2,533 matches
-
de vedere, este caracteristic comunității surde și are următoarele caracteristici: este o limbă complexă nu o simplă traducere în semne a verbalului, are o structură proprie, cu reguli specifice și prezintă o structurată și vie, la fel ca și limbajul vorbit; așa cum în limbă apar cuvinte noi, semnele suferă și ele un proces de evoluție și transformare, cu apariția unora noi și cu dispariția altora care au devenit anacronice. Limbajul mimico gestual îndeplinește funcția de comunicare în cadrul unei comunități (este vorba
Limbajul mimico-gestual ? avantaje ?i dezavantaje by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84362_a_85687]
-
Universitatea din Pitești, Facultatea de Teologie Ortodoxă, Loc. Pitești, Jud. Argeș Limbajul mimico-gestual este un mod de interacțiune umană specifică omului în general, cât și surdomuților în special. Limbajul mimico-gestual este limba proprie, potrivită întru totul surdomuților, așa cum cea vorbită este pentru vorbitori. Împiedicarea folosirii limbajului mimico-gestual are consecințe fatale pentru dezvoltarea lingvistică și pentru accesul surzilor în diverse domenii de activitate, provocând perturbări constante de comunicare în mediul lor și accentuându-le handicapul. 1. Cadru teoretic Conform unor specialiști
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
respingerea limbajului verbal. (Idem, p. 207) Limbajul mimico-gestual devine mijlocul prin care se afirmă identitatea de grup și apartenența la acesta. Evaluările internaționale prezentate de către Mariana Popa în aceeași lucrare întăresc observațiile literaturii române. Deși unii surzi pot avea limba vorbită ca limbaj intern, această situație corespunde numai unei părți dintre ei. Pentru majoritatea, limbajul intern este limbajul semnelor sau un hibrid între semne și engleză, la fel de adecvate ca instrumente de gândire ca și limba vorbită. (Idem, p. 43) Surzii, congenitali
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
unii surzi pot avea limba vorbită ca limbaj intern, această situație corespunde numai unei părți dintre ei. Pentru majoritatea, limbajul intern este limbajul semnelor sau un hibrid între semne și engleză, la fel de adecvate ca instrumente de gândire ca și limba vorbită. (Idem, p. 43) Surzii, congenitali sau nu, nu au acces la imaginea acustică și se bazează pe informația vizuală. (Idem, p. 38) Elevii surzi nu au dificultăți de memorare a cuvintelor exprimate prin semne, dar au probleme de reținere a
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
vizuală. (Idem, p. 38) Elevii surzi nu au dificultăți de memorare a cuvintelor exprimate prin semne, dar au probleme de reținere a cuvintelor fără echivalent gestual. Copiii surzi pot rememora însemne fără a face o recodare în cuvinte scrise sau vorbite. (Idem, p. 33) Limbajul mimico-gestual este achiziționat de către copiii surzi la fel cum auzitorii achiziționează limba vorbită. Semnele pot fi un mediu bun pentru dezvoltarea lingvistică timpurie, pe care să se fundamenteze dezvoltarea de mai târziu. Surzii din SUA, Olanda
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
au probleme de reținere a cuvintelor fără echivalent gestual. Copiii surzi pot rememora însemne fără a face o recodare în cuvinte scrise sau vorbite. (Idem, p. 33) Limbajul mimico-gestual este achiziționat de către copiii surzi la fel cum auzitorii achiziționează limba vorbită. Semnele pot fi un mediu bun pentru dezvoltarea lingvistică timpurie, pe care să se fundamenteze dezvoltarea de mai târziu. Surzii din SUA, Olanda, Anglia preferă să comunice prin limbajul mimico-gestual. (Idem, p. 44) Concluzii: La întrebarea formulată în titlul prezentei
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
lor la prescripțiile de rol; f) gesturile codificate sunt cele bazate pe sisteme formale, cum este, de exemplu, limbajul surdo-muților (American Sing Language-Ameslan). Totuși, în definirea comunicării nonverbale anumiți autori nu includ limbajul surdo-muților, considerându-l un derivat al limbajului vorbit, și nu o modalitate de comunicare complemetară acestuia 51. Principiul prezentării sinelui sau managementul impresiei, adică tendința oamenilor de a controla modul în care ceilalți îi percep ne este prezentat de Erving Goffman 52. Acest model sociologic pornește de la metafora
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
îl "salvează" pe cel care ține prezentarea * Textul poate fi distribuit participanților înainte de întâlnire. * Este pierdut contactul vizual cu auditoriul * Gesturile și mimica vorbitorului sunt mult diminuate * Scade interesul auditoriului * Monotonie (limbajul scris este diferit de cel oral); vocabularul limbajului vorbit este mult mai familiar etc. * Memorarea textului AVANTAJE DEZAVANTAJE * Permite gestica și contactul vizual cu auditoriul * Senzația de discurs fluent * O metodă consumatoare de timp * Pericolul de a uita anumite pasaje sau modul de desfășurare * Întreruperile pot compromite discursul * Un
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
cu spatele la audiență, vorbitul către tablă, către proiector sunt tot atâtea greșeli care duc la anularea contactului cu auditoriul. Alegeți-vă o poziție favorabilă pentru suportul vizual, uitați-vă la ea din când în când, dar uitați-vă la public atunci când vorbiți. Puteți utiliza un indicator dacă doriți, dar nu pierdeți contactul vizual cu auditoriul. 7. Nu distribuiți la întâmplare obiectele care doriți să circule din mână în mână Dacă aveți imagini pentru toți participanții, distribuiți-le la momentul potrivit; chiar dacă prin
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
Simbolurile biblice. Lexic teologic, Editura Humanitas, București, 1997 Comte, Fernand, Marile figuri ale Bibliei, Editura Humanitas, București, 1995 Constantineanu, Mihail, Doctor la oameni de seamă, Editura Anastasia, București, 2000 Constantinescu, Pompiliu, Scrieri, 5, Editura Minerva, București, 1971 Crăciun, Victor, Articole vorbite, Editura Eminescu, București, 1974 Crohmălniceanu, Ov. S., Literatura română între cele două războaie mondiale, 2, Editura Minerva, București, 1974 Daniel, Constantin, V. Voiculescu — medic practician, în vol. Retrospective me- dicale (Studii, note și documente), sub redacția dr. G. Brătescu, Editura
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
așa am studiat trei luni, tot mai serios, dar fără spor. Și atunci am înțeles că-mi pierd timpul. S.A.: Că voi doi erați în lumi diferite: tu erai în limba Bibliei și a culturii, Hochsprache; el era în limba vorbită, în Umgangsprache . M.I.: Da, am realizat că tot ce îmi spune el e ceva primitiv, un fel de ebraică vernaculară; omul părea bine intenționat, dar nu știa nimic. S.A.: Preda un fel de pidgin, iar tu voiai cumva limba perfectă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
limbajului Angelica Hobjilă este lector universitar doctor la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, din cadrul Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași. A publicat Elemente de didactică a limbii și literaturii române pentru ciclul primar, (2006), Microsistemul deicticelor în limba română vorbită neliterară actuală, (2003); suporturi de curs: Limba română; Literatura română și literatura pentru copii; Didactica activităților de educare a limbajului; Didactica limbii și literaturii române pentru ciclul primar (în volumele pentru specializarea "Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar", ID, anii II
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
1974). Mic tratat de ortografie. București: Editura Științifică. Graur, A. (1975). Alte etimologii românești. București: Editura Academiei R.S.R. Hoarță Lăzărescu, L. (1999). Sinonimia și omonimia gramaticală în limba română. Iași: Editura Cermi. Hobjilă, A. (2003). Microsistemul deicticelor în limba română vorbită neliterară actuală. Iași: Casa Editorială Demiurg. Hobjilă, A. (2009). Limba română, în volumul pentru specializarea "Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar", ID, anul II, semestrul I (161-228). Iași: Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza". Hristea, T. (1968). Probleme de etimologie. București: Editura
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de limba română. București: Editura Albatros. Iliescu, A. (2003). Gramatica aplicată a limbii române, Noțiuni teoretice de bază, Modele de analiză. București: Editura Didactică și Pedagogică, R.A. Ionescu-Ruxăndoiu, L. (1999). Conversația: structuri și strategii: sugestii pentru o pragmatică a românei vorbite. București: Editura All. Iordan, I. (1956). Limba română contemporană. București: Editura Ministerului Învățământului. Iordan, I. (1975). Stilistica limbii române. Ediție definitivă. București: Editura Științifică. Iordan, I., & Guțu-Romalo, V. (1967). Structura morfologică a limbii române contemporane. București: Editura Științifică. Iordan, I.
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
1999, p. 497) sunt prezentate și alte diateze: diateza impersonală, diateza reciprocă, diateza dinamică etc., care nu fac însă subiectul prezentării de față. 110 În unele lucrări apare și modul prezumtiv, însă acesta nu mai este reperabil în limba română vorbită actuală. 111 Vezi, de exemplu, Gramatica I, 2005, pp. 490, 531; Iordan & Robu, 1978, p. 477 etc. 112 În unele gramatici se consideră că în astfel de contexte forma primit reprezintă un adjectiv provenit din verb la participiu prin conversiune
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
acest lucru? V.S. Noi urmărim programul de guvernare. R.T. Dar PSD are vreun motiv să urmărească ieșirea de la guvernare? Poate l-ar ajuta pe domnul Geoană. V.S. Când spuneți de PSD, lucrurile se complică pentru că nu știu de care PSD vorbiți. Există PSD-ul domnului Geoană, există PSD-ul domnului Vanghelie, există PSD-ul domnului Dragnea, există mai multe PSD-uri. Nu știu dacă ele au un numitor comun în momentul de față. R.T. Eu vorbesc de PSD-ul cu care
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
care nu sunt absolut necesare pentru înțelesul comunicării. Ea se datorește nevoii de conciziune, de scurtare a exprimării, a grabei în exprimare și mai ales nevoii de expresivitate, motiv pentru care e foarte frecventă în vorbirea afectivă și în limba vorbită". Ca exemple de elipsă lexicală, "care vizează elemente de ordin lexical (cuvinte) din cadrul unor sintagme, locuțiuni, expresii sau formule de diferite tipuri care preiau sensul cuvintelor omise", se dau roșie (< pătlăgea roșie), vânătă (< pătlăgea vânătă), o turcească (o cafea turcească
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
și demnitate, respectiv patriotism ? - Suntem într-o relație de respect față de limba noastră, nu numai atunci când scriem, pentru că, de obicei, în limba scrisă există mai multă acuratețe. Oamenii sunt, în general, mai riguroși atunci când scriu decât atunci când vorbesc. Și limba vorbită este la fel de importantă și relația noastră cu limba vorbită ține tot de un anumit respect de sine. Cred că avem, românii, un respect deosebit față de această instituție pe care o reprezintă limba noastră. Avem și o anumită grijă față de ea
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
respect față de limba noastră, nu numai atunci când scriem, pentru că, de obicei, în limba scrisă există mai multă acuratețe. Oamenii sunt, în general, mai riguroși atunci când scriu decât atunci când vorbesc. Și limba vorbită este la fel de importantă și relația noastră cu limba vorbită ține tot de un anumit respect de sine. Cred că avem, românii, un respect deosebit față de această instituție pe care o reprezintă limba noastră. Avem și o anumită grijă față de ea. O cultivăm. Românii țin la limba lor și relația
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
fi chiar mai mari atâta timp cât circulația noastră în spațiul francez și francofon s-a intensificat simțitor în ultimii 20 de ani. Problema se pune însă cu totul altfel față de începutul secolului XX sau față de perioada totalitarismului comunist. „Adopția” despre care vorbiți se realizează în alți termeni, îmbracă alte forme. Dau exemplu celui mai jucat dramaturg contemporan, românul Matei Vișniec, care trăiește la Paris, își scrie opera în mare parte în limba franceză, este recunoscut de literele franceze, dar și de cele
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
și educația copiilor surzi (sursa: www.pentrusurzi.org.ro) footnote> Un studiu realizat de Conrad (în anul 1970) arată faptul că elevii surzi care terminau școala învățau să citească în medie în jurul vârstei de 9 ani, înțelegeau foarte prost limbajul vorbit, iar abilitățile lor de a citi pe buze erau la fel cu cele ale auzitorilor, în ciuda faptului că ei primeau o educație specială în acest domeniu.<footnote Conrad R. (1979) The Deaf Schoolchild :language and cognitive function, London : Harper & Row
Sugestii de ordin metodic ?n educa?ia elevului cu deficien?? de auz by Hamza Cecilia,Gherman Gabriela () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84370_a_85695]
-
cuvinte, litere și stări de spirit. footnote>, sistemul dactil<footnote Sistemul dactil-sistem de semne manuale, realizate cu ajutorul unei singure mâini, corespunzătoare celor treizeci de litere din limbajul verbal. footnote>sau alfabetul dactilologic și labiolectura<footnote Labiolectura-proces de descifrare a limbajului vorbit, folosit de către deficienții de auz, bazat pe analiza mișcării buzelor interlocutorului. footnote>). Abilitățile specifice necesare cadrelor didactice implicate în procesul de predare-învățare în cazul elevilor cu deficiențe de auz derivă din faptul că limbajul persoanelor cu deficiențe de auz este
Sugestii de ordin metodic ?n educa?ia elevului cu deficien?? de auz by Hamza Cecilia,Gherman Gabriela () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84370_a_85695]
-
auditivă corectă a sunetelor (auz normal) 3. Percepere vizuală corectă a literelor, cifrelor, simbolurilor (văz normal) 4. Articulare corectă a sunetelor (limbaj normal) 5. Grad de dezvoltare intelectuală satisfăcător (inteligență normală) 6. Maturizare afectivă suficientă 7. Organizare temporal-spațială corespunzătoare (limbajul vorbit se desfășoară În timp, iar cel scris În spațiu - (“rostim sunete, scriem litere”) 8. Achiziționare corectă a noțiunii de schemă corporală (dreapta-stânga) 9. Coordonare motorie adecvata (prezența unei stabilități motorii și lipsa inhibiției motrice) 10. Lateralitatea manuală definitiv precizată (folosește
Caleidoscop by Constanta Manole () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93350]
-
cuprindă revolta că limba, singurul bun de care credeai că nu te poate deposeda nimeni, pe care tu o cultivi cu grijă și o vorbești cu evlavie, când ai ocazia, este terfelită la ea acasă, batjocorită, degradată și "lătrată" nu vorbită, iată o expresie de asemenea frecvent întâlnită în memoriile multor oameni plecați și reveniți. Este normal până și, de exemplu să mergi în Africa, Mexic, Argentina și alte țări reputate pentru profilul lor contrastant și pentru sărăcia în care se
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
de regulă cu ajutorul unui motor propulsor. La om mișcările sunt mai complexe fiind în același timp și combinate; nu se realizează mișcări strict de deplasare, ci și de statică, prehensiune, lovire, împingere, cățărare, coordonare a mișcărilor de citit și/sau vorbit. Trebuie remarcat faptul că există o deosebire între unii termeni medicali și unii termeni folositi în gimnastică. Astfel, noțiunea de răsucire din gimnastică este similară noțiunii de rotație din biomecanică, iar prin rotație în gimnastică se înțelege circumducția din biomecanică
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]