3,844 matches
-
cei doi fii ai hatmanului Iancu niște opozanți) au murit datori (pe ale lui Miron Costin nici fiul său, cronicarul Nicolae Costin, nu le-a putut achita). Soția lui Miron Costin, Elena, fiică lui Ion Movilă, nepoata Domnului Simion Movilă (zestrea ei îl va îmbogăți pe cel întors din pribegie), răposase cu doar câteva zile înainte, dar pe Anița (fiica lui Toader Palade, cu rubedenii înalte) moartea lui Velicico (după ce l-a omorât, Vodă l-a învinuit și de corupție) a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Sfânta Evanghelie cum nu i-au rămas nimic de la bărbatul ei Ghinea vistierul și ne-au făcut și zapis la mâna noastră, cum să nu mai aibă treabă nimica cu de ale bărbatului ei”. Abia izbutind uneori să-și salveze zestrea din averea moștenită, pusă sub execuție de creditori (mitropolitul, împreună cu doi boieri, a scăpat-o pe Comana, văduva logofătului Băicuș, alegând, din bunurile rămase, zestrea femeii, banii cheltuiți cu înmormântarea și câteva dobitoace), ajutate alteori de persoane milostive („în zilele
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mai aibă treabă nimica cu de ale bărbatului ei”. Abia izbutind uneori să-și salveze zestrea din averea moștenită, pusă sub execuție de creditori (mitropolitul, împreună cu doi boieri, a scăpat-o pe Comana, văduva logofătului Băicuș, alegând, din bunurile rămase, zestrea femeii, banii cheltuiți cu înmormântarea și câteva dobitoace), ajutate alteori de persoane milostive („în zilele lui Radu Mihnea voievod și Alexandru Iliaș voievod, Sima Stolniceasa [era văduva stolnicului Stroe], trăgând multă nevoie și urgie dinspre acești domni, Isar negustor și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
centrală. Prin această alianță „exogamică” (soluție practicată și de alți venetici - ne spune și Neculce într-una din diatribele lui antigrecești), fiul lui Andronic Cantacuzino obținu nu doar integrarea, împământenirea, ci și o avere considerabilă (Elena i-a adus ca zestre partea care îi revenise din imensa avere a lui Șerban din Coiani și moșiile, ce i se cuveneau din partea mamei, ale boierilor din Mărgineni) care îi legitima confortabil identitatea românească. Mă întrebam, într-o carte publicată acum câțiva ani, dacă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
așa rău, de vréme ce se va milostivi și judecătorul văzând sărăcia și nevoia ei”382. Invocarea sărăciei (care putea duce chiar la vagabondaj și la cerșetorie, căci pe o văduvă, dacă comisese un adulter descoperit, o pândea pauperitatea totală - zestrea și averea ei trecând în posesia copiilor și a rudelor fostului soț - și o viață de slugă 383) drept motiv al „vânzării” (bănuiesc că mai sus legea se referea la o mamă văduvă) atenua, dar nu anula culpa: „Nu vor
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
iară el nu va vrea să facă părăsire de tot de cătră acea curvă, atunce-l lasă muiarea lui” (ed. cit., p. 224 glava 216, zač. 5). Promisiunile de îndreptare făcute de „păcătos” (care îi și restituie socrului foaia de zestre, asigurându-l că bunurile primite sunt intacte) înaintea ispravnicilor păreau a stinge „cauza”, dar mărturisirea Tudorei, care recunoaște că i-a fost țiitoare lui Dumitrache (arată episcopul Costandin și paharnicul Varlaam în înștiințarea trimisă mitropolitului) și scurtul stagiu petrecut de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ocina surorii sale Maria și Voievodul Radu cel Mare îi întărise la 6 octombrie 1499, dreptul de stăpânire asupra acelei proprietăți 522; o văduvă din Oltenia îl făcea stăpân, după 1582, pe fiul ei, Stepan, asupra unei ocine, primite ca zestre de la părinți, și asupra altei proprietăți rămase de la Stoican, soțul ei, ambele fiind „stare i prave očine i dědine” [moșteniri și ocine vechi și drepte]523; de aceea uneori ele erau oficializate, „autentificate” în prezența Voievodului și transformate în porunci
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ani și la mine n-au venit să mă vază, să-ș ia iertăciune”. „Cine-i va da moșie să fie blestemat”, conchide jupâneasa Calea (pe fete nu le uită; popa Ivul și Radu vor fi cei care le vor constitui zestrea sau, dacă nu, „să fie frați de moșie”) și iscălește diata cu o drastică „formulare a uitării”: „Eu Calea, muma popei Ivului i Radului”526. La fel și-a lăsat fără avere doi fii (avusese patru, dar unul murise) jupâneasa
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
figurează la Șarolta Solcan, op. cit., p. 42). 44. Șarolta Solcan, op. cit., p. 43. 45. Și Antim Ivireanul - în Capete de poruncă, Mijlocirile cu care pot să rămâe fostele zéstrilor temeinice și nestrămutate - recomanda evaluarea și notarea valorii bunurilor date ca zestre: „A doua. Verice lucru să vor îndura părinții să dea fétei lor, au scule de argint, au de aur, au arămuri, au haine, au dobitoace, au verice alt asemenea acestora să se pue prețul a fiește căruia ce plătéște și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pp. 4, 7, doc. nr. VII, XII). 159. D.R.H. B. țara Românească, vol. VII, pp. 280-281, doc. nr. 235 (Șarolta Solcan, op. cit., p. 67). 160. D.R.H. B. țara Românească, vol. XXII, Editura Academiei R.S. România, București, 1969, pp. 106, 228-229. Dimpotrivă, atunci când zestrea nu era atinsă, pretențiile văduvelor erau amendate. O bucureșteancă, Ilinca, văduvă, vrea să răscumpere de la Costandin cavaful o prăvălie pe care acesta o achiziționase de la soțul Ilincăi, acum mort. Confirmând anaforaua veliților boieri (care constatau că cererea Ilincăi, înglodată în
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
anaforaua veliților boieri (care constatau că cererea Ilincăi, înglodată în dificultăți financiare, „este fără de cale”), Vodă Alexandru Ipsilanti socotește - în 1776 - că reclamanta „nu avea dreptate a răscumpăra acea prăvălie”, fiindcă „prăvălia au fost dreaptă a barbatâ-său, iar nu vreo zestre a ei”, iar „vânzarea s-au dovedit că s-au făcut cu știrea tuturor dă față și nesilită de nimeni...” (vezi Acte judiciare din țara Românească 1775-1781, Editura Academiei R.S. România, București, 1973, p. 43-44). 161. Vezi Spiridon I. Cristocea, Din
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
p. 232 (trimite la Catalogul documentelor țării Românești, vol. V, p. 27, doc. nr.7) 220. Nicolae Iorga, Studii și documente..., vol. IV, București, 1902, p. 123; Șarolta Solcan, op. cit., p. 232. 221. Șarolta Solcan, op. cit., p. 230. în Transilvania, zestrea soției era intangibilă și în cazul averilor confiscate (Șarolta Solcan, Femeile..., p. 49). 222. Șarolta Solcan, op. cit., p. 231 (trimite la Catalogul documentelor țării Românești, vol. IV, p. 288, doc. nr. 533). 223. Nicolae Stoicescu, op. cit., p. 413. 224. De
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pentru societate. Acesta este punctul de vedere teoretic. În fapt, fiecare individ dispune de o stare de sănătate mintală potențială specifică și proprie, în raport cu bio-psihotipul său, cu factorii naturali, sociali sau educaționali pe care-i asimilează în decursul vieții, cu zestrea sa ereditară. Este greu de spus ce potențial de sănătate mintală se află la dispoziția unui individ. Acesta diferă foarte mult (așa cum am arătat deja, când am analizat normalitatea și anormalitatea) și, din aceste considerente, preferăm să discutăm despre potențialul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Vatra” cu un grupaj de proze scurte, și editorial cu volumul Felia amară (1993). A mai colaborat la „Cadran”, „Minerva”, „Euphorion”, „Familia”, „Contrapunct”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Hyperion”, „Convorbiri literare”, „Mișcarea literară”, „Discobolul”, „Echinox”, „artPanorama” ș.a. Este director-fondator al revistei de etnologie „Zestrea” (1998). Principiul disoluției pare să caracterizeze toate scrierile lui U. Mai întâi e vorba de o disoluție a genurilor: indiferent de (sub)titlurile anunțate, autorul se complace în a topi convențiile generice într-un continuum discursiv, în care se amestecă
UIUIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290325_a_291654]
-
un negustor lipscan, iar mai târziu se stabilește în ținutul Hotinului. Capătă o slujbă de funcționar: „scriitor de limba moldovenească” la judecătoria din Hotin. După trei ani demisionează și, cu partea lăsată prin testament de Ladà, cu economii și cu zestrea soției (Zoița, fata paharnicului Mihalache Ghițăscu), cumpără moșii în ținuturile Hotin și Iași. Se statornicește în 1839 la Pociumbeni, unde, „ajuns la liman liniștit”, obținând și titlul de nobil în 1856, se va ocupa tot restul vieții cu agricultura. V.
VARNAV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290437_a_291766]
-
să convingă profesorul că al sau copil vine la școală pentru a învăța mai mult decât a învățat el! Barierele culturale pot crea un dezechilibru, îl pot face pe părinte să se simtă nevalorizat. Părintele are avantajul că poate etala “zestrea” culturală care poate oferi o experiență deosebită și celorlalți ! Este foarte important ca un părinte să-și cunoască copilul, ca exigențele sale să fie reale, stimulative pentru acesta și să aibă curajul să lupte pentru binele copilului, chiar și atunci când
PĂRINŢI ŞI COPII. In: Arta de a fi părinte by Ana Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1421]
-
transformat în sclavul lui, îndeplinindu-i toate dorințele?” etc. Fiecare copil este unic, original. La venirea să pe lume, el beneficiază de un tratament specific mediului în care se dezvoltă primind o amprentă culturală (de exemplu, un român are o zestre culturală diferită de cea a unui japonez). El se va dezvolta în aceeași direcție în care se dezvoltă cei din grupul în care este inclus, însă într-o manieră personală. Dacă ne fixăm cu îndârjire în minte un prototip al
CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII PĂRINTE?. In: Arta de a fi părinte by Cristina Glisă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1418]
-
socială caracterizate prin diversitate, caracter problematic, contextualitate, relevanță istorică și contemporană. Cum apare societatea românească din perioada 1848-1948 în diagnozele și proiectele de dezvoltare ale sociologilor? Percepția sociologilor asupra societății apare condiționată de configurația socioistorică a societății românești și de zestrea teoretică care a stat la baza evaluărilor lor. Societatea românească a fost diagnosticată în chip unitar, pentru prima și, după unii, singura dată de către fondatorii sociologiei românești - generația pașoptistă, în programele revoluției de la 1848. La jumătatea secolului al XIX-lea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
începutul mileniului III, în ciuda numeroaselor lor dezvoltări mai moderne. În orice caz, cam atâta aveau la dispoziție politicienii tranzițiilor postcomuniste în momentul în care și-au asumat sarcina de a construi capitalismul în fostele societăți socialiste. Și aceasta era și „zestrea” intelectuală pe care au adus-o ca fundament al politicilor tranzițiilor atât intelectualitatea instituționalizată occidentală, cât și cea a fostelor societăți socialiste. Aici s-au despărțit. Căci, în vreme ce instituțiile financiare internaționale și de integrare occidentală - strâns corelate între ele - au
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
contactul pe care odată îl avea cu natura ,așa cum o cunoscuseră înaintașii noștri. O explozie demografică, o foame imensă, sărăcirea rezervelor neregenerabile, poluarea și ruperea echilibrelor din natură, toate amenință Pământul să rămână fără oameni degradați biologic, să rămână fără zestrea de viu. Niciodată nu a existat o atât de mare preocupare pentru viitorul mediu înconjurător. Progresele științei și tehnicii au creat o evidentă prosperitate oamenilor dar în același timp au adus prejudicii naturii înconjurătoare. Societatea umană s-a dezvoltat de-
Educaţia pentru mediu - un atu pentru viitor. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ignatovici Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1215]
-
ascundere a adevărului, recuperarea memoriei despre natura reală a regimului comunist, despre crimele comise în numele ideologiei sale și suferințele îndurate de atâția oameni nu este numai firească, ci și absolut necesară, dacă dorim ca ceea ce a mai rămas din această zestre să nu se șteargă pentru totdeauna, o dată cu extincția biologică a celor care încă o mai poartă. Restituirea chipului adevărat al istoriei este o datorie a prezentului. Pe de altă parte, este limpede că insistența asupra versantului represiv al comunismului, oricât
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în funcție de această „viziune funcționalistă a lumii”, cum o numește Abric (1994). El va da sens conduitelor sale, se va adapta, își va defini locul apelând doar la achizițiile dobândite în aceste condiții, va înțelege realitatea și va reacționa apelând la „zestrea” sa. Orice nouă realitate va căpăta semnificație doar atinsă de individul astfel marcat. El o va interpreta din unghiul cunoașterii sale. Reprezentarea nu este deci o simplă „reflectare” a realității, ci o organizare în funcție de „circumstanțe” (context social și ideologic, caracteristicile
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
structura cognitivă, stadialitatea dezvoltării, starea de pregătire cognitivă. teoria învățării sociale (Krumboltz) - se bazează pe teoria învățării sociale a lui A. Bandura și subliniază teoria consolidării. Krumboltz identifică patru factori care influențează luarea deciziei cu privire la orientarea spre o anumită profesie: zestrea genetică și calitățile speciale; condițiile și evenimentele de mediu; experiențele de învățare; calitățile de abordare a sarcinii. Pe scurt, această teorie se bazează pe ideea că individul intră într-un anumit mediu cu o anumită zestre genetică; în timp ce crește, persoana
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
spre o anumită profesie: zestrea genetică și calitățile speciale; condițiile și evenimentele de mediu; experiențele de învățare; calitățile de abordare a sarcinii. Pe scurt, această teorie se bazează pe ideea că individul intră într-un anumit mediu cu o anumită zestre genetică; în timp ce crește, persoana se va confrunta cu diverse evenimente (sociale, economice, culturale etc.), iar individul va învăța din aceste confruntări și va aplica (acționa) ceea ce a învățat la noile evenimente și confruntări. Aceasta va conduce la feedback-ul de la
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Al. Jebeleanu, Episolariu, O, 1987, 31; Cândroveanu, Lit. rom., 283-286; Micu, Limbaje, 170-178; Micu, Ist. lit., 345, 346, 354; Dicț. scriit. rom., III, 865-867; Popa, Ist. lit., II, 357-358; Dumitru Micu, Timpuri zbuciumate, București, 2001, 323-324; Nina Cassian, Memoria ca zestre, I, București, 2003, 43, 165, 187, 283, 344, 347, 348; Negrici, Lit. rom., 53, 149-150. G.O.
PORUMBACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]