3,365 matches
-
oameni Toth (după numele grecesc Hermes Trismegistul, Mercur cel de trei ori mare, personaj fabulos, care ar fi trăit cu peste 2.000 de ani î.e.n. Iată cele trei înțelesuri ale acestui nume, revelator misterios al învățăturilor înalte. In sensul vulgar, zeul Mercur - planetă pe care doar puțini o pot vedea cu ochiul liber; figurat: inițiatorul în mistere; simbolic: castă sacerdotală a savanților în astrologie, magie, teologie. El este "de trei ori mare" fiind considerat ca rege, legislator și preot; prototipul
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
și apatic, pe atât era Hosarsif de ascuns, straniu, pătrunzător și activ. Primul deveni o unealtă în mâinile profesorilor săi, preoții templului; cel de-al doilea, cu voința oțelită, ajunse în curând să se joace cu probele inițiatice, cu scrierea vulgară și hieratică, cu înțelesurile comune și mistice ale cuvintelor, cu formulele și numerele sacre, cu îndeplinirea minunilor și alcătuirea horoscoapelor. Ramses informat pe căi ocolite asupra evoluției celor doi prinți și temîndu-se de un posibil uzurpator al tronului fiului său
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
O introducere progresivă a cuvintelor și expresiilor familiare și argotice nu face decât să îmbogățească vocabularul elevilor. Materialul de exploatat în acest sens este imens dat fiind că avem Internetul, există muzica actuală, filmele franceze. Deși acest lexic poate părea vulgar și prea puțin adaptat pentru o ora de limba franceză, simplul fapt de a-l ignora, considerându-l nepotrivit, nu face decât să țină elevul departe de realitatea lingvistică actuală.
Caleidoscop by Elena Dăscălița () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93231]
-
insultat zilnic, oră de oră, ca intelectual și ca persoană obișnuită să gândească, de felul în care guvernanții actuali vorbesc și încearcă, fără succes, să emită judecăți inteligibile. Niciodată până acum puterea n-a fost mai incultă, mai rudimentară, mai vulgară. Președinta Parlamentului, doamna Eugenia Ostapciuc, prin prestația sa, exemplifică perfect sintagma (previziunea) leninistă, după care dictatura proletar-comunistă va crea condiții optime pentru ca statul să fie condus de bucătărese și de mulgătoare de vaci. Din respect pentru cititorii noștri nu reproducem
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
asemeni unui tăvălug, provocând adevărate drame nu numai în plan personal, dar care a și eșuat lamentabil ca orice inițiativă fără orizont (când și cine va îndrăzni să facă o analiză obiectivă, fără parti-pris a celor întâmplate?); după reculul restauraționist vulgar care și-a reconstruit (își reconstruiește încă) structurile vechi zdruncinate puțin de populația mioritică, structuri atemporale, anacronice față de evoluția mentalităților chiar și în țările fost sovietice, bietul basarabean simte instinctiv nevoia unor clipe de liniște (aș fi vrut să scriu
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
și nicidecum să așteptăm mioritic ca cineva, plictisit, să pună întâmplător degetul pe meridianul basarabean, pentru, ca mai apoi, să-și dorească să ne vadă. Deci, eforturile trebuie conjugate în această direcție. Să nu ne consumăm energiile în polemici inutile, vulgare, căzuți pradă invidiei, întocmind clasamente ridicole, pentru că în afara „țarcului” nostru suveran, vă asigur, literatura română din Basarabia nu există la ora actuală. Nu există în ciuda mormanului de „Scrieri alese” și a numeroaselor titluri cu care au fost distinși scriitorii noștri
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
mai și greșim... Se pare că, deocamdată, nimic nu este de făcut cu această mentalitate, care refuză cu obstinație să vadă și să-și măsoare faptele - atunci când ele există - în lumina și dimensiunea lor adevărată. Ea interzice, într-un mod vulgar și clamoros, și altora s-o facă, invocând și de această dată interesele națiunii. „Nu e momentul să ne criticăm - ni se recomandă în șoaptă. Să facem Unirea, să apropiem idealul național și pe urmă găsim timp și pentru clarificări
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
drept poezie. Care, eventual, ar putea fi înalt apreciată în mahalaua de jos a orașului Cluj sau București”. „Judecata” dlui I.N. este multiplu amendabilă. Ea exprimă - fără echivoc - o mentalitate retardatară, defazată, predispusă - din comoditate și imobilism intelectual - la un vulgar reducționism al noțiunilor. Deși n-a citit prea mult din literatura postmodernă românească (din cea occidentală nici atât) - bănuim, la drept vorbind, un imens lapsus de lectură, nu știu dacă poate vehicula câteva nume de autori - domnia sa are o opinie demolatoare
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
fără a avea pretenția - așa cum s-a insinuat - că face ordine în literatură, a eșuat lamentabil în suburbane atacuri la persoană care au oripilat cititorii. Dezbaterea de idei și de principii a fost înlocuită la un moment dat cu pamfletul vulgar și cu portretul fiziologic caricatural (e mult mai dificil să te menții în albia civilității, a argumentelor: unora li se pare de-a dreptul castratoare această autoîngrădire, o nedreptate făcută „naturelului”, umorilor care își cer dreptul la exprimare!). Au fost
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
scriitorii din România și Basarabia, este oarecum cunoscut modul de gândire care predomină în cele două instituții scriitoricești. Regretul cel mare este că, și de data aceasta, partea basarabeană a exhibat, fără pic de jenă, conflictul dintre generații. Un conflict vulgar alimentat de multiple și psihanalizabile complexe în plan etic, cultural, biologic etc., care se citesc ușor în reacții și în felul de a formula acuzații. Deloc literară, această dispută dintre vârstnici și tineri deține capul de afiș în lumea scandalurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Vieru și Lari, ca și despre activitatea politică a deputatei basarabene, aleasă în Parlamentul României pe listele Partidului România Mare, însă pe un ton civilizat și corect. Nu am scris și nu voi scrie vreodată despre cineva într-un limbaj vulgar și cu ură - aceasta ar însemna să nu mă respect și să insult eventualii cititori. Apoi, domnilor Vieru și Vodă, mă abțin să urăsc, pentru că ura degradează. Cei care au urmărit, măcar accidental, cele scrise de mine în ultimii ani
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
o face adversarul său Evgheni Pliushcenko... Uite așa am consumat în această lună sport și ideologie. Dacă în Basarabia canalul de televiziune Eurosport s-ar fi recepționat cu comentariu în limba română sau engleză, nu în rusă - neprofesionist și foarte vulgar; dacă posturile de televiziune din Rusia, care pot fi urmărite și la Chișinău, n-ar fi atât de ideologizate, de antioccidental-șovine, însemnările mele despre Olimpiadă ar fi arătat cu totul altfel. Iunie, 2002 INCLUDEPICTURE "C:\\Documents and Settings\\User\\Local
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
brute. În Fătălăul identificăm stilul oral, cuvinte argotice, ludic și colocvialitate, grotesc, senzual, spontaneitatea înregistrării detaliului, formula tradițional-folclorică, mărci ale oralității (interjecțiile "mă", "na"), interogația retorică, construcția incidentă "al dracului", elemente de argou ("a rămâne grea"), comparații rafinate, pendulare între vulgar și grațios, toate fac din această poezie o "operă de rafinament, de subtilitate artistică" (G. Călinescu). Această poezie se înscrie în estetica urâtului, păstrează rima împerecheată, din poezia populară, are o sonoritate deosebită prin repetarea vocalelor e și i, o
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
fanfaron. Sima Felix este "martor și actor" (G. Călinescu); intelectual studios, care se ridică deasupra lumii meschine în care trăiește, se realizează profesional. Aglae Tulea este "baba absolută, fără cusur în rău" (așa o numește Weissman), invidioasă, lacomă, meschină. Proastă, vulgară își abandonează soțul în ospiciu. Leonida Pascalopol este tipul moșierului rafinat, cult, elegant, echilibrat, protector, plin de noblețe sufletească în relațiile cu Otilia, căreia îi acordă sprijin moral și material. El a definit cel mai bine pe Otilia: "A fost
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
pe logodnicul ei la cursurile din care nu înțelegea nimic, știind că iubirea e singura lor avere. După apariția moștenirii neașteptate, Ștefan constată că Ela era o femeie pragmatică, deși el ar fi vrut-o "mereu feminină, deasupra discuțiilor acestea vulgare". În timp ce el o diviniza, soția lui susținea insistent ca soțul să nu renunțe la nici un procent din moștenire, fiind capabilă să lovească "aprig cu coatele". La propunerea Elei, Ștefan Gheorghidiu a intrat în afaceri, a eșuat și a revenit în
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
anumite dimensiuni, în care eroii nu se pot încadra și devin procustanți și procustați, în același timp. Până la un punct, destinele personajelor masculine sunt la fel de tragice. G.D. Ladima, un poet împins la marginea societății, își caută alinarea în iubirea față de vulgara Emilia, dar încercarea sa eșuează. Fred Vasilescu, fiul unui industriaș, spirit monden, diplomat și aviator, trăiește drama neîmplinirii prin iubire. Despre Doamna T. avem informații din scrisorile ei adresate autorului, din jurnalul lui Fred Vasilescu și din epilogul al doilea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
plin viața, "iubită de toți bărbații", dar care trăiește drama de a nu se putea împlini prin eros. În opoziție cu ea, se află actrița Emilia Răchitaru; "iubita ideală" în viziunea lui G.D. Ladima, sau "o blondă spălăcită", grăsuță și vulgară, "săracă cu duhul", în viziunea lui Fred Vasilescu. Romanul este "o formă de garantare a autenticității realității și impresiilor, înrâurită de Stendhal și Gide, creatorii dosarului de existențe" (N. Manolescu), are un stil anticalofil, presupune exprimarea concisă a trăirilor, a
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
este proastă ca femeie, insensibilă, lipsită de talent ca actriță. Portretul fizic: are capul rotund de tot, cu părul pieptănat lipit, cu o frunte ca un fragment de sferă". În viziunea lui Fred ea este o blondă spălăcită, grăsuță și vulgară în gesturi și vocabular. Pentru Cibănoiu, Emilia este o "femeie fără suflet". Ea este de o gravitate prostească, gravă, impozantă, săracă cu duhul, dar în care G.D. Ladima văzuse idealul de femeie. Emilia avea relații cu G.D. Ladima, bazate pe
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
sentimente puternice, este o "bestie incultă", "femeia de toate zilele" (G. Călinescu); este un personaj static, unidimensional, "dezastruoasă ca o bucătăreasă patetică" (Fred Vasilescu). În timp ce G.D. Ladima o divinizează, Fred o judecă la rece, o vede gravă și impozantă, glumește vulgar, este de o gravitate prostească, nu pricepe rolurile în care este distribuită. Dragostea Emiliei este pentru Fred, străină, pragmatică, inutil dramatică. Nimeni nu-și poate explica cum o femeie atât de "ștearsă" a devenit femeia divină pentru G.D. Ladima. Jocul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ar fi ucis mătușa, ca să intre în posesia moștenirii. În discuție cu mătușa lui, află că tatăl său nu a murit într-un accident de vânătoare, ci s-a sinucis în urma unei delapidări. Era îndrăgostit de Nora Ionescu, "actrița aceea vulgară și fără talent", dar care era cândva frumoasă și-n plină glorie. Ea comandase niște rochii pe care el nu avea bani să le plătească. Spera să câștige la jocul de cărți, dar pierde cei douăzeci de mii de lei
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
limbaj mai ostil, dacă nu chiar violent, conducînd în finalul acestei amplificări tulburătoare la descrierea fotografiei mentale care va rămîne pentru totdeauna în mintea naratorului: Am văzut-o, șezînd pe canapea, cu lampa deasupra ei, cu fața congestionată, greoaie și vulgară, bolnavă, absentă, ochii ei, cu o privire ușor dementă, fixați pe o carte, o femeie bătrînă abătută pe care nu o cunoșteam. Adevărul fotografiei este această ființă străină, această persoană de nerecunoscut, despărțită de privirea afectuoasă, familială prin procesul fotografic
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
-vă În fiecare seară Înainte de culcare puținele monede, scoase din uz, ale sufletului, pregătiți-vă alături paharul cu lapte al confortului egoist și mulțumit și adormiți fără vise și fără poeme, ca În trezie”. Orice concesie făcută unei asemenea mentalități vulgar pozitiviste este amendată În numele unei proiecții ideale a poetului, În evidenta prelungire a unor atitudini romantice: „Un surîs onctuos comercial se substituie rictusului de răzvrătire și scîrbă. În locul singurătății și a[l] cățărării pe stînca aridă a visului, pentru atingerea
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
nici măcar în ceea ce privește detaliile („îmbrăcată în negru, sau mai degrabă în mov”), pentru a nu mai aduce în discuție pretenția de generalitate; sau îmbină caracterul vag cu detaliul straniu, astfel încît acest scurt fragment se situează mai aproape de comicul vulgar decît de sinistru. Modelul lui Simpson contribuie la o analiză mai sistematică a acestor diferențe. Metoda propusă de el determină studierea narației din punct de vedere gramatical și analiza în amănunt a gradului în care diferitele instanțe narative sînt exprimate
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
că nu e adevărat, spune-mi că numai cu mine te tăvălești și devii gri și bătrână ca un șarpe muribund, numai cu mine ai curajul să mori". Din pretext al unei inexplicabile ispite, Italia, considerată de cinici "de departe vulgară, de aproape urâtă", va să devină reper absolut al dorinței și adorației îndrăgostitului. Îndrăgostirea lui Timoteo, cel care în fond n-a iubit pe nimeni, cel căruia i-a fost frică de viață, are dimensiunea unei revelații, a unei descoperiri
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
-o chiar sub lupă, Luc (o dată cu naratorul) îi găsește toate defectele din lume (cu excepția semnului vaccinării) în plan mental, lexical, dar și în plan anatomofiziologic, vizualizându-i nuditatea și felul de a face dragoste, persif1area devenind caricatură, aproape ostilitate. Frustrata, vulgara și posesiva, Chrystèle este pentru Luc copia degradată a femeii mult așteptate, dar pe care n-o întâlnise. Confruntată cu un puseu asasin al amantului, ea pune capăt penibilei relații cu un Luc care își autodenunță criza și intențiile asasine
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]