1,522 matches
-
modul în care sunt exprimate ideile, acea preocupare care îl făcea să revină continuu asupra formulărilor din manuscrisele sale. „Numai dacă cuvântul va fi tratat ca o valoare - observă Engelmann -, ca valoarea pe care o reprezintă, și nu ca o zdreanță, va putea el să-și recâștige puterea de a mișca lumea.“45 40 GÂNDITORUL SINGURATIC Wittgenstein s-a simțit bine în cercul lui Engelmann din Olomouc unde se asculta muzica lui Mozart, Schubert, Schumann și Brahms și se discuta cu
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
din Germania, pe care seceta și foamea o determinaseră să renunțe și la puțina agoniseală pentru a îngroșa rândurile "oastei sfinte"181. Dezordinea și sărăcia au transformat însă marșul cruciaților în pogromuri ale evreilor (gzerot). După trecerea Rinului, cruciații în zdrențe au întâlnit comunitățile bogate ale evreilor din orașele Köln și Mainz, pe care le-au jefuit sub conducerea contelui german Erich von Leisingen. Arhiepiscopul de Mainz a luat sub ocrotirea sa evreii. Din nefericire, masacrele s-au repetat, între Rin
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
un Thomas Carlyle, pretext pentru edificarea unui sistem filozofic „Poate că de mai multe ori În viață li se Întâmplă bipezilor voștri, din orice țară și din orice timp, fie ei Prinți cu mantii aurite sau Țărani cu vestminte În zdrențe, ca Hainele și Sufletul lor să nu fie unul și indivizibil; și ca el să fie gol-goluț, până nu-și cumpără sau fură astfel de haine, să și le croiască și să le Îmbrace”10, ocupă o parte importantă În
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
și i-am uns să stea vioi și sila să nu-i mai țină. Voi striga: privește aceste măciuci care s-au murdărit iar acum se rușinează și plîng în hohote. Acești tineri geți, prin cetate vor umbla numai în zdrențe. Sfîntul a spus că aceste măciuci ne-au dat numai boală(pagubă). Eu privesc la acești iubiți și văd dacă întîmplarea rea nu le-a micșorat fala din ochi. Am dat puțină vopsea și sa-mur precum și un val de pînză
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
fericire decât pentru popoarele stupide, lovite de imobilism mental, cărora Dumnezeu nu le-a făcut darul funest de a gândi, de a observa, de a combina, de a inventa, de a obține rezultate mai mari cu mijloace mai mici. Dimpotrivă, zdrențele, colibele ignobile, sărăcia, inaniția sunt bunul comun inevitabil al oricărei națiuni care caută și găsește în fier, foc, vânt, electricitate, magnetism, legile chimiei și ale mecanicii, într-un cuvânt, în forțele naturii, un supliment la propriile forțe, și este cazul
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Scriitorul a ajuns la un concept al fericirii naturale, prin care și-a împrospătat paleta, eliminând liniile melancoliei și înlocuindu-le cu tonurile flamande ale vitalității, refăcând în Moldova de azi Olanda pictorilor de acum câteva secole, cu oameni în zdrențe, umflîndu-se cu vin și contemplând cu ochi lacomi mari bucăți de cărnuri fripte, Olanda urcioarelor de vin și a meselor de bucătărie pline cu vânat și pești. Până și pesimismul schopenhauerian apare ca un calm kief, în forma unei mari
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu zorii Otravă dulce-a muștelor stupide, Spre a opri în cale pe drumeți Ferești pe care neantul le deschide Și a peri pe urmă în tenebre, Spre a privi prin ele curioșii; Puteți să-mi spuneți unde dispăreți? Voi, zdrențe de o zi, efemeride Ce faceți voi cu numele celebre: Cari trâmbițați pe toți nesățioșii Și unde duceți voi atâtea glorii? De bani și glorii, pe toți virtuoșii Și toți târâitorii de hlamide, Proza lui Anghel, puțină și impopulară, este
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Și într-adevăr, de-a lungul paginilor răsună chiote: Di! caii mei, Nu vă lăsați, Zburați ca zmei Înaripați... și un fel de melancolie focoasă a vagabondajului pe pustă în stil Lenau-Liszt: Pe drumuri pietroase și rupte Ce boarfe și zdrențe-n căruță! Scârțâie căruța mea. Ăsta e trecutul meu? Mă-ntorc din pierdutele lupte Nici cea mai sărmană chivuță Și mă duc iar undeva... N-ar plăti pe ele un leu. Versurile memorabile sunt acelea în care poetul arată o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
-i smulse pînzele și-l lăsă cu catargele despuiate, în bătaia vîntului năpraznic ce-i sufla din față. Cînd se lăsă întunericul, marea și cerul începură să urle, sfîșiate de fulgere; lumina acestora dezvăluia catargele avariate, pe care fluturau ici-colo zdrențele lăsate de furtună, ca aibe cu ce să se joace mai apoi. Ținîndu-se de un sart, Starbuek stătea pe puntea de comandă și se uita în sus, ori de cîte ori scăpăra fulgerul, pentru a vedea ce pagube mai suferise
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Dar nu, e ca iarba de rînd care crește oriunde, chiar și în crăpăturile acoperite cu pămînt, ale ghețurilor din Groenlanda sau în lava Vezuviului. Ce-o mai scarmănă vîntul! Din pricina lui, firele astea de păr îmi biciuiesc fruntea, așa cum zdrențele unor vele rupte biciuiesc corabia de care se-agață. Un vînt murdar, care a trecut, desigur, prin coridoarele și celulele unor închisori și prin sălile unor spitale și le-a aerisit, înainte de a veni să sufle aici, cu aerul unui
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
auzi un strigăt năpraznic: legat fedeleș pe spinarea balenei, înfășurat în saulele încolăcite, în care aceasta se încurcase și mai tare în cursul nopții trecute, putea fi văzut trupul pe jumătate sfîșiat al lui Fedallah; veșmîntul lui negru era în zdrențe, iar ochii lui scoși din găvane se uitau țintă la Ahab. Acesta scăpă din mînă harponul. Ă M-ai tras pe sfoară! M-ai tras pe sfoară! bîigui el, oftînd adînc. Da, partule, te revăd. Și te afli înaintea mea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
instalații pentru industria textilă ─────────────────────────────────────────────────���───────────────────────────── 2.1.11.1. Mașini pentru prelucrarea primară a fibrelor naturale. 8-14 Mașini, utilaje și instalații pentru prelucrarea primară a fibrelor de lână și a părului. Mașini pentru prelucrarea preliminară a deșeurilor din fibre și a zdrențelor. Mașini și instalații din filaturile de bumbac. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2.1.11.2. Mașini, utilaje și instalații din filaturile de mătase naturală. 8-12 Mașini, utilaje și instalații din filaturile de fibre liberiene și din filaturile de lână. Mașini și utilaje pentru prepararea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164515_a_165844]
-
bogați. 55% dintre aceștia au răspuns afirmativ, crezând că vor deveni bogați 43. Așa ceva era de așteptat de la tinerii americani. Să nu uităm poveștile cu Horatio Alger - că e posibil pentru fiecare american să treacă from rags to riches (de la zdrențe la bogăție) - Însăși esența visului american. Dar ce fascina În legătură cu acest studiu era Întrebarea următoare. Când erau chestionați despre maniera În care vor acumula această bogăție, 71% dintre cei care erau angajați credeau că nu aveau vreo șansă să devină
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
violență: în cele mai multe cazuri, conștiința individului se înclină în fața autorității. Milgram relatează un caz din experiența sa: intră în laborator un om de afaceri echilibrat și sigur pe el, surâzător și încrezător. După douăzeci de minute este redus la o zdreanță cuprinsă de ticuri și crize de nervi. Se trage fără încetare de lobul urechilor și-și frânge mâinile. Continuă să execute toate instrucțiunile ce i se dau, deși penibile, supunându-se până la sfârșitul experimentului. Incapabili să se revolte contra tiraniei
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
n-a fost plăcut. Cantitatea de mîncare primită depindea nu doar de locul unde deportații munceau, ci și de cît de bine munceau, așa cum povestește Ignaz Fisher: În cel mai scurt timp, am slăbit mult, eram schelete umane Îmbrăcate În zdrențe, cu o privire obosită și fără speranță. În același timp eram obligați să muncim, deoarece cei care nu Îndeplineau normele zilnice nu primeau pîine care, și așa era destul de puțină. O mașină nu merge fără benzină, dar un deportat trebuia
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
și instalații pentru industria textilă ────��──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2.1.11.1. Mașini pentru prelucrarea primară a fibrelor naturale. Mașini, utilaje și instalații pentru prelucrarea primară a fibrelor de lână și a părului. Mașini pentru prelucrarea preliminară a deșeurilor din fibre și a zdrențelor. Mașini și instalații din filaturile de bumbac. ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2.1.11.2. Mașini, utilaje și instalații din filaturile de mătase naturală. Mașini, utilaje și instalații din filaturile de fibre liberiene și din filaturile de lână. Mașini și utilaje pentru prepararea firelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216135_a_217464]
-
de romanță, cobzarul „mândru cerșetor”, lăutarul amintind „gloria trecută” sunt doar simple umbre. Deficitul de sevă este evident. Alte tablouri se salvează parțial ca schițe de compoziții. Niște gitanos valahi, „trei vagabonzi” - mama și copiii - joacă pe la porți „împiedicați în zdrențe” (Artiști). Goale ca „niște șopârle”, paparudele cheamă cu dansul lor ritual ploaia. Într-un vacarm infernal, ca și la Coșbuc, trece prin sat laia țiganilor. Șiruri de atelaje țărănești zoresc spre iarmaroc și iată, la orizont, orașul cu „larma vieții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
zecile... - Toamna, ne-am dus acolo într-o zi, aveam vreo zece sau cincisprezece cadavre de mătrășit în apă. Am găsit o copcă. Și atunci i-am văzut pe toți ceilalți, pe cei dinainte. Goi, căci, bineînțeles, li se recuperau zdrențele. Da, goi pușcă, sub gheață, nicidecum putrezi. Uite, ca o bucată de holodet! Holodet-ul, carnea aceea în aspic, din care tocmai aveam o farfurie pe masa noastră, a devenit un cuvânt groaznic - gheață, carne și moarte înțepenite într-o sonoritate
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
resurselor expresive ale unei culturi, aducând În prim-plan unitatea sistemului lumii, sărbătoarea lucrează (cel puțin la Începutul ei) ca să distrugă acest sistem, ca să etaleze o lume Întoarsă pe dos, ca să prezinte sistemul ca un ansamblu pestriț de cârpe și zdrențe (R. Abrahams, 1967, pp. 177-178). După A. Falassi (1997, vol. I, pp. 298-302), sărbătoarea este un construct ceremonial complex, care Înglobează mai multe familii de rituri: a) rituri de sacralizare: acestea permit valorizarea acelor locuri care vor găzdui sărbătoarea și
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Gura strâmbă, Și din cot, și din cap, și din gât: Tărâțe, tărâțe, tărâțe. N-avea numai tărâțe în ea. Sângele s-a scurs și nu s-a văzut. Dar viata a rămas sugrumată Și vârâtă aici printre paie, Printre zdrențe, Printre lemne, Sub pupila de cârpă. Nu este pentru nimeni un păcat. Păpusa era o păpușă caraghioasă Și julită la nas. (Elegie pentru păpușa de tărâțe)192 Prezența obsesivă a thanatosului și nota elegiacă predominantă inversează grotesc tiparele de reprezentare
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
revendicări fundamentale"7. Istoria "zonei" non aedificandi mai ilustrează un lucru, și anume apetența claselor populare pentru spațiile lipsite de orice reglementare. Zona înconjurată de fortificațiile construite de Thiers între 1841-1843 a fost recucerită progresiv de diferiții marginali (adunători de zdrențe, hoți, țigani). Aceștia au creat "centura neagră", care a devenit în scurt timp o sursă de neliniște pentru burghezi. Dar fortificațiile orașelor au fost dărâmate după Primul Război Mondial, iar populația din această zonă neagră a fost iar evacuată, pentru
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cu jurământ, pe cei Năpăstuiți i-alină, doboară pe mișei, Și sub cereasca boltă cu naltu-i baldachin, Îl amețește fala puterii, ca un vin. Da, oamenii aceștia, sărmani printre sărmani, Și deșelați de trudă, împovărați de ani, Sub maldărul de zdrențe cu trupul sfânt, diform, Murdară vărsătură-a Parisului enorm, Se-ntorc duhnind a doagă și a balerci din vii Cu frații lor de arme albiți în bătălii, Le spânzură mustața ca un străvechi stindard. Flori, arcuri triumfale și prapure ce
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
îndrăznești să ridici mâna asupra unui supus al Regelui, tatăl meu, fie acela cât de mic? Să se deschidă poarta și să intre.(...) Santinelele prezentară armele, porțile se întoarseră în țâțâni. Micul principe — parodie — din Offal Court, se repezi, cu zdrențele în vânt, spre adevăratul prinț de Westminster, căruia îi întinse mâna. -Pari obosit și înfometat, îi zise Eduard Tudor. Țiau făcut rău. Vino cu mine.Cum te numești, micuțule? -Tom Canty, vă rog, Alteță. -Curios nume! Unde locuiești? -În oraș
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
țarcul Lipsbury, te-aș face să-ți pese. OSWALD: De ce mă iei așa? Nu te cunosc. KENT: Eu te cunosc, băiete. OSWALD: Cine crezi că sînt? KENT: Un ticălos, un derbedeu, un linge-blide; un josnic, îngîmfat, tîmpit, pomanagiu, un în-trei zdrențe, de doi bani, un împuțit în ștrimfi de lină ticălos; un laș, un pîrîcios, un pu i de ț ir f a, -un izmenit, superservil, chițibușar de potlogar; un sclav cu zestre-o lada; unul ce-ar vrea a fi
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
lovi mai mult. Dar voi intra. (Bufonului) Băiete, -ntîi. Tu sărăcie fără casă, Dar, intră. -Am să mă rog, și-apoi adorm. (Bufonul intra) Bieți despuiați nenorociți, oriunde-ați fi, -Ndurînd lovirea crîncenei furtuni, Cum capul gol și coastele ieșite, Zdrențele rupte, găurite v-apără De vremuiri că asta? O, m-am îngrijit Mult prea puțin de astă. Ia-ți leac, pompă: Expune-te, sa simti ce nevoiașii simt, Să poți zvîrli tot ce-i prisos spre ei Și cerul să
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]