2,112 matches
-
român toate lucrurile, toată creația e sfântă în Dumnezeu: El o iubește ca pe lucrarea Mâinilor Lui, peste care l-a pus pe om domn și stăpân; și are datoria să o iubească și omul. Este cunoscută cucernicia ortodoxă românească: zidirea unei case, săpărea unei fântâni, lucrarea unui pod, ieșitul la holdă începe cu o slujbă religioasă, specială; chiar actele de gospodărie curentă, frământatul pâinii sau îmbăierea pruncilor se începe și se sfârșește cu semnul Sfintei Cruci. Scularea de dimineață și
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și vă plecați! Căci cu noi este Dumnezeu! Sfârșit Acum, că am sfârșit de așternut pe hârtie aceste puține lucruri, din cele multe pe care le-a făcut Dumnezeu în chip minunat cu noi, Îl rog să le facă spre zidire sufletească celor ce se vor împărtăși cu ele, iar Lui, laudă, cinste și mărire în vecii vecilor. Amin. Mulțumesc pe această cale tuturor celor care m-au ajutat timp de șase ani, încurajându-mă să nu renunț la publicarea acestor
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
vreodată. De astă dată, voi descrie casa. Se numește Capul Shruff. Cap, înțeleg; e cocoțată pe un mic promontoriu, nu chiar o peninsulă, și a fost clădită direct pe stânci. Ce nebun s-o fi găsit s-o construiască? Anul zidirii trebuie să fi fost o mie nouă sute zece. Dar de ce Shruff? Am întrebat pe doi dintre puținii mei (deocamdată) informatori locali, adică pe cucoana de la prăvălie și pe patronul cârciumii din sat, și amândoi mi-au spus, fără să-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
din comuna; în caz contrariu suprafață expropriata va trebui înlocuită în altă parte a hotarului comunei. Pentru un loc de casă se va socotit cel mult 1/4 jugăr. cad. Cei împărtășiți cu astfel de loturi sînt obligați a incepe zidirea în cel mult 5 ani dela intrarea în posesie altfel vor pierde loturile și plățile făcute. În comunele rurale, urbane, în centrele miniere, industriale și balneare se vor putea în caz de nevoie expropria extravilane cari dela promulgarea legii stau
DECRET nr. 3.610 din 23 iulie 1921 privind aprobarea Legii pentru Reforma agrară din Transilvania, Banat, Crisana şi Maramures. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134092_a_135421]
-
A. cuprinsă în devizele întocmite de unitățile prestatoare de servicii, care șunt înregistrate că plătitoare de T.V.A. Articolul 6 litera A.i)1 Șunt scutite de T.V.A. lucrările de construcții, amenajări, reparații și întreținere, executate pentru cimitire, ca: zidire cavouri, săpat gropi, chituit capace de cripta, înhumarea și deshumarea decedaților. Șunt, de asemenea, scutite obiectele de uz funerar, ca: sicrie și garnituri sicrie, cruci, respecte, coroane și jerbe din flori naturale și artificiale; lumînări, exclusiv cele decorative și cele
DECIZIE Nr. 7 din 29 decembrie 1995 privind aprobarea soluţiilor referitoare la aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111754_a_113083]
-
pronumelui nehotărât unul (una): „... Făcuseră parte, pe rând, din nu știu câte plutoane, decimate, unul după altul, până în iulie...” (M. Eliade, Dionis, 396) • comparații stilistice dezvoltate sau arborescente: „Noaptea-i dulce-n primăvară, liniștită, răcoroasă, Ca-ntr-un suflet cu durere o zidire mângâioasă.” (V. Alecsandri, 145) c. analitic: „Nu putem trăi confundând un rug cu focul lui Prometeu sau fiindu-ne indiferentă prăpastia dintre ele.” (O. Paler, Galilei, 156) d. propozițional (circumstanțiala modală de calitate): „Mă uitam la fețele împietrite ale inchizitorilor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și pretențiile ei - nu ne mai lasă să grădinărim. A grădinări înseamnă a ne (pre)ocupa atent, meticulos, perseverent, total dăruiți îngrijirii cugetului, sufletului, relațiilor. Oricât ne-am zbate (la un moment dat și într-o anumită conjunctură) pentru clădirea/zidirea unei idei, nu putem substitui această zbatere zbaterii ideii înseși de a se zidi. Există o zbatere provocată (pentru că orgoliul, complexul de superioritate, invidia ne împing la această provocare) și o zbatere intrinsecă (ideii înseși de a se zidi, de
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
Există o zbatere provocată (pentru că orgoliul, complexul de superioritate, invidia ne împing la această provocare) și o zbatere intrinsecă (ideii înseși de a se zidi, de a prinde viață, de a fi). De cele mai multe ori, cei care-și provoacă zbaterile zidirii ideii pretind că ele sunt intrinsece (genezei și înfloririi acesteia). Așa își pot ei întreține (mai departe) - neafectate - orgoliul, complexul de superioritate, își justifică invidia. Iar, de cele mai multe ori, protejându-se astfel, nu vor reuși să descopere această dezolantă și
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
viseaza toat-istoria străveche, Glasuri din trecut străbate l-a prezentului ureche Din a valurilor sfadă prorociri se aridic.” Egipetul întrunește în cele din urmă formele metamorfice ale argintului, devenit nisip (pământ), piramidă, râu, cântec. Florile „sclipesc” „ca argintul de ninsoare”, zidire uriașă, Memphis, pare învelit „cu-argint ca-n soare să lucească într-un lanț”; același oraș mort, „se ridică, argintos gând al pustiei”, din „nisipuri argintoase”; preoții fantastici din templele de marmoră „sună-n arfe de argint”. Sinteză a viziunii
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
fost fiice cuminți și ascultătoare, au evitat jocurile violente, au consimțit că libertatea lor se izbește de mai multe garduri decât cea a semenilor de sex diferit. S-au măritat. Și-au urmat soții. Au acceptat chiar o doză de zidire ritualică în operele de diverse naturi ale perechii bărbătești. Au alergat după tramvaie cu sacoșe în mâini. Au inventat traiul cotidian și l-au reprodus. Au făcut copii, mai mult sau mai puțin dependent de politica pronatalistă. Și-au făcut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
mințile încă necoapte, dar atât de modelabile. Nu. Nu este nimc mai mult în acel text decât povestea orgoliului masculin și a celui voievodal. Ana nu participă la aceste orgolii. Ea este doar o victimă iubitor momită să plătească prețul zidirii în locul maestrului și spre gloria lui. Anele îi seamănă. Iubesc și admiră maeștrii. Consimt la riscuri și sacrificii. Dar păcălite nu mai pot fi. Între ziduri nu mai vor să intre. Recunosc diferența dintre joc și zidire. Nici măcar nu-l
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
să plătească prețul zidirii în locul maestrului și spre gloria lui. Anele îi seamănă. Iubesc și admiră maeștrii. Consimt la riscuri și sacrificii. Dar păcălite nu mai pot fi. Între ziduri nu mai vor să intre. Recunosc diferența dintre joc și zidire. Nici măcar nu-l așteaptă pe Manole, să-l ispitească printr-un vicleșug femeiesc, zidindu-l în locul lor. Ceea ce fac ele este să-l invite să clădească împreună planuri comune și să refuze, tot împreună, orice ispită a supunerii și dominației
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
Editurii Polirom, cartea care a deschis colecția Studii de Gen. În varianta bulgară a baladei, lucrurile sunt și mai și: Ana lor născuse deja, iar meșterii mari i-au lăsat afară un sân ca să-și poată alăpta copilul și după zidire. Exemplul familiilor monoparentale a fost adăugat acum. Somat să scoată la suprafață ceva corupție, PSD le-a scos la suprafață pe ministra Justiției, Rodica Stănoiu și pe cea a Integrării Europene, Hildegard Puwak, ascunzând marii rechini sub două „fuste”, potrivit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
văzând cum se Înalță În orașul Bălți, deoparte noua catedrală... iar pe de alta sălășluirea episcopală, cuvenită arhiereilor ce vor fi rânduiți de Dumnezeu... Dar, iubiții mei frați... lucrul nostru este Încă la Început. Urmează de acum Înainte, munca pentru zidirea cea sufletească a sfintei noastre biserici”. Expunerea realizărilor În decursul celor 10 ani de păstorie a episcopului Visarion Puiu, la Bălți, consemnate În ”Cuprinsul” cărții nu conține și detaliile Înfăptuirilor (pe plan socio-gospodăresc și de asistență socială. O orientare de
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
unde-am trecut,/ Un zid părăsit/ Și neisprăvit./ Cânii, cum îl văd,/ La el se răpăd,/ Și latră-a pustiu,/ Și urlă-a muțiu...” Domnul legendar este un cosmocrator, dar cine dărâmă creația lui Manole? Ce forță invocă Manole prin zidirea Anei? Pe Dumnezeu? Categoric nu. Dumnezeu nu poate fi deoarece El nu distruge mănăstiri. Nu distruge frumosul. Despre Cruce-de-Aur, țăranii români spun și astăzi că “dracul nu face mănăstire”. Prin urmare, Manole zidește Răul la cererea “monarhului ascuns”. Așa se
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
construit acolo un paradis modern, de nivel european, demonstrând că se poate, fără să-l aștepte pe Negru-Vodă. Are un complex agro-industrial unic în România. Pare deplasată comparația? El își plătește oamenii la nivel european și angajații îl prețuiesc. Când zidirea ajunge la o astfel de performanță, orice politicianism este de prisos pentru oameni. Nu vreau să spun că nu trebuie să ne conducă politicienii plecați dintre noi, că politica ar fi impudică, dar nimic din ce este intim și ticălos
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
un neamț, acest inginer a înnoit tehnologiile agricole și a cumpărat cele mai bune utilaje din Germania. «Sunt prea naționalist ca să lucrez cu tractoare românești», mi-a spus cu vreo douăzeci de ani în urmă. L-am prețuit sincer pentru zidirea lui de un sfert de veac și m-am bucurat ca de o realizare proprie. Când întâlnesc oameni ca el, e adevărat, extrem de rar, mă gândesc că nu e totul pierdut pentru România. Acum cultivă vreo 10.000 de hectare
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
destul de bun pe uscăciune, drumul duce printre vii și livezi, ridicând apoi deodată cam pieptiș acel deal vestit al platoului Vișan”. Când am făcut noi cam vreo jumătate de kilometru, de pe costișa din dreapta ni s-a arătat o frumusețe de zidire. Era o construcție cu iz de castel și parcă răsărea din rugina tomnatică a frunzelor de vie. Atunci ne-am întrebat ce poate fi, dar flușturatici cum eram, am abandonat repede ideea de a căuta un răspuns întrebării. După ani
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
cu gândul la vorba românească „de la vlădică până la opincă”. Despre Poiana Vlădicii, devenită cu timpul Vlădiceni, vorbesc nenumărate documente din vechime. Ca să intrăm în atmosferă și să ajungem la originea numelui, să citim cele scrise în excepționala carte „Iașii vechilor zidiri” de Dan Bădărău și Ioan Caproșu: „Cea dintâi atestare documentară (a Iașilor n.n.),sigură rămâne deci tot cea din privilegiul comercial acordat negustorilor lioveni la 6 oct.1408. Avem certitudinea că această dată va putea fi devansată cu câțiva ani
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Pallady ar fi spus cândva despre el: „Abia la bătrânețe m-am convins că n-am talent dar acum nu mai e nimic de făcut sunt celebru”. Chiar dacă la această dată casa maestrului stă gata să cadă, ca multe alte zidiri de patrimoniu, noi ne întoarcem acasă cu acea fărâmă din zările albastre ascunsă sub pleoape, care ne picură în suflet liniștea de care avem atâta nevoie...Pe curând, iubite prieten. VII Și de acestă dată mi-am dat seama că
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
a cunoaște cât mai profund împrejurimile bătrânei cetăți a Iașilor. Unul dintre ele este intitulat „Școala care nu s-a mai deschis”. Să pornim în căutarea ei. După ce am ieșit de la Hanul din Bucium, drumul ne duce lin până la o zidire care își ascunde fața în spatele unui șir de castani. Cândva, clădirea se numea „Mica Belvedere” și avea și de ce. Casa este renumita „Vila Grierul”. Acest nume este și firesc să-l poarte, pentru că în fiecare noapte - aici - greierii dau adevărate
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
a vizitat acolo de mai multe ori. Povestea îi mai lungă, dar sper că vom găsi timp cândva să o depănăm pe îndelete. De aici înainte, se simte deja adierea răcorii pădurii Bârnovei, în gura căreia se ridică de veacuri zidirea din piatră a Mănăstirii Bârnova. Nicolae Iorga o consideră una din cele mai impunătoare din câte le avem, depășind în dimensiuni pe cele mai mari lăcașuri de rugăciune din țară. De vom coborî în istorie, apoi multe lucruri deosebite ne
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
lăcașuri de rugăciune din țară. De vom coborî în istorie, apoi multe lucruri deosebite ne așteaptă. Trebuie să-ți mărturisesc, dragă prietene, că din nou sunt derutat de unele date istorice. De pildă, nu prea stă în picioare afirmația că zidirea Mănăstirii Bârnova a fost începută de Miron Barnovschi în 1629, pentru că la 11 noiembrie 1628 el a făcut un act în care spune: „Io Miron Barnovschi Moghila voievod...Iată a venit înaintea domniei mele...sluga domniei mele, Dima călăraș de
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
între ochii noștri răsipire și pustiire a o mică bisericuce ce s-au numit mai nainte Galata de Gios,...care di-nceput a fost zidită de Isac Balica hatmanul...Iar în domnie noastră întâi, din dumnezeiască râvnă fiind îndrumați cătră zidire și ridicare acestii biserici cu osârdie ne-am apucat...ca de iznoavă o am făcut din temelie, mărind-o precum să vede, făcând și zidi prinpregiur și case de piatră și o am înzestrat cu toate ce să cad unui
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
formă de Țarigrad”. Acesta a fost așa numitul Palat al Domnițelor. Ruinele ce se văd însă în dreapta intrării pe sub turnul clopotniță sunt ale fostei egumenii zidită înainte de 1812. Din pisania turnului clopotniță aflăm că: „La anul 1819 s-a început zidirea acestei clopotnițe de mine smeritul arhimandritul Ioasaf Moldovan pro stosul mănăstirii Frumoasa și din rele întâmplări s-a sfârșit de tencuit și zugrăvit în anul 1833”. Cu toate acestea, după boltirea intrării, corpul edificiului pare a fi mai vechi. Numele
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]