7,219 matches
-
zi, discurs ce trebuie de asemenea să se încadreze în timpul alocat oricărui alt vorbitor. Articolul 22 (1) Depășirea flagrantă a timpului alocat pentru discurs, limbajul inadecvat, luarea unei poziții fără a avea drept la cuvânt conform înscrierii pe lista vorbitorilor sau indicațiilor președintelui, perturbarea prin orice mijloace a discursului unui coleg se sancționează verbal de către secretarul general. (2) În măsura în care un participant la ședință este avertizat de 3 ori pentru abateri de la o conduită decentă în
REGULAMENT din 28 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281747]
-
Universității era în sine, prin frumusețea ei, un spectacol. Scena deschisă, cu orchestra într-o fosă luminată și cu trei ecrane care acopereau întreg fundalul, avea în mijloc sigla Universității pe un fond roșu pe care urma să apară numele vorbitorilor și apoi numele graduaților în timp ce traversau scena. In cele două părți ale siglei apăreau distinct și vizibil, mesajele de felicitare ale părinților, sau cele de mulțumire ale graduaților, unele emoționante, altele amuzante, ori pline de înțelepciune, foarte diferite, așa cum este
SĂRBĂTOAREA TERMINĂRII STUDIILOR UNIVERSITARE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377344_a_378673]
-
lucru. În întreaga lume există această recesiune, chiar dacă în unele state este mai ușor suportabilă. Noi nu vom ajunge niciodată la nivelul lor. Treaba ta, faci cum vrei, dar dacă te arestează, eu una nu voi veni cu pachet la vorbitor. Nu m-ai întrebat nimic și nici nu mi-ai spus niciodată ce faci tu dincolo de acești pereți. Iar în casă nu se vede prin nimic că ai avea firme sau că faci afaceri. - Ce să fac? Afaceri și politică
ROMAN , CAPITOLUL NOUĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377514_a_378843]
-
-l frământă și vine cu soluții pe care le explică Divinității, veșnic dispusă să asculte. De regulă Divinitatea răspunde în aceea că punctează soluțiile corecte asupra cărora cugetarea revine cu stăruință. Este știut că omul asimilează cunoștințe ascultând spusele unui vorbitor. Ușor de spus dar foarte greu de făcut deoarece omul nu este dispus să asculte. Frământările interne ale fiecăruia, matur sau copil, face ca spusele vorbitorului să nu se reflecte în propria cugetare. Tocmai ai aflat în pauză că Mutu
SCURTE MEDITAŢII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378508_a_379837]
-
cărora cugetarea revine cu stăruință. Este știut că omul asimilează cunoștințe ascultând spusele unui vorbitor. Ușor de spus dar foarte greu de făcut deoarece omul nu este dispus să asculte. Frământările interne ale fiecăruia, matur sau copil, face ca spusele vorbitorului să nu se reflecte în propria cugetare. Tocmai ai aflat în pauză că Mutu a băgat un gol și începe ora de matematică. Adio școală! Gândul tău este la pasele făcute de X și Y care l-au ajutat pe
SCURTE MEDITAŢII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378508_a_379837]
-
oribilele infracțiuni săvârșite de patrioții celuilalt partid îți faci cruce înfiorat și mulțumești Domnului că poate scapi de hoții și de tâlharii care au jefuit și care poate încă mai jefuiesc Țara și Poporul! Dar oare, care sunt infractorii? Primii vorbitori sau ceilalți?! Dacă îi asculți și pe unii și pe ceilalți constați însă cu justificată surprindere că și unii și ceilalți sunt deopotrivă de vinovați pentru faptele care li se impută cu lux de dovezi iar peste ei tronează o
OARE CUM ARATĂ UN STAT FĂRĂ HOŢI? de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379807_a_381136]
-
A PLÂNS ȘI A BUCURAT ROMÂNUL Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului În țara noastră se vorbește despre taragot nu ca instrument muzical ci ca despre un epos folcloric neversificat, vorbitor prin sunet. Fermecat de virtuozul muzician instrumentist Dumitru Fărcaș, taragotul e un instrument magic în care-i cristalizată însăși epopeea neamului nostru, pentru că acest taragot a plâns și a bucurat românul, câteva decenii zi cu zi, în toate momentele trăirilor
DUMITRU FĂRCAŞ TARAGOTUL CARE A PLÂNS ŞI A BUCURAT ROMÂNUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379830_a_381159]
-
simbolice de cunoaștere ontologic-universală a lumii materiale și spirituale, putem să dam o nouă dimensiune a înțelegerii acestor noțiuni greu de înțeles de către omenire, pâna în prezent. Evidențierea unor asemenea cuvinte țigănesti, va conduce lumea la o apreciere pozitivă a vorbitorilor acestei limbi vorbite de către omenire. În limba țigănească noțiunea de mamă este exprimată prin cuvântul DEI, cuvânt din care provine cuvântul DEL, care-l desemnează pe Dumnezeu. În termeni umani,cuvântul DEI este cunoscut de peste 5000 de ani, vorbit de
IN MEMORIAM NICOLAE BOBU de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380378_a_381707]
-
și din America, anumiți lingviști cred că 2/3 dintre rromi vorbesc încă o formă a limbii lor strămoșești, aceasta însemnând 8 milioane de rromofoni. SUMMER INSTITUT OF LINGUISTICS din Texas evaluează numărul de rromofoni la 1,5 milioane de vorbitori, în timp ce în 1989, Uniunea Sovietică estima cifră de 202.810 rromofoni, iar UNESCO, afirmă în 2002 că limba rromilor este o limbă în pericol de extindere. În final, se poate crede că o mare parte dintre rromi au pierdut folosirea
RROMII SI LIMBA LOR de MIRON IOAN în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381186_a_382515]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > CEVA ȘI NIMICUL Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 2293 din 11 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului De când există ceva s-a risipit nimicul muțenie vorbitoare apoi am rupt cuvântul, revelația se născuse în mine. O, da...! De cărbune și rubine apoi ce noroc ți-aduce nenorocul când se sparge jocul? Amintrea tristeții, starea ce ucide între splendori de rouă doar soarele ne râde, și tot
CEVA ȘI NIMICUL de PETRU JIPA în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381451_a_382780]
-
puterea cutumei romilor pentru a se afirma diferiți ca identitate de romi, pt că țiganii nevorbitori nici nu își închipuie că în afară de romi au fost și alte etnii în starea de țigănie.Ca atare, țiganii nevorbitori recunosc puterea cutumei romilor vorbitori. Deci, cumva, acești urmași ai vechilor țigani ȘTIU că ei nu sunt romi. Faptic, DOAR 550 de mii de persoane vorbesc limba romani în România. Restul țiganilor, vreo 2 milioane , nu vorbesc romani. Probabil că unii au uitat-o din cauza
NICOLAE GHEORGHE ŞI MARTIN KOVATS- O FILOZOFIE A VOTULUI? LIMBA ROMANI NU ESTE A ROMILOR? de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381506_a_382835]
-
Gheorghe are un articol, că, "limba romani NU este limba romilor" (pagina 129). Argumentul halucinant dat de Martin Kovats la această "minimă maximă" de incultură și nesimțire, este faptul că limba romani are multe dialecte , că nu se cunoaște numărul vorbitorilor nativi. Mai mult, Martin Kovats aduce o dovadă pusă în gura lingvistului Yaron Matras: "în afară de copii foarte mici, ceilalți nu sunt vorbitori monolingvi de limba romani, iar etnicii "romi" invariabil vorbesc cel puțin o limbă a majoritarilor. Prin urmare, limba
NICOLAE GHEORGHE ŞI MARTIN KOVATS- O FILOZOFIE A VOTULUI? LIMBA ROMANI NU ESTE A ROMILOR? de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381506_a_382835]
-
maximă" de incultură și nesimțire, este faptul că limba romani are multe dialecte , că nu se cunoaște numărul vorbitorilor nativi. Mai mult, Martin Kovats aduce o dovadă pusă în gura lingvistului Yaron Matras: "în afară de copii foarte mici, ceilalți nu sunt vorbitori monolingvi de limba romani, iar etnicii "romi" invariabil vorbesc cel puțin o limbă a majoritarilor. Prin urmare, limba în general, și limba romani în special, nu poate oferi baza pentru identificarea romilor în discursul politic." ( "De la victimizare la conștiința cetățenească
NICOLAE GHEORGHE ŞI MARTIN KOVATS- O FILOZOFIE A VOTULUI? LIMBA ROMANI NU ESTE A ROMILOR? de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381506_a_382835]
-
argument să îi reduci la inexistență și să NEGI canonul prin care romii se definesc romi de peste 2500 de ani, adică din India? Practic, Martin Kovats, prin această declarație DECLARĂ NULĂ cutuma referitoare la limba romani. Sunt limbi cu 3 vorbitori, ultimii adică, dar, cu toate acestea, lingviștii fac eforturi serioase să conserve limba pe moarte, pentru că este o comoară a culturii universale. Conform avocatului rom Nicolae Bobu, cutuma are valoare JUSTIȚIARĂ. Domnia sa a scris asta chiar în titlul cărții " Cutuma
NICOLAE GHEORGHE ŞI MARTIN KOVATS- O FILOZOFIE A VOTULUI? LIMBA ROMANI NU ESTE A ROMILOR? de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381506_a_382835]
-
întregi. O lume ale cărei coordonate sunt redate cu un realism presărat cu umor negru - desprins din însuși acest realism -, elemente de grotesc și mult lirism. Forța de convingere a cărții are ca sursă nu doar talentul recunoscut (în spațiul vorbitorilor de română și în afara lui), dar și faptul că, așa cum afirmă în textul de pe ultima copertă, de copiii din orfelinate îl leagă o poveste de peste treizeci de ani, la care se adaugă cincisprezece ani de comunicare cu oameni din penitenciare
ÎNVĂŢĂTURILE UNEI PROSTITUATE BĂTRÂNE CĂTRE FIUL SĂU HANDICAPAT, DE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380887_a_382216]
-
neamuri de emigranți indieni care vorbesc limbi Indo-Ariene. Limbile acestor neamuri de gypsies sunt diferite de limba romani, cea vorbită de romi. Deși sunt de origine indiană, romii nu-i pot înțelege pe domi sau lomi. Eu, în calitate de rom autentic (vorbitor nativ) și cercetător independent în domeniul limbilor indiene, pot afirma cu siguranță că limba romani nu are același schelet gramatical cu limbile următoarelor grupuri de imigranți indieni denumiți generic gypsies: Nawar, Halebi, Ghagar, Lur, Zott, Gurbati. Acești oameni trăiesc în
ISTORIA KASHTALEILOR NE(O)- RRROMI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371402_a_372731]
-
din Sighet, Maramureș. Așa se face că, despre Maramureș, locul de baștină al autorului prezentat, a vorbit în cuvinte elogiatoare și pline de emoție, domnul profesor Grig Gociu, a cărui studenție s-a petrecut pe meleaguri ardelene și maramureșene, distinsul vorbitor, însă, fiind și un romancier de forță, autor al unei trilogii, din care primele două volume deja au fost lansate în cadrul proiectului CĂMINUL RACOVIȚĂ. Întâlnirea de la Severin a fost plină de căldură, pusă sub semnul “iubirii” prin versurile poetei și
EVENIMENT CULTURAL PE MALUL DUNĂRII de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374792_a_376121]
-
cu toții, eveimentele culturale sunt trecute cu talent în paginile acestei cărți . Vatra Veche, dragostea și durerea lui Nicolae Băciuț, revista pe care a resuscitat-o prin propriile-i forțe intelectuale, și pe care a făcut-o cunoscută în toate comunitățile vorbitorilor de Limba Română din lume. Despre acest fenomen care ține de destinul unei păsări Phoenix, Nicolae Băciuț ne mărturisește cu emoție dar mai ales, cu acuretețe și responsabilitatea ctitorului de viță veche. Confesiuni, mărturisiri, dialoguri cu personalități sau, răspunsurile autorului
NICOLAE BĂCIUŢ ÎNTRE PRETEXTE ŞI CONTEXTE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1670 din 28 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374871_a_376200]
-
Bilanț dobrogean) Cu ingeniozitatea-i cunoscută, scriitoarea Floarea Cărbune a creat condițiile desfășurării unui concurs internațional: româno-japonez ”Art and Life”. Manager de proiect: Cristina Cărbune Inoguchi, membru al juriului preot dr. Cristian Gheorghiu și câte un membru sau mai mulți vorbitori de limbă japoneză și cunoscători în domeniu. Acest concurs se ține de mai mulți ani și atre ca scop cunoașterea scrierilor românilor, nivelul de abordare al noului tip de societate, cunoașterea istoricului gândirii autohtone și creația de tip nipon. Au
THE INTERNATIONAL CONTEST „ART & LIFE”, JAPAN-2015(BALANCE DOBROGEA) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373812_a_375141]
-
rusești. Doar comunitatea maghiară din Ardeal își avea propriul dialect, colorând discuțiile purtate în ungurește, cu cuvinte românești. Ei, dar vremurile noi au adus schimbări fundamentale. Dintr-o dată, română a devenit searbăda, seaca, arhaica, incapabilă de a mai exprimă simțămintele vorbitorilor nativi. De aceea a îmbrăcat un strai nou, cu iz americănesc. O discuție este elevata, doar dacă e presărată cu expresii englezești. Folclor modern În neștiința și în conservatorismul meu, credeam că această nouă limbă - rezultat al „condimentarii” graiului strămoșesc
LIMBA NOASTRĂ, CEA DE TOATE ZILELE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373805_a_375134]
-
Albu a preamărit personalitatea Patriarhului Medicinii clujene în epigramă („Nu e munte ca Negoiu/ Și nici om ca și Mircioiuˮ), alăturându-i-se în demers V.B. Gădălin. Mișcată profund de faptul că prof. Mircioiu este încă o prezență vie printre vorbitori, a luat cuvântul fiica sa, Anca Hrianca, mulțumind tuturor pentru frumoasele cuvinte elogiative. Antonia Bodea a lecturat un eseu-recenzie, subliniind că prof. Mircioiu a fost unul dintre „coloșii apropiați de oameni, de paciențiˮ și că, asemenea autoarei, face parte „din
ŞEDINŢA LUNARĂ A CENACLULUI ARTUR SILVESTRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371896_a_373225]
-
economice și culturale cu țările occidentale. Un rol important l-au avut „bonjuriștii” cu „franțuzismele” lor. Multe dintre cuvintele lor ironizate de scriitorii contemporani lor au devenit neologisme folosite inițial în medii restrânse și intrate treptat, treptat în limbajul tuturor vorbitorilor. Cuvinte fără de care este de neconceput limbajul nostru actual. Ce s-a întâmplat cu vechile cuvinte, care aveau același înțeles? Au dispărut, oare, din limbajul românesc? Nicidecum! Se păstrează ca sinonime, fiind modernizate și folosite în mod curent, în paralel
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
definește și caracterizează o limbă la un moment istoric dat, nu după numărul de cuvinte existent în limbă la acel moment, ci după frecvența folosirii lor în vorbire. Această frecvență este determinată de natura activităților și relațiilor interumane existente între vorbitorii unei populații dintr-o anumită perioadă istorică. La pag. 36 din Etimologicum Magnum Romaniae, Hașdeu spune: „după Cihac, limba română se compune din: o cincime latină, o cincime turcă, două cincimi slavice și o cincime eterogenă”... Mai departe...” nicăieri ca
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
simpozioanelor, congreselor, aparițiilor din revistele de specialitate noile cuvinte, concepte și termeni științifici sunt însușite și adoptate în limbajul specialiștilor. La început, aceste cuvinte noi au o cirulație restrânsă, numai în cercul acestora. Treptat, treptat, pătrund în masa largă de vorbitori și acele cuvinte devin neologisme, îmbogățind limba și înlesnind comunicarea cu privire la noile descoperiri științifice, tehnologii, produse sau mărfuri noi intrate în circulație. Uneori, astfel de neologisme au o viață mai lungă sau mai scurtă în funcție de viața tehnologiilor și a produselor
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
îl „românizează”:onlain sau onlein. Cum vor mușchii lor lingvistici. Un minim respect pentru limba română, pentru că ea adoptă cuvintele străine, dar le transformă în neologisme numai după o prealabilă „românizare”.Altfel, acestea se transformă în preș pe care atâția vorbitori și scribălăi își șterg bocancii comunicării. Limba română, de regulă, nu acceptă neologisme în forma lor brută, adică așa cum se scriu și se pronunță în limba de origine. Le adaptează în funcție de legile sale gramaticale, le trece prin furcile caudine ale
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]