2,112 matches
-
pretutindeni URMELE LUI ȘTEFAN CEL MARE ÎN ȚINUTUL SOROCII Cetatea Soroca este un simbol al dăinuirii în timp și spațiu a românilor, cetatea medievală care s-a păstrat cel mai bine și care a cunoscut cele mai puține schimbări în zidire. Izvoarele documentare au lăsat puține mărturii cu privire la istoricul cetății sau al ținutului Soroca. Miron Costin, în "Cronica polonă", susținea că cetatea de piatră a fost ridicată în timpul celei de-a doua domnii a lui Petru Rareș, anii patruzeci ai secolului
Curierul „Ginta latină” by Vlad Bejan, Carmen Bădură () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2240]
-
și preoți. În comuna Maglavit vin pelerini din cele mai îndepărtate colțuri ale țării. Din străinătate au venit vizitatori din Olanda, Elveția și Germania. Zilnic se vând mii de vederi cu chipul ciobanului Petrache Lupu, bani cari se adună pentru zidirea bisericii din Maglavit. Ciobanul nu vrea să primească nici un fel de pomană, și predică la toată lumea să se cumințească. Peste câteva zile, în „Unirea Română“ se consemna: „Câte suflete bolnave și trupuri schiloade nu aleargă spre locul unde s’a
Agenda2005-25-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283842_a_285171]
-
tuturor spre Dumnezeu. Ea e singura care nu numai că păstrează toată bogăția lui Dumnezeu, dar și Împarte tuturor, și Îngeri, și oameni, din strălucirile mai presus de fire și darurile dumnezeiești și duhovnicești, pe care Dumnezeu le dă Întregii zidiri<footnote Teoclit Dionisiatul, op. cit., p. 20 footnote>. În acest sens, Sfântul Siluan Athonitul mărturisește: „Într-o zi, pe când eram un tânăr frate sub ascultare, mă rugam Înaintea icoanei Maicii Domnului și rugăciunea lui Iisus a intrat În inima mea și
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
care a demarat-o și echilibrul pe care astăzi l-am așezat în țară va fi temelia pe care noi sau alții vor clădi bunăstarea poporului", a afirmat Oltean, precizând că reforma demarată de partidul său poate fi comparată cu zidirea unei case. "E ca o casă în care fundația este puternică, solidă și pe ea se construiesc patru-cinci sau mai multe etaje. Asta a făcut până acum Guvernul Boc și Guvernul Ungureanu, o temelie pe care am început să construim
Oltean: PDL e partidul armoniei, care, incontestabil, va rămâne în istorie () [Corola-journal/Journalistic/45028_a_46353]
-
monetizat/ nu montaju-n monorime/ ci Ťmonturiť monosilabe-n/ monumente monoxile" (Emil Stănescu). RESUSCITAREA POEZIEI PROPAGANDISTICE. Pare de necrezut, dar există încă autori care reeditează, mândri de ei înșiși, versuri propagandistice dinainte de 1989: "Sub razele plăcute,/ La piatra, Săvinești ,/ Pământuri renăscute,/ Zidiri ca în povești./ Bacăul din câmpie/ Cu ale lui grădini,/ E plin de veselie,/ De muncă în uzini.// Bârladul și Galațul/ Ne cântă imnuri noi,/ Mărăștii-ntinde brațul/ Cu bravii lui eroi./.../ Pe Trotuș e amploare/ Șosele, sonde, fum,/ Termocentrală, soare
Cum te poți rata ca scriitor by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7389_a_8714]
-
forței presupusei sălbăticiuni tinere și viguroase. Parcă tot ce descoperisem eu până atunci în lume, nu mai era vrednic de luat în seamă ori de depozitat în cine știe ce colț al memoriei, labirint, subsol de mult plin de relicve, fosile, de zidiri vechi... temple?... redute?... și una, și alta, întrucât templul poate fi și el o redută contra... (lipsește). Aș fi devenit, devenisem chiar, un fel de șantier arheologic... (Praful, Memorii din când în când, volumul I, pagina 21).
18 mai 1963 (variantă la Praful ) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11210_a_12535]
-
divine. Astfel, Sfântul Ioan Gură de Aur precizează: (...) nu sunt ale mele cuvintele ce le spun, nici nu rostesc de la mine cele ce grăiesc, ci de la Duhul, povățuit fiind de iubirea de oameni a Stăpânului pentru folosul vostru și pentru zidirea Bisericii lui Dumnezeu 41. Sfântul Grigorie de Nyssa, referindu-se la cuvintele de învățătură ale Sfântului Apostol Pavel, spune că acesta nu grăiește cuvinte ale înțelepciunii omenești, ci cuvinte inspirate de la Duhul Sfânt: În toate câte le grăia nu mai
Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
pirgos (ca și,-n latina grecizată, pyrgus) semnifică nu alta decât "turn". V Cuvântul pirg e atestat în românește (fie și dacă, precât știu, ca simplu hapax, - spre deosebire de graiul aromân 12), ca și, de altfel, derivatul pirgopie 13, care semnifică "zidire de turn" și, prin extensie, "plan" și "afacere, tranzacție, daraveră". Și cum, într-o viziune poporană, antipragmatică și pasivistă, un plan e, îndeobște, "necurat", iar o afacere, "murdară", se înțelege, ipso facto, ce pot să fie pirgopiile lui Pirgu! Ei
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
fostului atelier de turnătorie al Școlii Profesionale „Gheorghe Atanasiu“ din Timișoara în cămin pentru fete. Conform listei de investiții pe anul în curs, bugetul aferent acestei lucrări este de 2,825 miliarde de lei și este destinat lucrărilor de amenajări, zidiri, înlocuirea instalațiilor electrice, sanitare și termice. Până în prezent au fost realizate 40% din lucrări, termenul de finalizare fiind la sfârșitul lunii iunie. *** Președintele C.J.T. , domnul Dan Ioan Șipoș, a dispus declanșarea procedurilor privitoare la concesionarea și contractarea parcelelor din viitorul
Agenda2004-19-04-admin () [Corola-journal/Journalistic/282383_a_283712]
-
patului tabloul. Era un tablou în care te puteai pierde, într-atât de departe, peste atâtea meleaguri te ducea privirea. Dus parcă de mână de Sibyle, am început să-l cutreier pornind pe cărarea ce mergea spre o moară, o zidire de piatră cenușie, ca o cetățuie ridicată deasupra apelor întunecate ale unui pârâu. Scăpată de sub casă, bătută de o roată mare, neagră, de lemn, apa se scurgea apoi și pierea într-o latură a tabloului, printre sălcii. În spatele morii, un
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
ar fi, întreb încă o dată, și comportamentul lor specific etnopsihologiei românești? Numai pentru că Miorița "... coresă" tot de Alecsandri, e superioară estetic? A doua balada, în ordinea importanței, din antologia lui Alecsandri este, desigur, Meșterul Manole. Aici e dezvăluit motivul sacrificiului zidirii, fundamental spațiului etnopsihologic românesc. În monografia să despre această balada, dl Ion Taloș a demonstrat întinsă arie de răspîndire a acestui motiv, mult chiar dincolo de Balcani, descoperindu-l chiar în îndepărtată Indie. Latura românească a mîțului ar consta în faptul
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
avem de a face mai mult cu un asasinat decît cu un sacrificiu, pentu că nu meșterul ci soția sa Ana e sacrificata. Dar nu uit că Ana îi era meșterului ființă cea mai scumpă, încît tot o jertfă a zidirii se petrece in balada. E drept, sacrificiul care se află la fudamentele oricărei creații artistice. Și, prin această, Meșterul Manole e un mit românesc esențial, chiar dacă nu în întregime fondator. Aceste comentarii, cu toate ale sale considerații, sînt prilejuite de
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
forței presupusei sălbăticiuni tinere și viguroase. Parcă tot ce descoperisem eu până atunci în lume, nu mai era vrednic de luat în seamă ori de depozitat în cine știe ce colț al memoriei, labirint, subsol de mult plin de relicve, fosile, de zidiri vechi... temple?... redute?... și una și alta întrucât templul poate fi și el o redută contra... (lipsește). Aș fi devenit, devenisem chiar, un fel de șantier arheologic...
18 mai 1963 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14978_a_16303]
-
cu toate "coincidențele și mișcările estetice" are un contur din ce în ce mai vizibil: prin date cheie, precum 480 î.Hr. - respingerea perșilor de către greci la Salamina (momentul delimitării definitive de asiatizare), 36 d.Hr. - convertirea lui Pavel pe drumul Damascului (ceea ce a însemnat "zidirea Ierusalimului, Atenei și Romei într-o cetate nouă", "legea și grația"), 843 - Tratatul de la Verdun (schițarea Europei națiunilor, odată cu prăbușirea imperiului Carolingian); 1492 - descoperirea Americii; ("nașterea unei economii globale - "imperiul roman trecut în efeciență economică") 1517 - expunerea tezelor lui Luther
Misterioasă și ademenitoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14478_a_15803]
-
-și asume obligații morale care îi vor apropia de ceilalți". Stabilitatea familiei tradiționale fusese datorată până acum femeilor - care renunțau la carieră și chiar la viața proprie pentru a o întemeia (iată o nouă interpretare pe care o putem da zidirii Anei lui Manole!). Din trecerea femeilor de la gospodării la munca în întreprinderi/ societate au pierdut de multe ori nu numai copiii, ci ele însele. Ceea ce autorul - totuși de origine japoneză, deci tradiționalistă, nu se ferește să observe, considerând că femeile
Misterioasă și ademenitoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14478_a_15803]
-
din Transilvania: Aiud, Uioara, Brad, Sighișoara, Cluj și încheiată la București, lăsând în amintirea elevilor imaginea unui profesor distins și erudit, cu lecții de neuitat despre marii poeți români, de care își aduce aminte într-o poezie cu rezonanțe autobiografice: „Zidiri cu porți deschise-n veac,/ Ce m-ați văzut în clasă zi de zi/ Împărțindumi sufletul adunat,/ Aduceți pentru mine mărturii”. Mărturii inedite privesc perioada când a activat ca profesor la Colegiul „Bethlen Gabor” din Aiud. Prezentarea poeziei lui Emil
Un studiu monografic despre Emil Giurgiuca by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3373_a_4698]
-
să-i inunde/ în teancuri culoarea lor moale/ Pe ziduri e scris întomnare/ Dar unde trecutul nu-i rană -/ Un mugur de cântec pe geană." Celălalt mal: "Frică rătăcitoare/ am revenit și eu/ înspre acest mal/ să așez încă o dată/ zidirea amintirii mele/ peste timpul lui răscolit./ Podețul mă aștepta să îl trec/ dar azi e doar țărâna scursă/ pe când Oltul învârtea în spume libere/ chei de orgolii mari de ape tulburi/ Și-atunci tac cu lacrimi aspre/ care-i plâng
Poemul Și scrisoarea by Cristina-Monica Moldoveanu () [Corola-journal/Journalistic/7922_a_9247]
-
brusc/ Un continuu, un prelins ecou/ Al unei peșteri universale/ în care mă-nghițeam și eu." Poezia se intitulează Cercul. într-un Turnir medieval se precizează și mediul: "De-atâta liniște-mi părea/ Eu însămi umbra altcuiva/ Cum șiroia pe zidiri./ Venisem să aprind un gând/ medieval curriculând/ Sau, dacă vreți, doar înnoptând/ Poetic pe ruinuri.(...) De-atâta liniște-auzeam/ Doar câinii transdanubian/ Lătrând sârbește adică./ Numai la Turnul lui Sever/ Era o liniște sub cer/ De câine mort demult stingher/ Și
Aventurile stilului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9605_a_10930]
-
poeții, nu se autoinstituie, el survine, ca și cum ar fi trimis." Prima poezie din Vântul cutreieră apele (precedată de un desen cu schele pe fondul stelar, cu un zid și o mare mistrie, plus un buchet de flori înclinat spre baza zidirii...) întitulată ulterior "16 februarie 1959", după ziua când am scris-o, la împlinirea vârstei de 20 de ani, începea promițător, cu o senzație de maree celestă, de ieșire a astrelor "mai la suprafață": Curg șiroaie plopii către infinit, spumegă tăcut
O relectură autocritică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8340_a_9665]
-
Vai! și cum își bate pieptul/ Înțeleptul/ Care zi cu zi cârpind/ Ale sale zile pline/ De suspine,/ Vede cărțile-i mințind!”// „Mie dați-mi valea verde,/ Unde pierde/ Omul negrele gândiri,/ Unde-ți uiți de infamia/ Și sclavia/ Auritelor zidiri!”), pe când Topîrceanu schimbă polii. Se vede, având sub ochi și sursa, și parodia, că nu civilizația în sine îi lipsește, ci convenția. Unde ceilalți fug de constrângere, Topîrceanu jubilează. Și această opțiune socială, la urma urmei, de-a-și duce traiul
La umbră by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5272_a_6597]
-
o pierdere sigură. Adesea am ridicat câte o hârtie de pe drum, un fragment dintr-un manuscript, așteptând ca vântul norocului să-mi aducă încă o foaie. Și astfel, lipind foaie de foaie și carte de carte am ajuns a reconstitui zidirea literară ridicată de mâini românești și să aștern înaintea domniilor voastre un tablou multicolor, al cărui fond e luminat de lumina roșiatică a focului de veci și deasupra căruia se înalță cu majestate slava dumnezeirii.” Era încredințat că documentele la care
Mozes Gaster în cultura română by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/13157_a_14482]
-
dicționarul român-francez al lui Damé, în 1893 - că lista de subscripție era autorizată, avea girul autorităților eclesiastice. Sensul propriu al termenului pantahuză era, într-adevăr, specific bisericesc; atestările mai vechi vorbesc, fără nicio notă negativă, despre „pantahuza de înscriere” pentru zidirea unei biserici (Marele dicționar geografic al României, vol. II, 122). De altfel, termenul grecesc „ ” este tradus (în G.A. Magazis, Langenscheidt - Standard Greek Dictionary English-Greek / Greek-English, 1990) ca „archdiocesan circular”; evoluțiile figurate din greacă („mustrare, dojană”) sunt distincte de cele
Pantahuza by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5486_a_6811]
-
cazarma gărzii elvețiene, cea jandarmeriei pontificale, altele sunt toate în interiorul Cetății Vaticane, cum știm. Piața Sân Pietro cu coloanele lui Bernini, la fel, dar cu acces liber. Însă așa numitele „borghi” din jurul Vaticanului ( de la „borgo”, citadela, după etimonul german, burg), zidiri vechi, biserici, fântâni, sunt zone extravaticane. Vorbim de străzile de la Castel Șanț’ Angelo la zidurile vaticane, ori de străzile de la Piazza Risorgimento spre Bazilica Sân Pietro, ori de cele de la Porta Sânto Spirito spre Coloane. Ele nu fac parte din
Ce e și ce nu e în Vatican? by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2583_a_3908]
-
de grație în care ajungi a te regăsi literalmente captiv. Iar aceasta dată fiind forța de comunicare a muzicianului performer. Profesionalismul autentic presupune această stare. Nu se reduce la meșteșugul reflexelor de manualitate. Peste nivelul acestora se poate obține durabilitatea zidirii în timp.
Lumea solistului muzician... by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5640_a_6965]
-
a încheiat au fost eliberate 119 permise de vânătoare“. (Temesvarer Zeitung din 2 august 1904). 75 ani „Descoperirea unei moschei turcești la Timișoara. Cercetătorul bănățean, dl dr. Ioachim Miloia, directorul Muzeului Bănățean, a descoperit la fabrica de bere din Timișoara, zidiri vechi care arată urmele unei moschei turcești“. (Voința Banatului din 4 august 1929). 50 ani „Sărbătorirea Zilei Marinei la Timișoara. Cu ocazia zilei de 1 august, Ziua Marinei R.P.R. , va avea loc la Timișoara o serbare nautică pe canalul Bega
Agenda2004-31-04-cultur () [Corola-journal/Journalistic/282706_a_284035]