4,773 matches
-
acestuia Îi fac pe frații Goncourt să numească Parisul celui de-al Doilea Imperiu „bordelul Europei”. Roger de Beauvoir sau Max Beerbohm se căsătoresc chiar cu actrițe, În timp ce majoritatea dandy-lor, fie ei și pederaști, sunt Înnebuniți de farmecul și geniul zeiței Sarah Bernhardt, Începând cu Robert de Montesquiou și terminând cu Oscar Wilde, care compune pentru ea Salomeea. Toate acestea au fost Însă excepții de la regulă. Dandy-ul e fundamental rezervat și distant În raport cu femeile. Le respinge impasibil sau cu un
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
fii un nemaiîntâlnit fanatic al amorului propriu; asta ar Însemna că vrei să domini persoanele elegante din Paris, cele care tatonează, Încearcă și nu ating nici ele Însele Întotdeauna grația. În acel moment, cum se băuse deja vârtos În onoarea zeiței fashionable a ceaiului, spiritele se Încinseră și căpătară tonuri iluministe. Atunci se ridică unul dintre cei mai eleganți 1 redactori ai magazinului La Mode și le aruncă o privire triumfătoare colaboratorilor săi: — Acest om există, zise el. Un râs general
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
au jubilat de nenumărate ori trăind toate Îndrăznelile permise de mersul cu trăsura; căci numai persoanele deprinse cu luxul caleștii știu să se Îmbrace atunci când merg pe jos. Așa se face că datorăm următoarele două formule uneia dintre aceste fermecătoare zeițe pariziene: XLVI Trăsura este un pașaport pentru toate Îndrăznelile unei femei. XLVII Pedestrașul are Întotdeauna de Înfruntat o prejudecată. Prin urmare, iată axioma care va trebui să reglementeze toaletele prozaicilor plimbăreți: XLVIII Tot ce urmărește obținerea unui efect este de
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
cuceriseră întreaga Asie Mijlocie și Mică. Regele Darius bate Daricul de aur în secolul V î.Hr.473 Lucrarea citată 474 vorbește despre apariția primei monede romane de aur în jurul anului 250 î.Hr. "De la romani avem denumirea de monedă. În templul zeiței Junon Moneta de la Roma s-a instalat primul atelier al romanilor pentru fabricarea acestor forme de bani. Un dinar celebru de argint al lui Titus Carisins avea pe față capul zeiței cu inscripția numelui său Moneta"475. Moneda romană se
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
î.Hr. "De la romani avem denumirea de monedă. În templul zeiței Junon Moneta de la Roma s-a instalat primul atelier al romanilor pentru fabricarea acestor forme de bani. Un dinar celebru de argint al lui Titus Carisins avea pe față capul zeiței cu inscripția numelui său Moneta"475. Moneda romană se va impune apoi în întreg Imperiul Roman, ca urmare a cuceririlor teritoriale. Solidus, cea mai importantă monedă romană din aur va fi bătută de către Împăratul Constantin cel Mare, în anul 312
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
religios consacrat al Romei: În sfârșit, În anul 204-205 Î.Hr., În ajunul victoriei Împotriva lui Hannibal și urmând sugestia Cărților Sibiline, Roma a introdus prima divinitate asiatică, Cybele, Marea Mamă de la Pessinunt. Celebra piatră neagră care o reprezenta pe zeiță a fost adusă din Pergam de o escadră romană. Solemn Întâmpinată la Ostia, Cybelle a fost instalată În templul rezervat ei de pe Palatin (M. Eliade, 1986, p. 134). Divinația, ca „proces de rezolvare a problemelor și de aflare a răspunsului
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sărace, ca și străzile, sunt Împodobite cu ghirlande de lumini. Lămpile trebuie să fie alimentate Întreaga noapte. Bărbați, femei, copii au grijă ca ele să nu se stingă. De asemenea, toate ușile trebuie să fie lăsate deschise pentru ca Însăși Laksami, zeița Abundenței, să poată intra În case și să aducă belșug pentru tot anul. În vreme ce copiii aprind petarde (pentru a Îndepărta spiritele malefice), adulții joacă cărți. Este Îngăduită chiar și prezența femeilor tinere Împreună cu cea a fetelor tinere. Se schimbă daruri
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ș...ț Etapele creației - cosmogonie, teogonie, creația ființelor vii - sunt diferit prezentate. După teologia solară de la Heliopolis, oraș situat În vârful Deltei, zeul Ra-Atum-Khepri a creat un prim cuplu divin, Șu (Atmosfera) și Tefnut, părinții zeului Geb (Pământul) și ai zeiței Nut (Cerul). Demiurgul a efectuat creația masturbându-se sau scuipând. Expresile sunt naiv grosolane, dar sensul este clar: divinitățile se nasc din substanța Însăși a zeului suprem (M. Eliade, 1981, pp. 91-92). Mitul central al lui Indra, de altfel, cel mai
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
bat dans la poitrine d'une tour [...]. (Le chêne) (Romanescu, 1998 : 80) Dans le clair lointain j'entends sonner une cloche comme un cœur qui bat dans la poitrine d'une tour [...]. (Le chêne) (Miclău, 1978 : 135) Petale par scoicile [...]. Zeițe de mare [...] pe-aici și-au lăsat vestigii, pleoapele. (Scoici) (Blaga, 2010 : 328) Des pétales leș coquilles [...]. Leș déesses de la mer [..] y laissèrent seuls vestiges Leurs paupières. (Leș coquilles) (Romanescu, 1998 : 91) Pétales semblent leș coquilles [...]. Déesses marines [...] ont laissé
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
amalgam de concepții, toate denotă o atmosferă de sincretism al ideilor, întrepătrundere a credințelor, de comuniune a simbolurilor. În Dacia, imaginea Bunului Păstor de pe unele geme evoca creștinilor episoade din mitologia orfică sau cea a lui Hermes, era popular cultul zeiței egiptene Isis. În provincia nord-dunăreană, figurile fantastice, șerpii au contribuit la fundamentarea "iconografică" și chiar lingvistică a "dracului" românesc, pe care V. Pârvan l-a derivat din toți "idolii și demonii păgâni" combătuți de creștinismul în ascensiune. Din secolul al
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
păgâne din Moesia Inferior și Dacia. O dată cu ascensiunea treptată a cultului Fecioarei Maria, a fost asimilată și vechea terminologie păgână, Născătoarea de Dumnezeu îmbracă aspecte particulare în spiritualitatea românească, iar L. Blaga se-ntreba: "Nu devine Maica Domnului uneori o zeiță a fertilității" ? O dată cu dezvoltarea cultului martirilor, printre ruralii nord-dunăreni, după 350, se generalizează termenul sânt din latinul sanctus. Sunt și alte vocabule specifice universului spiritual păgân care au contribuit la închegarea terminologiei creștine românești, în teritoriile Moesiei Inferior (Dobrogea) și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
altar roman de la Drobeta dedicat lui Jupiter, de către un tribun pentru oamenii săi din trupă, este o manifestare a păgânismului oficial într-o localitate aflată sub stăpânire romană. O inscripție de la Sucidava (Celei, jud. Olt) menționează refacerea unui templu al zeiței Nemesis din secolele III-IV. Apoi o statuetă a zeilor Lari din Sucidava, din secolul al IV-lea, denotă că unii dintre limitaneii (soldați) din castrul de la Dunăre erau atașați credințelor vechi, romane. Pot fi menționate și alte exemple. Însă dincolo de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
exemple. Însă dincolo de aceste manifestări, superstițiile și practicile magice populare din secolele II-III d.H ale stăpânirii romane au supraviețuit un timp îndelungat, chiar și după creștinarea severă de la sfârșitul secolului al IV-lea. O figurină ce o reprezintă pe zeița Hecate într-un mormânt din necropola de la Sucidava, din secolul IV, probează credința unui locuitor în forța spirituală a imaginii, după interzicerea credințelor păgâne și distrugerea imaginilor sacre vechi, instrumente magice, protectoare și binefăcătoare (talismane). Această credință e dovedită și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
petrecere, una de îngrijorată și smerită reculegere și închinare a sufletului către zeii nemuritori pentru salvarea din primejdiile fără sfârșit". El a demonstrat, în același timp, cât de atașați trebuie să fi fost unii locuitori ai fostei provincii Dacia față de zeița Diana, foarte populară și particularizată în nordul Dunării, devenită un fel de "zeitate supremă păgână", echivalentă cu "Destinul", "Soarta", "Norocul", iar "zânele" și "zănaticii" își au originea în Diana și dianatici. Dar religia nu se identifică întotdeauna cu ideea de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
getice și romane, în spiritualitatea românească: cultul morților, mitologia funerară, riturile agrare, obiceiurile sezoniere, credințele magice ș.a. Acestea persistă, abia schimbate, de la o religie la alta, timp de milenii! Un exemplu concret de continuitate, evidentă până la vocabular, este cel al zeiței Diana! V. Pârvan, în Getica, presupune că Diana daco-romană (Diana Sancta) era aceeași divinitate cu Artemis-Bendis a tracilor (Herodot, IV). Echivalența aceasta, nedemonstrată încă, nu lasă nici o îndoială că sub numele roman al Dianei se ascundea (sincretizată sau nu ), o
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Diana! V. Pârvan, în Getica, presupune că Diana daco-romană (Diana Sancta) era aceeași divinitate cu Artemis-Bendis a tracilor (Herodot, IV). Echivalența aceasta, nedemonstrată încă, nu lasă nici o îndoială că sub numele roman al Dianei se ascundea (sincretizată sau nu ), o zeiță autohtonă. Cultul acestei zeițe a supraviețuit, după romanizarea Daciei, iar numele de Diana se găsește în vocabula românească "zâna" (Zina). În acest fel, "Diana Sancta" din Sarmizegetusa a devenit Sânziana (Sancta Diana), figura centrală a folclorului românesc (vezi E. Lozovan
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Getica, presupune că Diana daco-romană (Diana Sancta) era aceeași divinitate cu Artemis-Bendis a tracilor (Herodot, IV). Echivalența aceasta, nedemonstrată încă, nu lasă nici o îndoială că sub numele roman al Dianei se ascundea (sincretizată sau nu ), o zeiță autohtonă. Cultul acestei zeițe a supraviețuit, după romanizarea Daciei, iar numele de Diana se găsește în vocabula românească "zâna" (Zina). În acest fel, "Diana Sancta" din Sarmizegetusa a devenit Sânziana (Sancta Diana), figura centrală a folclorului românesc (vezi E. Lozovan, Dacia Sacra). Astfel, spune
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
occidentale de echipamente pentru prelucrarea lemnului, ceea ce arată că, la Forex, integrarea la standardele europene nu a așteptat anul 2007. Ar mai fi de remarcat faptul că procesul de investire în echipamente de prelucrare continuă a fost uneori favorizat de zeița Fortuna: firma Forex a câștigat un utilaj performant de prelucrat trepte pentru scări, oferit de cunoscutul fabricant german Felder în cadrul unui concurs la o expoziție de profil. Dincolo de aspectul anecdotic, este evidentă grija pentru calitate, definitorie pentru standardul firmei. Volumele
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
1979; Clar de pământ, București, 1979; Apărătorul acuză, Craiova, 1981; Vorbele vântului, București, 1981; Stihuri, București, 1982; Ristea împărat, Craiova, 1984; Împărații, București, 1985; Nunta, București, 1986; Întoarcerea, Craiova, 1987; Poveste de dragoste, București, 1988; Părinții, București, 1989; Apărătorul și zeița, Craiova, 1992; Femeia, precum un șarpe, Craiova, 1992; Noaptea lupilor, București, 1993; Pasărea albă, Timișoara, 1997; Cuibul de rândunică, București, 1998; Duminica Floriilor, Timișoara, 1999; Gura lumii, Drobeta-Turnu Severin, 2000; Telurice, Craiova, 2001; Poezii, Drobeta-Turnu Severin, 2002. Repere bibliografice: Laurențiu
COJOCARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286324_a_287653]
-
poezie ca un bocet: Nopți ciudate. Volumul Poezii (1995) reprezintă o adevărată decantare a întregii creații, pornind de la versurile plachetei Distanțe, din care a fost înlăturată toată zgura conjuncturală. Doar câteva titluri noi au fost adăugate. Într-un lung poem, Zeița cu sprânceana albă, după ce selectează imagini din decembrie ’89, poeta adaugă un final emblematic, ca o lespede peste un trecut „obsedant”: „Vină iertarea”. O vină tragică în sensul poeților damnați, dar cu o conotație de milă creștinească. C. nu este
CORNU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286427_a_287756]
-
trebuie corelată cu neniae-le romane, cu care prezintă evidente asemănări. Acestea erau cântece funerare, acompaniate la fluier (tibia) sau trâmbiță (tuba) - așa cum se mai obișnuiește în Țara Hațegului, în ținutul Neamț și în Bucovina - prin care bocitoarele romane invocau mila zeiței Nenia, de îndată ce bolnavul intra în agonie. După vârsta și starea civilă a persoanei decedate, b. poate fi: de mamă, de tată, de soție, de soț, de frate, de soră, de flăcău, de fată mare, de copil, de moș. În funcție de context
BOCET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285773_a_287102]
-
de la fereastra bucătăriei lui Thomas Farrinier, de unde a pornit incendiul. Monumentul are 311 trepte până în vârf, iar treptele sunt dispuse sub forma spiralei de aur, urmând principiile numărului perfect al lui Fibonacci. Simbolic, cifra 23 este asociată în mitologie cu zeița Eris, zeița discordiei și a haosului. Arhitectul a dorit să accentueze încă o dată dramă prin care a trecut orașul, si ca monumentul să reprezinte victoria rațiunii și a științei asupra fricii și a ignorantei. Din acest motiv, monumentul lui Wren
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
bucătăriei lui Thomas Farrinier, de unde a pornit incendiul. Monumentul are 311 trepte până în vârf, iar treptele sunt dispuse sub forma spiralei de aur, urmând principiile numărului perfect al lui Fibonacci. Simbolic, cifra 23 este asociată în mitologie cu zeița Eris, zeița discordiei și a haosului. Arhitectul a dorit să accentueze încă o dată dramă prin care a trecut orașul, si ca monumentul să reprezinte victoria rațiunii și a științei asupra fricii și a ignorantei. Din acest motiv, monumentul lui Wren a fost
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
înlemnit în fața acelui câmp de bătaie presărat cu bășici albe. Am ridicat amândoi ochii. Și atunci, privirea ei cenușie parcă s-a îmbibat cu lacrimi - atât cât să-i facă strălucirea insuportabilă pentru noi. Nu, bunica noastră nu era o zeiță impasibilă. Așadar, și ea putea să cadă pradă suferinței, nefericirii neașteptate. Ea, care părea să înainteze atât de lin prin șirul domol al zilelor, era uneori și ea gata să plângă! Din vara aceea, viața bunicii mele mi-a dezvăluit
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
la infanterie, punea victoria pe socoteala trupelor împotmolite în pământ care, conform expresiei lui, stropiseră cu sângele lor pământul acesta de la Stalingrad până la Berlin. Fratele lui, fără să vrea să-l jignească, remarca atunci că „după cum știe toată lumea”, artileria era zeița războiului modern. Puțin câte puțin, cei din artilerie se vedeau tratați ca învârtiți, iar infanteria, din cauza noroiului de pe drumurile de război, devenea „infecteria”. În momentele acelea, prietenul lor cel mai bun, fost pilot pe avion de vânătoare, intervenea cu argumentele
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]