12,728 matches
-
discuției să aibă și logica și sens, trebuie să-l punem în capul mesei, de data aceasta, pe Kant, cel din Critică rațiunii practice, lucrare în care ne-a arătat că sunt domenii de investigație intelectuală care au o functie vitală în organizarea înțelegerii umane, în corespondență cu trei idealuri sau „idei regulatoare”. Aceste domenii și ideile lor corespondențe, le-a numit: 1) ontologia, care studiază Ființă, 2) psihologia, care studiază sinele și 3) teologia, care-l studiază pe Dumnezeu. Acum
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
-se parcă pentru totdeauna în sensibilitatea noastră. În schimb, Șerban Foarță se citește și se citează cu noduri, fiindcă dexteritatea sa formală e ucigătoare pentru spiritul viu al poeziei pe care o circumscrie. Autorul este mai mobil, mai intrepid, mai vital decât propria lui creație, pe care toate aceste rezolvări ingenioase o ,rezolvă" definitiv. Invers decât la Leonid Dimov, rima verifică și incită inteligența combinatorie, iar nu imaginația poetului. La marele oniric, universul liric este somptuos și foșnitor, bogat în sunete
Vă place Foarță? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10903_a_12228]
-
în Ligă, Hélčne și Véronique, de asemenea, dar păstrează atitudini de normalitate, Philippe se găsește într-un soi de agonie lucidă, Micheline este când resemnată, când sarcastică, iar Jean Elby rămâne singurul neatins de sistem. Figura lui Jean Elby era vitală în roman. înzestrat cu alură christică, (Danyel spune că are ,ochi de icoană, adânciți în orbite"), prezența lui face ca romanul să nu devină o copie kafkiană. Restul de normalitate și de umanitate al populației Insulei se concentrează în figura
După 20 de ani by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/10899_a_12224]
-
crociano recita così: "Nella realtà, lo Stato è la continuă archia dell'anarchia, e perciò continuă lotta tra le forze dissocianti e la forza associante, le prime delle quali sono nient'altro che la forma immediata e spontanea del rigoglio vitale". 9 Per Croce l'opposizione è possibile solo nella distinzione, solo i dualiști pongono come un prius l'opposizione mentre essa è, realmente, un posterius rispetto alla distinzione. 10 E' questa l'accusa che Croce rivolge alla filosofia attualistica di
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Bucuria, o bucurie melancolică, e de-a surprinde exactitățile fantaste ce iau naștere la întîlnirea simțurilor cu reveria. Indiferent de unghiul conceptual, social ori estetic adoptat, poeții din această categorie cultivă o gravitate a imaginii realului, bizuită pe un fond vital robust, pe un flux energetic al ființei care, chiar dacă se avîntă în speculații ori se înscrie în lărgimea orizontului, nu pierde din vedere raportul său cu stratul primar al percepțiilor. Aceste percepții alcătuiesc substanța din care se modelează metaforele. ,}ărănia
Simbolismul rustic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11032_a_12357]
-
un tas al balanței cum să te însoțești cu un alt suflet și nu-l rănești?.. Inima ta este coadă scorpionului, viziune aiurea, ramă inedită contextului, un pământ de mijloc plăsmuit de către un pudic vlăstar, soare în umbra limfei sale vitale.. Ambivalența nu-ți îngăduie să lămurești, să schimbi nici nu-ți permite de a rupe lanțul, de a aduna plasele, departe-s serile infantile ale iernii la lumina lumânărilor.. De-a lungul aleii duzilor ceasul, ecran rupt, fixează ora 16
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
pe ramuri. Erau galbene și roșii, iar galbenul soarelui adăugat, le dădea acea strălucire a focului. Acolo, în acel rai, bunicul îmi legase un leagăn...” După ce situația politică se schimbă, iar sovieticii preiau controlul, casa se transformă din spațiu sacru, vital, lăuntric, într-un spațiu dominat de tragic: „Când mă întorceam de la școală, se închideau ușile fiecărei camere cu câte o cheie, astfel că rămâneam împreună cu bunicii într-o singură cameră, situată mai în interiorul casei. Bunicul punea un par în dreptul ușii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
adâncă suferită atunci. Nu eram supărat pe persoana care, de altfel bine intenționată, m-a influențat să-mi schimb tema. Eram supărat pe faptul că nu miam urmat instinctul, propria-mi scânteie de inspirație. Am învățat o lecție dură, dar vitală, pentru restul vieții: în domeniul artistic, partea intuitivă care-și are rădăcinile în emisfera dreaptă a creierului este crucială. în artă, mai mult decât în oricare alt domeniu de activitate, este important să-ți urmezi primele impresii și instincte. Artistul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
între alții, cu editoarea Jaqueline Chambon, cunoștință mai veche, de pe vremea neoromantică a deschiderii Centrului Cultural Român din Paris, la început de timp post-revoluționar. Am aflat încă o dată că nu se fac averi cu cărțile scriitorilor noștri, că rămâne mereu vitală calitatea traducerilor și adecvarea la momentul Ťpieții literareť dependente de factori adesea conjuncturali și departe de literatură, ce trebuie, însă, exploatați prompt și cu pricepere, că ar fi necesare lucrări care să-l introducă pe cititorul străin în mediul românesc
Literatură română prin Europa by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/11060_a_12385]
-
cu toarte" (Scrisul). Oare caligrafia nu e o geometrie îmblînzită, domesticită? O geometrie umanizată? Reducția geometrică nu e, prin urmare, susținută decît pînă la un punct. E o simplă ipoteză a "purificării" lirismului prin hermetism care nu poate rezista dezlănțuirii vitale, extinderii învolburate a corespondențelor pe un generos curs fortuit de avangardistă ținută. Figurile abstracte nu reprezintă decît stavile relative împotriva unei erupții de imagini care constituie fenomenul originar al producției în cauză și în raport cu care ele n-ar putea avea
între formal și informal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10806_a_12131]
-
a unor conveniențe. Oricît de nobile, asemenea figuri bat în retragere. Răzvrătirea în contra convențiilor semnifică o căutare a sufletului, a lui anima, care nu acceptă tutela, cenzura, suveranitatea spiritului, a lui animus. Drept care predomină un imaginar baroc, construcție spontană a vitalului debordant, în ciuda aspectelor de elaborare, beție a complexității care, în loc de-a separa, unifică, în loc de-a delimita, generalizează în cadrul tumultoasei viziuni. Mixarea regnurilor e curentă, ca o cotă a demiurgiei estetice: "viscolul negru ne privește din tablouri/ și ne
între formal și informal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10806_a_12131]
-
Simona-Grazia Dima Chiar și fără fulminanta dedicație (publicistică și ostentativă, așadar superfluă), ultimul volum al Angelei Furtună își etalează cu maximă claritate fondul referențial prin însuși corpusul poemelor. Este evident, o poezie pentru care tematica reprezintă un element vital, mai ales că este încărcată de un dramatism profund: ultragierea biografică și sufletească subsecventă evreității, ideologia mutilantă (în comunism dar și oricând), luarea de atitudine și autenticitatea, ca necesități absolute, feminismul acerb, dezolarea în fața socialului maleficiat (al cărui corolar este
între blândețe și rigoare by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/10841_a_12166]
-
cititor orb sînt acum cu pîntecul supt/ pe pieptul meu dezgolit/ un deget arătător/ fără mînă" (Biblioteca devastată). Insolențele articulațiilor defecte nu constituie decît semnele unei iubiri trădate, ale unor entuziasme întoarse pe dos. Poetul se apropie de sfera plinătății vitalului cu o laudă inversată, trecută în înveninare și blasfemie. Dar nu peste tot rețeta despărțirii e atît de înverșunată. Vasile Dan înțelege a lua distanțe față de cruda realitate cu concursul scriiturii elaborate, cu excentricitatea compensatoare a imaginii. Avînd aerul a
Buba îngerului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10845_a_12170]
-
ca respirația atletului la sfîrșitul cursei.// citești/ ideogramele repezi pe apa/ pe care tot vîntul le șterge" (Dialog). Sînt acestea neîndoios inscripții ale sîngelui învăpăiat de-o dorință încă departe de-a se domoli, abia drapate estetic. Ideograme ale pulsației vitale ce nu capitulează, găsind cu cale a arbora steagul iluzoriu al unei transmutații în semnul atoate izbăvitor. Un pas mai departe pe calea abstragerii îl reprezintă procesul am spune al denudării, al trecerii în stare de axiomă a propozițiilor. Desfăcîndu-se
Buba îngerului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10845_a_12170]
-
în fiecare tablou, făcîndu-l să palpite visceral. Și, uneori, își fixau imaginea în realitatea unei fotografii. Există cîteva fotografii alb-negru, pe care le-am descoperit acolo, puțin cunoscute, în care Picasso privește lumea cu o enormă bucurie, cu o curiozitate vitală, inepuizabilă. Expresiile acelea mă urmăresc de ani și ani și m-au transformat dintr-un admirator cerebral, bine temperat, într-unul subiectiv, emoțional. Iarna la Istanbul. E frig, umezeala apelor se vîră adînc, pînă în oase și în vise. La
Altfel de spectacole by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10870_a_12195]
-
start from the Cartesian thought. The credits usually attributed to this form of thought, that since 1600 hâș directed the search for rațional explanations to the understanding of the phenomenal reality, materialize în front of his clăim to explain all vital processes of the human body, separated from the mind, through the laws of mechanical physics, which hâd explained the constitution of the physical world. The human body în the eyes of Descartes looks like a car în which organs act
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
și de noapte. învățăm cîntece noi, revoluționare. Atingerea unei trepte superioare pe calea reeducării se face și prin cîntec". în paralel cu această degradare a feței publice a personalității lor, se petrece și o degradare intimă, o eclipsă a funcțiilor vitale, prefață a unei agonii: "Ca și auzul, privirea începe prin a fi selectivă. Tot mai des, cînd groaza pune stăpînire pe mine, ochii mi se împăienjenesc. O ceață ciudată mă împiedică să disting chipurile semenilor. Obiectele însă le percep cu
In Infernul cu prelungire (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10157_a_11482]
-
asupra propriului mod de a lucra și a prelucra atât propria subiectivitate cât și alteritatea obiectivă a obiectului sonor. Dacă e să aclimatizăm judecata lui Hipocrate la limbajul muzical, atunci întreaga artă a sunetelor este un amestec (krasis) de "sucuri vitale" care o compun și a căror contribuție ori proporție dă seamă de comportamentul fiecărei lucrări muzicale în parte. în cazul temperamentelor umane Hipocrate identifica aceste "sucuri vitale" cu apa, sângele, fierea și mucusul. Extrapolându-le la teritoriul muzicii ele ar
Așa grăit-a Hipocrate by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10185_a_11510]
-
limbajul muzical, atunci întreaga artă a sunetelor este un amestec (krasis) de "sucuri vitale" care o compun și a căror contribuție ori proporție dă seamă de comportamentul fiecărei lucrări muzicale în parte. în cazul temperamentelor umane Hipocrate identifica aceste "sucuri vitale" cu apa, sângele, fierea și mucusul. Extrapolându-le la teritoriul muzicii ele ar putea fi asimilate parametrilor: ritm, ethos, tip de travaliu componistic și timbru (culoare). Ritmul are o valoare ordonatoare; el rezidă din relația evenimentelor sonore cu timpul artistic
Așa grăit-a Hipocrate by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10185_a_11510]
-
de rigiditate până la imuabilitate a unei muzici. în fine, timbrul (culoarea) personalizează, individualizează opusul muzical, impunându-i o sumă de abilități introspective, chiar intimiste. Specificitatea unei muzici se datorează astfel temperamentului ei, cu alte cuvinte, măsurilor diferite în care "sucurile vitale" sunt strecurate și îmbibate în "pastă" sonoră. Iar dacă Hipocrate considera că temperamentul sangvinic se manifestă acolo unde predomină sângele, temperamentul coleric acolo unde fierea (chole) dă în clocot, cel melancolic acolo unde există o cantitate suplimentară de bilă neagră
Așa grăit-a Hipocrate by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10185_a_11510]
-
autoritate al factorului timbral? Evident, totul riscă să se reducă la o speculație futilă, exaltantă și, de ce nu, intruvabilă în realitate. Pe de altă parte însă, câte experiențe a trebuit să depoziteze știința modernă pentru a corija naivitățile cu privire la "sucurile vitale". Cert este că fiecare dintre cei patru determinanți temperamentali ai limbajului muzical (ritmul, ethosul, tipul de travaliu componistic și timbrul) sunt în măsură să moduleze și să modeleze natura, firea, caracterul unei muzici. Și chiar dacă omenirea a uitat de "sucurile
Așa grăit-a Hipocrate by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10185_a_11510]
-
Cert este că fiecare dintre cei patru determinanți temperamentali ai limbajului muzical (ritmul, ethosul, tipul de travaliu componistic și timbrul) sunt în măsură să moduleze și să modeleze natura, firea, caracterul unei muzici. Și chiar dacă omenirea a uitat de "sucurile vitale" ori de mulțimea teoriilor din siajul lui Hipocrate, teorii ce s-au străduit de-a lungul timpului să lămurească deosebirile caracterologice în funcție de viteza sângelui ori de temperatura corpului, aceeași omenire nu va putea să facă abstracție de paradigmele temperamentale în
Așa grăit-a Hipocrate by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10185_a_11510]
-
își asuma o credință ardentă și un "cavalerism" autosacrificial asupra căruia atrăgeau atenția N. Steinhardt și Al. Paleologu... Cioran avea "ceva fascinant în persoana lui, ceva provocator, exaltant, dar și fragil totodată". Sau mai detaliat: "Era o apariție extraordinar de vitală, un om frumos, suplu, deși scund, aflat în pragul senectuții. Vorbea precipitat și agitat, avea o privire inteligentă și foarte pătrunzătoare, nimic aulic sau profesoral în el, o mare bucurie față de bunurile pământești. Și el vorbea franțuzește cu un puternic
Tablou de epocă (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10218_a_11543]
-
mirare / ca niște fete care râd pe-un nor / știindu-se frumoase și sprințare. Un Soare, iată, se uită veșnicind / după un deal de aur ce străluce / și trece blând un înger surâzând / fără să știe sigur încotro se duce...” (Vitalul tablou) În Visările serii, surprindem o viziune sinuos-halucinantă, aflată la granița dintre lucid și oniric, concretul și abstractul înfrățindu-se într-o suferință generală, astfel încât imaginarul: „râul vuiește”, „luna țipă”, „dinspre orizont ... strigăt de sirene”, „plânsul văilor”, „lumea se vaită
Într-o dimineaȚă de cuvinte împreună cu poetul Coriolan Păunescu. In: Editura Destine Literare by LIVIA CIUPERCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_249]
-
întru Duhul Umano-Divin Resurect! El, THEODOR RĂPAN, nu e surd la realitate, ci are curajul (apropiat de demența senină hölderlin-iană!), de a impune EL ritmuri lumii, refuzând să accepte sincopele thanatico-apocaliptice, care i se propun, ca surogate de viață/ritm vital. THEODOR RĂPAN vrea VIAȚĂ AUTENTICĂ/SACRĂ, tot așa cum el - Poetul creează POEZIE AUTENTICĂ/SACRĂ - și VIAȚA SACRĂ nu poate fi concepută, în afara Ritmului Divin Restaurat - a IUBIRII! Adică, nimic nu este definitiv pierdut, în acest eon smintit de la orice normă
SOTERIOLOGIA IUBIRII. IMN AL GLORIEI RE-TRÃIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAÞIEI, PRIN IUBIRE DIVINÃ: VOLUMUL FIIND – 365 +1 Iconosonete de THEODOR RÃPAN. In: Editura Destine Literare by ADRIAN BOTEZ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_256]