KorAP: Find »[drukola/base=voal & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...59 60 61 ...66 >

1,637 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393

-i șteargă lacrimile, ezită, apoi îi acoperă urechile cu palmele.): E mai bine? DOAMNA CU VOAL (Afirmativ din cap.): Mulțumesc. BĂRBATUL CU ZIARUL (Către BĂTRÎNUL CU BASTON.): Ce naiba facem? Ăsta chiar o să ne scoată din minți pe toți. DOAMNA CU VOAL (Eliberându-se delicat de palmele BĂRBATULUI CU ZIARUL.): Să-l scoatem afară... Pe bune... Să-l scoatem pur și simplu afară... BĂRBATUL CU ZIARUL: Să-l scoatem, dar... DOAMNA CU VOAL: Doar suntem trei! Nu? Noi suntem trei și el

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
o să ne scoată din minți pe toți. DOAMNA CU VOAL (Eliberându-se delicat de palmele BĂRBATULUI CU ZIARUL.): Să-l scoatem afară... Pe bune... Să-l scoatem pur și simplu afară... BĂRBATUL CU ZIARUL: Să-l scoatem, dar... DOAMNA CU VOAL: Doar suntem trei! Nu? Noi suntem trei și el e unul singur... BĂRBATUL CU ZIARUL: Suntem noi trei, dar... BĂTRÎNUL CU BASTON: Doamna zice bine, trebuie dat afara. BĂRBATUL CU ZIARUL: Eu aș fi fericit să-l văd afară, dar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
singur... BĂRBATUL CU ZIARUL: Suntem noi trei, dar... BĂTRÎNUL CU BASTON: Doamna zice bine, trebuie dat afara. BĂRBATUL CU ZIARUL: Eu aș fi fericit să-l văd afară, dar nu știu dacă... chiar avem dreptul să-l dăm DOAMNA CU VOAL: Nebunii trebuie dați afară. Clar. BĂRBATUL CU ZIARUL: Ei, nu e chiar sigur că e nebun. BĂTRÎNUL CU BASTON: E nebun. Asta se vede cu ochiul liber. BĂRBATUL CU ZIARUL: Nu știu. Eu, chiar așa, să scot omu’ în șuturi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
BASTON: Mergem degeaba, să știi. Eu, acu’ că am fost de două ori, știu ce spun. BĂRBATUL CU ZIARUL: Nu strică să încercăm. Măcar să vadă că suntem trei. BĂTRÎNUL CU BASTON: Cum vreți, așa facem. (Oferindu-i brațul DOAMNEI CU VOAL.) Mergem, stimată doamnă? (Către BĂRBATUL CU ZIARUL, arătându-i bastonul.) Bați dumneata de data asta sau bat eu? BĂRBATUL CU ZIARUL: Nu, nu, bate dumneata... Mie chiar mi-e frică să iau bastonu-n mână. (Cei trei se apropie de BĂRBATUL

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
mână. (Cei trei se apropie de BĂRBATUL CU VIOLONCELUL și BĂTRÎNUL CU BASTON începe să lovească în podea cu bastonul. BĂRBATUL CU VIOLONCELUL cântă netulburat.) BĂTRÎNUL CU BASTON (Lovind continuu cu bastonul.): Oprește-te, domnule, că suntem trei. DOAMNA CU VOAL (Strângându-i brațul BĂTRÎNULUI CU BASTON.): Mai tare, mai tare! BĂRBATUL CU ZIARUL (Mai mult pentru sine.): Ce ordinar! BĂTRÎNUL CU BASTON (Lovind continuu cu bastonul.): Cu dumneata vorbim, auzi? Nu ne fă să... DOAMNA CU VOAL (Izbind cu piciorul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
trei. DOAMNA CU VOAL (Strângându-i brațul BĂTRÎNULUI CU BASTON.): Mai tare, mai tare! BĂRBATUL CU ZIARUL (Mai mult pentru sine.): Ce ordinar! BĂTRÎNUL CU BASTON (Lovind continuu cu bastonul.): Cu dumneata vorbim, auzi? Nu ne fă să... DOAMNA CU VOAL (Izbind cu piciorul în pământ.); Destul! Destul! BĂRBATUL CU ZIARUL (Tremurând aproape.): Ce stârpitură! (Brusc, cu ziarul înfășurat, izbește în violoncel.) Stop! (BĂRBATUL CU VIOLONCELUL rămâne nemișcat. Tăcere profundă.) DOAMNA CU VOAL (Pornită.): Monstrule! BĂRBATUL CU ZIARUL: Gunoiule! (Mai izbește

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
vorbim, auzi? Nu ne fă să... DOAMNA CU VOAL (Izbind cu piciorul în pământ.); Destul! Destul! BĂRBATUL CU ZIARUL (Tremurând aproape.): Ce stârpitură! (Brusc, cu ziarul înfășurat, izbește în violoncel.) Stop! (BĂRBATUL CU VIOLONCELUL rămâne nemișcat. Tăcere profundă.) DOAMNA CU VOAL (Pornită.): Monstrule! BĂRBATUL CU ZIARUL: Gunoiule! (Mai izbește cu ziarul, de trei ori, violent, în violoncel.) Taci! Taci! Taci! (BĂRBATUL CU VIOLONCELUL se ridică în picioare, lent, uriaș, inexpresiv și amenințător prin rigiditatea sa.) BĂRBATUL CU ZIARUL (Reculând primul, cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
trei ori, violent, în violoncel.) Taci! Taci! Taci! (BĂRBATUL CU VIOLONCELUL se ridică în picioare, lent, uriaș, inexpresiv și amenințător prin rigiditatea sa.) BĂRBATUL CU ZIARUL (Reculând primul, cu ziarul în mână ca o armă.): Ce vrei? Ce? DOAMNA CU VOAL (Trăgându-l în spate pe BĂTRÎNUL CU BASTON.): Vrei să dai? Dă! Huidumă! BĂTRÎNUL CU BASTON (Către BĂRBATUL CU ZIARUL.): Poftim! Și mai ziceam să-l dăm afară. Cum să-l dai afară? BĂRBATUL CU ZIARUL: Dumneavoastră și cu doamna

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
ziceam să-l dăm afară. Cum să-l dai afară? BĂRBATUL CU ZIARUL: Dumneavoastră și cu doamna ziceați să-l dăm afară. Eu n-am zis să-l dăm afară. BĂTRÎNUL CU BASTON: Hm! Era s-o pățim. DOAMNA CU VOAL (Reculând și trăgându-l mereu după ea pe BĂTRÎNUL CU BASTON; către BĂRBATUL CU ZIARUL.): Nu trebuia să-l loviți în violoncel. Asta stârnește... BĂRBATUL CU ZIARUL: De unde să știu eu că-l stârnește? Am lovit ca să-l opresc, nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
trăgându-l mereu după ea pe BĂTRÎNUL CU BASTON; către BĂRBATUL CU ZIARUL.): Nu trebuia să-l loviți în violoncel. Asta stârnește... BĂRBATUL CU ZIARUL: De unde să știu eu că-l stârnește? Am lovit ca să-l opresc, nu? DOAMNA CU VOAL: Da, dar era vorba să dăm mai mult cu vorba. BĂRBATUL CU ZIARUL: Asta-i bună, da’ ce, i-am stricat hărăbaia? (Cu o ultimă rezervă de curaj defensiv, către BĂRBATUL CU VIOLONCELUL.) Ce, v-am stricat ceva? (BĂRBATUL CU

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
se șteargă de sudoare.) BĂRBATUL CU ZIARUL (Fără adresă.): Nu i-am stricat nimic. BĂTRÎNUL CU BASTON: E clar. Omul ăsta e periculos. BĂRBATUL CU ZIARUL (Desfăcându-și nodul cravatei.): Mă tem c-am exagerat și noi puțin... DOAMNA CU VOAL: Măcar o fi-nțeles? BĂRBATUL CU ZIARUL: Să vedem... Poate că măcar de data asta tace. BĂTRÎNUL CU BASTON (Se reașază, epuizat ca după o luptă): Iar se usucă! Mă-ntreb ce are de asudă-n halul ăsta. BĂRBATUL CU

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
tacă. BĂTRÎNUL CU BASTON: Dumneata, iartă-mă că ți-o spun, presimți prost tot ceea ce presimți. O să vezi că o să-nceapă iar. BĂRBATUL CU ZIARUL: Dacă-ncepe iar, eu îi smulg măgăoaia și i-o arunc pe fereastră. DOAMNA CU VOAL: Hai să-l mai lăsăm în plata domnului. Chiar că l-am luat prea în serios. BĂTRÎNUL CU BASTON: Oricum, d-acuma, e prea târziu... Chiar dacă tace, tot e periculos. BĂRBATUL CU ZIARUL: Mai bine mai târziu decât niciodată. Dacă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
Chiar dacă tace, tot e periculos. BĂRBATUL CU ZIARUL: Mai bine mai târziu decât niciodată. Dacă tace, înseamnă că nu-i chiar așa periculos. Cine știe, poate că și noi l-am deranjat și nu ne-am dat seama. DOAMNA CU VOAL: Ei, nu! Cu ce l-am putut deranja noi? Poți să-mi spui cu ce l-am deranjat noi pe dumnealui? BĂRBATUL CU ZIARUL: Cine știe cu ce l-am deranjat. Pe unii îi deranjează muzica, pe alții îi deranjează

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
să cânte din nou, concentrat, pasionat, senin.) BĂTRÎNUL CU BASTON: Tocmai ce ziceam... Nu, acum e limpede, ori noi, ori el... BĂRBATUL CU ZIARUL: Fantastic! Absolut fantastic! E prima oară-n viață când mi se-ntâmplă așa ceva. Phu! DOAMNA CU VOAL: Și nici măcar nu știm dacă e surd. BĂTRÎNUL CU BASTON: Ce mai contează dacă e surd sau nu? Chiar și un surd, tot ar fi înțeles... BĂRBATUL CU ZIARUL (Sufocat de suferință și de neputință.): Și e și laș pe deasupra

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
BASTON: Uite că-i adevărat. Acu’ chiar că ar trebui să-i aruncăm violoncelul pe fereastră. Tot ai spus că ar trebui să-i aruncăm violoncelul pe fereastră. N-ai vrea dumneata să-i arunci violoncelul pe fereastră? DOAMNA CU VOAL: Păcat de violoncel, că mi se pare destul de bun. BĂRBATUL CU ZIARUL: Eu ca să fiu cinstit, eu încep să mă tem de omu’ ăsta. DOAMNA CU VOAL: Cel mai bine ar fi să-i facem în ciudă. BĂRBATUL CU ZIARUL

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
fereastră. N-ai vrea dumneata să-i arunci violoncelul pe fereastră? DOAMNA CU VOAL: Păcat de violoncel, că mi se pare destul de bun. BĂRBATUL CU ZIARUL: Eu ca să fiu cinstit, eu încep să mă tem de omu’ ăsta. DOAMNA CU VOAL: Cel mai bine ar fi să-i facem în ciudă. BĂRBATUL CU ZIARUL: Doamnă, dumneavoastră sunteți de-o gentilețe infernală... DOAMNA CU VOAL: Nu, că dacă punem la inimă chiar că înnebunim. Trebuie ignorat. Trebuie răspuns cu aceeași monedă. BĂRBATUL

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
BĂRBATUL CU ZIARUL: Eu ca să fiu cinstit, eu încep să mă tem de omu’ ăsta. DOAMNA CU VOAL: Cel mai bine ar fi să-i facem în ciudă. BĂRBATUL CU ZIARUL: Doamnă, dumneavoastră sunteți de-o gentilețe infernală... DOAMNA CU VOAL: Nu, că dacă punem la inimă chiar că înnebunim. Trebuie ignorat. Trebuie răspuns cu aceeași monedă. BĂRBATUL CU ZIARUL: Apoi, eu sunt prea bine educat ca să mă apuc să cânt la violoncel... DOAMNA CU VOAL: Să vorbim mai tare! Prea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
o gentilețe infernală... DOAMNA CU VOAL: Nu, că dacă punem la inimă chiar că înnebunim. Trebuie ignorat. Trebuie răspuns cu aceeași monedă. BĂRBATUL CU ZIARUL: Apoi, eu sunt prea bine educat ca să mă apuc să cânt la violoncel... DOAMNA CU VOAL: Să vorbim mai tare! Prea am vorbit în șoaptă. BĂTRÎNUL CU BASTON: Și credeți că asta o să-l deranjeze cu ceva, dacă vorbim noi mai tare? Pe ăsta nu-l deranjează absolut nimic, putem noi să strigăm de-a binelea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
mai tare! Prea am vorbit în șoaptă. BĂTRÎNUL CU BASTON: Și credeți că asta o să-l deranjeze cu ceva, dacă vorbim noi mai tare? Pe ăsta nu-l deranjează absolut nimic, putem noi să strigăm de-a binelea... DOAMNA CU VOAL (Vorbind tare.): Măcar să încercăm... Ceva, undeva, cândva, tot o să-l calce pe nervi. Nu se poate să n-aibă și el un loc unde să-l călcăm pe nervi. BĂRBATUL CU ZIARUL (Tare, intrând joc; replică prostească, mai mult pentru

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
faceți iluzii, doamnă... Asta nu mai e o lume care să se simtă.. Altădată cum tușeai puțin toată lumea se simțea... Nici nu trebuia să vorbești, schițai un gest, deschideai puțin gura... (Urlând.) Era bun simț, erau de toate... DOAMNA CU VOAL (Strigând cumva isteric.): Se purtau jupoane! BĂTRÎNUL CU BASTON (Dement.): Portjartiere! BĂRBATUL CU ZIARUL (Urlând din toate puterile.): Taică-meu cânta numai în camera lui! Singur! Noaptea! Numai noaptea! Și nimeni n-a știut niciodată! Nimeni! Numai eu! Numai eu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
isteric.): Se purtau jupoane! BĂTRÎNUL CU BASTON (Dement.): Portjartiere! BĂRBATUL CU ZIARUL (Urlând din toate puterile.): Taică-meu cânta numai în camera lui! Singur! Noaptea! Numai noaptea! Și nimeni n-a știut niciodată! Nimeni! Numai eu! Numai eu! DOAMNA CU VOAL (Lovind cu picioarele în pământ.): Și la noi! Cânta numai fanfara... În parcul municipal... Și numai duminica... (Țipăt apoplectic.) Numai duminica! Numai duminica! BĂTRÎNUL CU BASTON (Se asociază acestui strigăt de protest.): Numai duminica! Numai duminica! (BĂRBATUL CU ZIARUL își

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
Țipăt apoplectic.) Numai duminica! Numai duminica! BĂTRÎNUL CU BASTON (Se asociază acestui strigăt de protest.): Numai duminica! Numai duminica! (BĂRBATUL CU ZIARUL își folosește ziarul făcut sul ca pe o trompetă și începe să facă pe omul-orchestră, în timp ce DOAMNA CU VOAL și BĂTRÎNUL CU BASTON continuă să strige.) DOAMNA CU VOAL (Lovind cu picioarele tot mai tare în pământ.): Numai duminica! Numai duminica! BĂTRÎNUL CU BASTON (Lovind cu bastonul în pământ.): Numai duminica! Numai duminica! (Acompaniindu-l și pe BĂRBATUL CU

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
asociază acestui strigăt de protest.): Numai duminica! Numai duminica! (BĂRBATUL CU ZIARUL își folosește ziarul făcut sul ca pe o trompetă și începe să facă pe omul-orchestră, în timp ce DOAMNA CU VOAL și BĂTRÎNUL CU BASTON continuă să strige.) DOAMNA CU VOAL (Lovind cu picioarele tot mai tare în pământ.): Numai duminica! Numai duminica! BĂTRÎNUL CU BASTON (Lovind cu bastonul în pământ.): Numai duminica! Numai duminica! (Acompaniindu-l și pe BĂRBATUL CU ZIARUL.) Ta-ta-ta-ta! Numai duminica! Ta-ta! DOAMNA CU VOAL: Așa

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
CU VOAL (Lovind cu picioarele tot mai tare în pământ.): Numai duminica! Numai duminica! BĂTRÎNUL CU BASTON (Lovind cu bastonul în pământ.): Numai duminica! Numai duminica! (Acompaniindu-l și pe BĂRBATUL CU ZIARUL.) Ta-ta-ta-ta! Numai duminica! Ta-ta! DOAMNA CU VOAL: Așa! Așa! Brusc începe să cânte cu o voce destul de educată de soprană.) O sole mio... o sole mio... O sole mio... (Dezlănțuire totală. BĂRBATUL CU ZIARUL tropăie și face pe trompetistul cu ajutorul ziarului, DOAMNA CU VOAL se urcă pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-ta! DOAMNA CU VOAL: Așa! Așa! Brusc începe să cânte cu o voce destul de educată de soprană.) O sole mio... o sole mio... O sole mio... (Dezlănțuire totală. BĂRBATUL CU ZIARUL tropăie și face pe trompetistul cu ajutorul ziarului, DOAMNA CU VOAL se urcă pe un scaun și urlă în disperare același „o sole mio...” iar BĂTRÎNUL CU BASTON începe să bată la baterie pe marginea unui scaun. BĂRBATUL CU VIOLONCELUL continuă să cânte la violoncel, concentrat, pasionat, netulburat. În culmea dezlănțuirii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]