37,159 matches
-
suflet pentru "simplul cetățean" care le-a acordat Încrederea și posibilitatea ocupării acestui fotoliu despre care vorbesc cu dispreț din vârful buzelor și de care-și vor aminti doar la viitoarele alegeri. În rest, ei sunt tari și mari, numai voința lor contează, numai afacerile lor contează, numai copiii lor sunt buni, ceilalți, la gunoi cu ei, la canal, la furat, la droguri, la crimă. Ce contează că sunt și ei copiii unor părinți; ce contează că n-au unde munci
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
coborâse întreaga noapte ca să descopere locul cel mai potrivit de unde se putea urmări întreaga svârcolire. De unde se aruncau vietățile cu sutele și miile ca-ntr-o beatitudine, sprijinindu-se unele pe altele, stăpânite de-o putere magică, mai presus de voința și puterile lor. Apele Siretului, umflate de mogâldețele și monstruoasele forme ce dispăreau și-apăreau necontenit, săltând pe valurile mărunțite de briciul luminii, într-o macabră colcăială de cozi, copite și boturi ascuțite. Ochi rotunzi și fosforescenți, în care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Face și el ce poate, spuse altcineva. Dacă pleca și dumnealui cu autoritățile... Dacă pleca, se ghiftuia în altă parte... De ce vorbiți așa!? Înaintau cu greu, prinse în trupul mișcător al mulțimii, cu neputință să facă ce voiau ele, supuse voinței și mișcării balaurului stâlcit care-și târa coada pe sub umbra puțină a zidului. Rândurile se formau în stradă, în fața bisericuței, și grosul coloanei ieșea pe partea cealaltă a porților, risipindu-se în hudița următoare. Cerboaica descoperi voluptatea stearpă a supunerii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
-l plătesc? Și chiar dac-aș avea, știi bine că nu vine nimeni până aici... Moare! Nu sta! strigă bătrâna și, căzând cu genunchii în țărână, prinse să fluture cruci mari, grăbită, deasupra muribundului. Abia mai respirând, fără gânduri, fără voință, cu aerul vâjâindu-i în urechi, Cerboaica se întoarse năucă, neștiind ce să facă. Așteptă să termine soacra, deși știa că chiar dacă omul s-ar ridica din miriște și-ar începe să umble, ca-n minunile Bibliei, ea tot nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
din aer, în timp ce cădea, pârâitul automatelor. Atunci căzu, trăsnit. Nu se trezi decât la spital. Fu tentat, în prima clipă a dezmeticirii, să-și amintească, pas cu pas, totul, dar simți că i se face din nou rău și renunță. Voința lui era să iasă la suprafață, să urce din acea risipire buimacă și să se agațe cu toate puterile de realitate. Auzi o ușă în apropiere deschizându-se, mișcare de trupuri, glasuri șoptite și, fără să i se precizeze impresiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
negriu. Totul se roti prăbușindu-se fără să-l atingă, jucând în fulgerări orbitoare, scăpărând în revărsări de sânge, în irizări și reverberații sonore adunate în izbiturile unei inimi care se-ncăpățâna să trăiască bătând din ce în ce mai puternic, din ce în ce mai plină de voință... CAPITOLUL 14 Cerboaica venea spre casă încet, istovită. Istovită și puternică, purtând în ea toată pacea și armonia nopții, convinsă că-n ea se petrecuse ceva fundamental și simțurile ca și mintea ei luaseră alt curs. Îi era numai teamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
trecuseră. Lumina din case, lumânările și felinarele, camuflajele rupte cu plăcerea răzbunătoare pe care ți-o dă o dorință îndelung înfrânată, focurile alimentate cu lăzi și mobilă și poate chiar și neliniștea ei pentru Tudor, toate porneau din bucuria și voința aceea generală de-a încheia socotelile. De-a se lumina așa i se părea că vor toți oamenii nu numai pe ei, de-a se vedea cum arată adică, dar de-a-și întipări în minte și cum au scăpat, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
statele europene s-au întrunit într-o conferință internațională la Paris, în 17 mai 1865. Un număr de 20 state au semnat un Tratat, care consfințea crearea Uniunii Telegrafice Internaționale. România a aderat la Convenția Telegrafică Internațională de la Paris, împotriva voinței Turciei, care ar fi dorit ca aderarea să se producă concomitent, considerând România parte integrantă a imperiului. Convenția a fost revizuită în anul 1868, la Conferința Telegrafică Internațională, care a avu loc la Viena și care a stabilit tarife și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a XV-a, Mistica și psihologia științifică, i se reproșează din nou de a fi luat de la Underhill generalități psihologice comune tuturor manualelor și tratatelor de specialitate. Nu se înțelege, de pildă, de ce clasificarea facultăților sufletești în „inteligență, sentiment și voință“ sau o afirmație precum „psihologia contemporană recunoaște un primat al vieții sentimentale“ trebuiau să fie plagiate din volumul lui Underhill, chiar dacă ele pot să existe acolo într-o formă asemănătoare. Sau de ce faptul că Nae Ionescu pomenește „subconștientul“ arată neapărat
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
din 1921, întâi la Universitate, apoi la Institutul Național de Educație Fizică. Planul cursului și titlurile prelegerilor, publicate de Dora Mezdrea, sunt lămuritoare asupra materiei pe care trebuia să o acopere. Mai multe lecții se ocupă de gândire, sentiment și voință. O lecție are ca subiect hipnoza - a cărei explicație e legată de subconștient -, iar o alta e dedicată gradelor și treptelor de conștiință. Nu e mai logic să presupunem că Nae Ionescu a „plagiat“ unul dintre manualele după care își
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
decât parțial celor aleși de Underhill. O corespondență, fie și parțială, era inevitabilă dat fiind că e vorba de același subiect. Totuși modul în care cei doi înțeleg mistica și magia e sensibil diferit. Pentru autoarea engleză, în cazul misticii, voința se unește cu emoțiile într-o „dorință febrilă de a transcende lumea sensibilă“, în timp ce în cazul magiei voința se unește cu intelectul într-o „dorință febrilă de a dobândi cunoașterea suprasensibilă“. Pentru filozoful român, resortul fundamental al activității mistice este
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
de același subiect. Totuși modul în care cei doi înțeleg mistica și magia e sensibil diferit. Pentru autoarea engleză, în cazul misticii, voința se unește cu emoțiile într-o „dorință febrilă de a transcende lumea sensibilă“, în timp ce în cazul magiei voința se unește cu intelectul într-o „dorință febrilă de a dobândi cunoașterea suprasensibilă“. Pentru filozoful român, resortul fundamental al activității mistice este iubirea, iar al celei magice, voința. La Underhill ele corespund dorinței de iubire, respective celei de cunoaștere. La
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
o „dorință febrilă de a transcende lumea sensibilă“, în timp ce în cazul magiei voința se unește cu intelectul într-o „dorință febrilă de a dobândi cunoașterea suprasensibilă“. Pentru filozoful român, resortul fundamental al activității mistice este iubirea, iar al celei magice, voința. La Underhill ele corespund dorinței de iubire, respective celei de cunoaștere. La Ionescu, ambele sunt încercări de cunoaștere metafizică. Nae Ionescu vorbise despre iubire ca instrument de cunoaștere încă din prelegerea sa inaugurală la Universitatea din București, în toamna anului
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Rudolf Steiner. O reminiscență - nu foarte îndepărtată în momentul în care își scria cartea - a propriilor începuturi ocultiste. Astfel, cele trei axiome fundamentale ale magiei - existența planului astral, existența unei analogii între acesta și planul sensibil, posibilitatea controlării ei prin voința disciplinată a omului - sunt preluate în mod explicit din cartea lui Eliphas Lévi, Dogme et rituel de la Haute Magie (1856). Dar Underhill, procedând descriptiv, nu le prezintă în această ordine. Nae Ionescu, în schimb, le expune în mod logic, deducându
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
antinomică cu teocentrismul caracteristic misticii. Individualismul de care vorbește ea nu înseamnă numaidecât și în mod obligatoriu egocentrism - chestiune elementară de terminologie filozofică. Tot aici Marta Petreu mai face câteva afirmații false. Ea scrie că remarcile naeionesciene asupra terapiei prin voință, sugestie și autosugestie „provin“ din cartea lui Underhill. În realitate, ele sunt cu totul diferite de cele ale autoarei engleze, care nu pomenește nicăieri despre metoda doctorului Emile Coué sau despre vindecarea prin magie a bolilor infecțioase, precum holera. Ca
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
lumii interioare] cu lumea exterioară“; 2) faptul că „lumea nu e numai cea a fenomenelor imediate, după cum omul nu e numai al funcțiilor organice. Realitatea e mai complexă și mai bogată.“; 3) faptul că „oricine poate ajunge lumile superioare prin voință și perseverență“. Eliade se referă la „știința ocultă“, în speță la antropozofie, dar și pentru Eliphas Lévi magia și știința ocultă erau unul și același lucru. E mai mult decât probabil că profesorul și studentul au discutat în jurul acestor idei
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
muncă. In același timp, sunt menite să asigure apărarea drepturilor și intereselor legitime ale salariatului, având În vedere poziția obiectiv dominantă a angajatorului În desfășurarea raportului de muncă. Aplicarea sancțiunilor disciplinare și, În mod special, Încetarea raportului de muncă din voința unilaterală a angajatorului sunt permise cu respectarea unor condiții de fond și de formă riguros reglementate de legislația muncii, În scopul prevenirii eventualelor conduite abuzive ale angajatorului. Mențiunile și precizările pe care În mod obligatoriu trebuie să le conțină decizia
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
a-l informa concret și complet pe salariat cu privire la faptele, motivele și temeiurile de drept pentru care i se aplică sancțiunea, inclusiv cu privire la căile de atac și termenele În care are dreptul să constate temeinicia și legalitatea măsurilor dispuse din voința unilaterală a angajatorului. Angajatorul, Întrucât deține toate datele, probele și informațiile pe care se Întemeiază măsura dispusă, trebuie să facă dovada temeiniciei și legalității acelei măsuri, salariatul putând doar să le combată prin alte dovezi pertinente. Astfel, mențiunile și precizările
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
este inadmisibilă. Aceste prevederi ale Legii nr. 53/2003, republicată, apar În acest context ca excepții de la răspunderea patrimonială În temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, potrivit cărora, În contractele civile, clauzele acestora pot fi supletive sau interpretative de voință, astfel că nimic nu Împiedică părțile să stipuleze și clauze privitoare la despăgubiri, inclusiv clauze penale. h) recuperarea prejudiciului se efectuează după o procedură specială. Astfel, potrivit art. 257 din Legea 53/2003, republicată, suma stabilită pentru acoperirea daunelor se
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
comandită pe acțiuni sau cu răspundere limitată legea prevede ca cele două acte - contractul de societate și statutul - să se încheie sub forma unui înscris unic, denumit act constitutiv. Societatea cu răspundere limitată se poate constitui și prin actul de voință al unei singure persoane - societate cu răspundere limitată cu asociat unic. În acest caz se întocmește numai statutul. Când se încheie numai contract de societate sau numai statut, acestea pot fi denumite generic, acte constitutive. În concepția Legii nr. 31
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
legislației în domeniu din România. - statul poate participa la fondarea societăților comerciale în România prin ministere, organele administrației publice locale, persoanele juridice cu capital integral de stat. Contractul de constituire Orice societate comercială este în primul rând un efect al voinței asociaților, concretizată întrun contract de societate, încheierea căruia constituind condiția indispensabilă pentru înființarea unei astfel de societăți, excepție făcând societatea cu răspundere limitată constituită de o singură persoană. Contratul de constituire sau contractul de societate cum a mai fost el
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
de societate, încheierea căruia constituind condiția indispensabilă pentru înființarea unei astfel de societăți, excepție făcând societatea cu răspundere limitată constituită de o singură persoană. Contratul de constituire sau contractul de societate cum a mai fost el denumit reprezintă “acordul de voință prin care două sau mai multe persoane consimt să constituie, prin aporturi individuale, un fond comun, destinat unei activități lucrative, desfășurate împreună, prin îndeplinirea de acte de comerț, în scopul de a împărți foloasele realizate”. Privind natura sa juridică, se
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
părților, constituirea societăților comerciale este, potrivit Legii nr. 31/1990, guvernată de principiul libertății de asociere a persoanelor fizice și juridice. Limitările aduse de lege acestui principiu sunt de strictă interpretare. Astfel, contractul de societate se încheie prin manifestarea de voință a părților în sensul încheierii contractului. Conform legii, contractul va avea cel puțin două părți, afară de cazul în care legea prevede altfel. Cazurile pentru care legea prevede condiții speciale privind numărul părților care-și manifestă voința pentru încheierea acestui contract
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
încheie prin manifestarea de voință a părților în sensul încheierii contractului. Conform legii, contractul va avea cel puțin două părți, afară de cazul în care legea prevede altfel. Cazurile pentru care legea prevede condiții speciale privind numărul părților care-și manifestă voința pentru încheierea acestui contract sunt: societatea pe acțiuni și societatea în comandită pe acțiuni (ambele constituindu-se prin consimțământul a cel puțin cinci asociați) și societatea cu răspundere limitată cu asociat unic (care se constituie prin voința unei singure persoane
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
care-și manifestă voința pentru încheierea acestui contract sunt: societatea pe acțiuni și societatea în comandită pe acțiuni (ambele constituindu-se prin consimțământul a cel puțin cinci asociați) și societatea cu răspundere limitată cu asociat unic (care se constituie prin voința unei singure persoane). Pentru a produce efecte juridice, voința părților contractante trebuie să fie declarată, să fie făcută cu intenția de a produce efecte juridice și să nu fie alterată de vicii. În contractul de societate, spre deosebire de alte contracte, consimțământul
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]