1,700 matches
-
a le face auzite, de față cu cei veniți să asculte; pentru că este dată cuvântului această deosebire: să fie într un fel când e făcut să fie spus spre auzire, spus cu o voce care face parte dintr-un trup vorbitor; și altfel când e spus în tăcere, parcă fără trup, atunci când se așterne singur și neauzit în scris. Așadar se ridică acum în mine gustul vorbei care, chiar dacă e scrisă, caută să se facă auzită ca o vorbă vorbind de
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
adoră pe sine, francezul se aude vorbind; un francez care tace nu e un francez adevărat. Abundența de cuvinte și hiperbola adjectivelor trebuie să-l pună în valoare pe francez nu ca portret, ca expresie a figurii, ci ca aparat vorbitor. Excesul de adjective și folosirea lor la superlativ are însă un efect contrar, adică defectuos, față de intenția naturală a limbajului: în loc să fii informat corect despre o stare de lucruri, nu afli din gura francezului decât o ghirlandă de calificative hiperbolice
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
cap“ dacă nu-l respecți. Și mai e ceva: e ușor să vorbești și să țeși discursuri când n-ai în față nici o împotrivire, când nu înfrunți nici o dificultate și când realul nu impune cuvintelor rezistența sa „specifică“. La francezul vorbitor, lucrul acesta nu e luat în seamă; totul se rezolvă în cuvinte, iar realitatea n-are decât să se ia după ele... În nici o altă țară nu există o plăcere așa de mare de a face ședințe, de a se
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
le face să curgă, ele însele și vorbele care poartă și conduc această legătură invizibilă, această impalpabilă mișcare de sens; dacă n-ar fi rațiunea și dacă n-am ști cum se urmărește mereu ceva de-a lungul acestui circuit vorbitor, un sens care nouă ni se pare logic și pe care îl declarăm rațional, nu pentru că gândim profund această direcție a mișcării cuvintelor, ci pur și simplu pentru că actul vorbirii conține în el această ordine a rațiunii, iar noi vorbim
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
după invenția tiparului (cariera „draculară“ a lui Țepeș datorează mult acestui fenomen). Însă nevoia de știri este mult mai veche. Ea ține de spiritul bârfei inerent oricărei comunități. A purta vorba, a lansa zvonuri ține de activitatea omului ca animal vorbitor. Dacă omul n-ar vorbi, cine ar mai „purta“ vorbele? Este în destinul cuvântului să fie transmis și, odată cu această transmitere, să fie colportat, manevrat, interpretat și deformat. „Dacă n-ar fi, nu s-ar povesti“... Ce nu face omul
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
ștampila conformității cu adevărul „oficial“, bazat nu pe cucerire interioară de adevăr, ci pe un edificiu de citate din „Sfinții Părinți“, adică pe un conglomerat de propoziții care se adaptează ușor oricărui formalism rigid și care astupă repede gura - organul vorbitor - oricărui individ care are nevoie să respire aer curat, să inspire adică inspirația în care spiritul se poate mișca liber. Dumnezeu nu e prezent în „păreri“ despre dumnezeu, ci într-un act de prezență care are puterea de a se
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
fi un act indecent, bun numai atunci când oamenii, care s-au izolat împreună în afara naturii, vorbesc și trăiesc vorbind, ca un fel de act suplinitor al unei bogății care nu le mai hrănește atenția. Putem spune că, odată cu gândirea noastră vorbitoare, viața naturală a realității a evoluat; dar trebuie să mai și mărturisim că acest câștig se face în detrimentul unei puteri de viață. Secretul vorbirii constă și în faptul că nu mai recepționăm secretul în starea lui originară, imperioasă și vastă
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
predau acum în Franța ? - Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava face parte din lanțul universităților membre ale Agenției Universitare a Francofoniei datorită numărului mare de studenți care studiază limba franceză, nu numai ca specialiști în domeniul literelor, ci și ca vorbitori specialiști în varii domenii de activitate. Limba franceză este, astfel, percepută de studenții noștri ca un important instrument de comunicare în Europa și în lume. Cât despre impactul pe care cultura - prin aceasta înțelegând și literatura, muzica, filmul, teatrul - le
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
ei în promovarea idealului de cultură în U.E. ? - Vă rog să-mi permiteți să mă refer acum la întreg spațiul românesc, profund francofon și francofil, deoarece francofonia unanim recunoscută din Republica Moldova vine să întărească percepția europeană asupra românilor ca excelenți vorbitori și rafinați cunoscători ai culturii și spiritualității franceze, vectori ai afirmării noastre europene. De aici derivă poate, și o parte a rolului pe care spațiul românesc îl are în construirea și promovarea valorilor europene, reunite, de ce nu, așa după cum spuneți
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
nu este promovată numai în marile orașe ale României, așa cum ar putea reieși din expunerea de mai sus. Moldova și Bucovina, profund atașate culturii și civilizației franceze și francofone, continuă și astăzi un învățământ de înaltă calitate în pregătirea specialiștilor vorbitori de franceză, mai mult, dezvoltând activități permanente de promovare a spiritului francez, de împărtășire a valorilor comune francofoniei, de atragere a investițiilor din spațiul francofon. Situația limbii române din Basarabia poate fi cel mai sugestiv și tulburător exemplu legat de
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
Augustus l-a dat afară și a pus să-i fie arse lucrările. Unde mai pui că urmează să citească și el astăzi. După cum se comportă în calitate de ascultător, și-a pierdut dreptul la recunoștința pe care o va pretinde ca vorbitor. Cel puțin în ceea ce o privește. Întoarce din nou capul să se uite după întârziați. Pufnește mânioasă pe nări. Uite-i cum se mișcă, de parcă ar fi niște mormo loci. Abia se îndeamnă între ei, și încă alene, tot codindu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
studiezi teoria cinetică a gazelor, de ce să reconstruiești atât de meticulos mica eolipilă, un cioculeț pe o sferă care, Încălzită, se Învârte vomitând aburi, când prima eolipilă fusese construită de Heron, pe timpul Gnozei, ca mecanism pe care se bazau statuile vorbitoare și alte minunății ale preoților egipteni? Și ce era oare aparatul acela pentru studierea fermentației putrede, 1789, frumoasă aluzie la bastarzii rău mirositori ai Demiurgului? Un șir de tuburi de sticlă care, dintr-un uter În formă de bol, trec
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
filmat la el, era și reprezentant oficial și om politic și operator tv. Unionist convins militant cu adevărat, și în Parlamentul Moldovei și în interviurile cu președintele Mircea Snegur, ori alți miniștri și în emisiunea de la Televiziunea Moldovenească, era bun vorbitor, clar în afirmații. (Ion Dediu, în volumul ,,MARIN 70”) * Ținem cont că una a fost să vizităm noi un număr de țări și alta să fi fost INVITAȚI, ca semn al autorității noastre în România, ca să nu spun de județe
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
bogată și de expresivă e de necrezut și oarecum paradoxal... S.A.: ...cu atât mai fascinant, cu cât în aceeași perioadă biografiile evreilor încep să se diversifice, în interacțiune cu evoluția întregului mediu românesc. Un traseu clasic duce direct de la ștetlul vorbitor de idiș către Paris sau Viena, în orice caz către străinătate. E mai mai ales cazul celor care se pregăteau pentru profesiunile liberale, cum ar fi medicina; mulți nici nu se mai întorc. Dar și cazul unor figuri solitare din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
sate fiind mai analfabeți decât bieții localnici, dar Îi tratau de „Moldovean cap de bou”...Și se plângeau de glodurile de la noi (e drept, la ei noroaiele se cheamă: tină, clisă). Și din pricina asta În multe case de țărani moldoveni, vorbitori numai de românească, români din moși-strămoși, vedeai, reapărut, Între icoane, portretul țarului... - Îl avea și el, dar s-a lecuit În timpul Ocupației din ’40-’41. Să ne Întoarcem la ale noastre: de ce n-am plecat În refugiu la timp? Spuneai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
la apartament, acolo, în vilă... Am dreptate? - Într-o oarecare măsură, da! Dar doresc să-ți intre în cap că, mai întâi de toate, a dovedit că este un bărbat serios, curtenitor, delicat, intelectual sută la sută, excelent ascultător și vorbitor în aceeași măsură. În plus, are un fizic de-ți lasă gura apă. Are corp atletic, suplu, dar cu fibră fină, dacă vrei să știi... Marian Malciu - Da, da, da! Înțeleg și te cred..., dar în pat... cum este, draga
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
și domnia sa crede în El. De aici, iată și vindecarea sigură de care gesturile și vorbele dragului nostru pacient, cred eu, v-au convins. Vă mulțumim tuturor pentru sprijin! Jumătate din cei prezenți se ștergeau la ochi printre aplauzele adresate vorbitoarei. Iustin s-a înclinat mulțumind și s-a sprijinit încet de Laura. Se simțea obosit. A venit și Iuliana imediat lângă el, sesizând starea lui. Au așteptat răbdători ca sala să fie evacuată și l-au condus la biroul Laurei
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
nu vor spune „Am încheiat transmisia” de fiecare dată când termină o idee, dar este evident când naratorul acționează butonul și dumneavoastră deveniți ascultătorul atent. Ideea persoanelor care vorbesc câte una pe rând a funcționat foarte bine în tradiția „bățului vorbitor” a amerindienilor. Un băț sacru, plasat în cercul unui cerc, este luat în mână de cel ce are ceva de spus și ținut până termină, timp în care toți ceilalți ascultă cu atenție și nu îl întrerup niciodată. Astfel i
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
nu îl întrerup niciodată. Astfel i se arată respect vorbitorului. Când bățul este pus la loc, o altă persoană poate să-l ridice și să ia cuvântul. Persoana care spune povestea ar putea fi considerată ca ținând în mână bățul vorbitor. Folosirea abilităților de ascultare cu maximă eficiență înseamnă a ști că povestitorul are ceva important de spus, că vrea ca dumneavoastră să fiți un ascultător interesat, activ și că aveți ceva foarte important de învățat de la el. Atunci când sunteți un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
și antropologii, istoricii, analiștii politici, avocații, psihologii, psihiatrii, consilierii și asistenții sociali, educatorii și administratorii, medicii și asistentele medicale - toți folosesc interviul. Astăzi, în mass-media electronice suntem aproape copleșiți de folosirea interviurilor. Peste tot vedem talk-show-uri. Suntem, înainte de toate, specia vorbitoare. Interesant în folosirea interviurilor de majoritatea abordărilor este faptul că toate surprind cel puțin fragmente din povestea vieții persoanei care vorbește. Metodele utilizate pentru a colecta date variază de la structurarea maximă și listele de întrebări standardizate la întrebări deschise și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
războiul să se termine În următoarele zece minute. Jim Îl recunoscu pe domnul Mulvaney, contabil la Compania de Energie din Shanghai, care adesea Înotase În piscina din Amherst Avenue. LÎngă el era reverendul Pearce, un misionar metodist, a cărui soție vorbitoare de japoneză colabora În mod deschis cu gardienii, raportîndu-le În fiecare zi despre activitățile prizonierilor. Nimeni nu o critica pe doamna Pearce pentru asta și, de fapt, majoritatea deținuților din Lunghua erau foarte dornici să colaboreze. Jim dezaproba vag lucrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
către intrarea ascunsă după un fragment de junglă tropicală. Mama și copilul intră În Grădinile de iarnă la unsprezece cincizeci și cinci. Lui Jamie McCreath Îi plac peștișorii, dar păsările Îl sperie. Da, la fel și afurisitul acela de cactus vorbitor de acolo. Așa că vin aici, iar el se așază pe marginea podului și se uită la peștișori cum Înoată. Doamna McCreath vede o prietenă și o salută. Se plimbă o vreme, cam cincisprezece minute, crede ea, după care Își dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
precum și unele dialecte locale, deși potrivnicii săi susțineau că avea rostire de venetic. Simon nu se prea sinchisea de clevetiri, dînd chiar impresia că el Însuși le Întețea. Se mai zicea despre el că era ager la minte și iscusit vorbitor, Îndeosebi În fața ucenicilor și a mulțimii. „Ochii săi aveau luciri de aștri“, ziceau ucenicii săi. „Avea o voce hîrșîită și o privire deșucheată“, afirmau potrivnicii săi. Pe Încîlcitele drumuri ce duc dinspre Răsărit spre Apus și dinspre Apus spre Răsărit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
să dea comunei numele de Hlebeceni, denumire din limba lor, pîine. Așa am auzit de la diverși locuitori bătrâni, ca Ciornei, Șpaiuc, Căuneac Iftimie și alții, care la rândul lor au auzit de la alți bătrâni. Această denumire era numai între locuitorii vorbitori ai limbii rutene. Anii au trecut, oamenii s-au trecut și ei, ridicându-se noi generații sub o nouă politică. S-a format un nou stat, care avea nevoie de noi legi, și Alexandru I. Cuza vine cu noile legi
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
să dea comunei numele de Hlebeceni, denumire din limba lor, pîine. Așa am auzit de la diverși locuitori bătrâni, ca Ciornei, Șpaiuc, Căuneac Iftimie și alții, care la rândul lor au auzit de la alți bătrâni. Această denumire era numai între locuitorii vorbitori ai limbii rutene. Anii au trecut, oamenii s-au trecut și ei, ridicându-se noi generații sub o nouă politică. S-a format un nou stat, care avea nevoie de noi legi, și Alexandru I. Cuza vine cu noile legi
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]