. Via, pomii din livadă, Vite din gospodărie, Casă, curte și ogradă, Se afumă cu tămâie. Să alunge-n depărtare, Molime și duhuri rele. Grădini de-a fi roditoare Și sănătoase vitele. Mormintele-n cimitire Se sapă și se îngrijesc, Spre a
„BLAGOVEȘTE DEZLEAGĂ LA PEȘTE -TRADIȚII DE BUNA VESTIRE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368654_a_369983]
-
obiceiuri, de Rusalii întâlnim și o serie de superstiții, dintre acestea câteva mai cunoscute, sunt următoarele: În zilele de Rusalii nu e bine să mergi la câmp, pentru că Ielele te pot prinde și pedepsi; De Rusalii nu se intră în vie, nu se merge în locuri puștii, pe lângă păduri sau fântâni fiindcă te poti întâlni cu spiritele rele; Cine lucrează în ziua de Rusalii va fi pedepsit de puterea Ielelor, deoarce nu cinstește și prețuiește cum se cuvine ziua; De la Rusalii
RUSALIILE de MIRON IOAN în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368685_a_370014]
-
-au înflorit Frunzele verzi în vânt s-au dezgolit Cu rădăcini adânc infipte-n suflet Mi-au înflorit cireși în inima și-n cuget ! E primăvară aici și fluturi mii dansează Petale de iubire fiinta-mi colorează E-atat de vie toată căldură ce o simt Încât în zbor înalt m-aș rupe de pământ ! M-aș înaltă spre soare,tăcută și cuminte Aș alerga cu norii pierdută în albastru Și aș rescrie,baby,acele jurăminte Iubindu-te cât arde pe
ROZNOVAN AMELIA LAVINIA [Corola-blog/BlogPost/368647_a_369976]