1,910 matches
-
ierarhi, precum și scenele Cina cea de taină, Împărtășirea apostolilor și Spălarea picioarelor. Ca urmare a faptului că pe unele scene iconografice se află inscripții în limba greacă, bizantinologul francez André Grabar a avansat ipoteza că biserica a fost pictată de zugravul Gheorghe din Tricala, care a murit în Moldova în 1530 și a fost înmormântat la Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău. Cercetările ulterioare nu au confirmat această ipoteză, specialiștii susținând că o mare parte a picturii a fost realizată de un
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți () [Corola-website/Science/309239_a_310568]
-
salvată în 1968, prin transferul ei în muzeul în aer liber din Cluj. În aceeași vreme a fost publicat și studiul lui Atanasie Popa dedicat aceleași biserici. Acesta a tratat mai pe larg pictură interioară în care a distins doi zugravi diferiți în altar și navă. Istoricul David Prodan a reluat tema bisericii de lemn din Cizer schițând portretul de meșter a lui Horea, în 1965. În 1968, Paul Abrudeanu a popularizat istoria bisericuței de lemn în revista de circulație Magazin
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
fost executată de către doi țigani. Cronica parohiei menționează că bisericuța a fost reparată în 1747 de către familia boierilor Cănănău. Pereții interiori au fost zugrăviți tot atunci, în tehnica tempera pe lemn. Pictura a fost refăcută în ocru în 1826 de către zugravul Ienache Ponici din Dumbrăveni. În jurul anului 1890, a fost construită în sat o biserică mai nouă, ctitorită de baronul Gheorghe Kapri. nu este prea cunoscută publicului larg, deși este de o valoare culturală inestimabilă. Ea impresionează nu prin mărime, ci
Biserica de lemn din Bănești () [Corola-website/Science/308961_a_310290]
-
Astfel, istoricul de artă Marius Porumb amintește inscripția citită de Nicolae Iorga la începutul secolului XX: ""Acias(t)ă beserică s-au zugrăvit... și s-au scris de...Pricop Zugravu, leat 1806"". Istoricul de artă Ioana Cristache-Panait a atribuit aceluiaș zugrav și pictarea iconostasului și a ușilor împărătești. Pe acestea din urmă se poate citi inscripția: ""Aceste zvere le au plătit robul lui Dumnezeu Fericean Nechită"". Întreaga pictura murală este în mare parte distrusă de intemperii, nu doar înscrisul care o data
Biserica de lemn Sf. Maria din Letca () [Corola-website/Science/309785_a_311114]
-
se află în localitatea omonimă din județul Sălaj și datează din anul 1739. Pictura este atribuită zugravului Ioan Pop din Românași, executată în anul 1797. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: SJ-II-m-B-05037. Din inscriptia de ridicare a bisericii de lemn "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" din Chichisa, se mai poate citi
Biserica de lemn din Chichișa () [Corola-website/Science/309791_a_311120]
-
o dată cu refacerea bolții semicilindrice a naosului, dispărând și decorul pictat. Bolta semicilindrică a altarului se încheie la est într-un timpan, ce face legătura cu pereții printr-o suprafață plană. Biserica păstreaza icoane din secolul al XVIII-lea realizate de zugravul Ioan Pop din Românași, care a pictat și interiorul lăcașului. Pe icoana "Deisis", de format mare, este cioplit în lemnul ramei, cu chenar în "frânghie", anul 1797. Ușile împărătești, pictate de popa Toader Faur în 1805, dezvăluie prin analogie autorul
Biserica de lemn din Chichișa () [Corola-website/Science/309791_a_311120]
-
neamul și s-au zugrăvit prin cheltuiala creștinilor pravoslavnici dintr-acest sat Păușe, în zilele înălțatului și pururea domnului împărat Franțiș ... pravoslavnic arhipăstorie neunită și cinstit protopop Petrovici al Miluanului, și cinstiți preoți Halmagi Teodor, Halmagi Dimitrie. Prin mine umilul zugrav Ioan Pop din Ungurași, anul 1800, iulie 10” (Ungurași este denumirea de atunci a comunei Românași). În anii 1966-1968 biserica de lemn din Păușa a fost restaurată. Acoperișul unitar și clopotnița scundă, cu doi ochi rotunzi și fleșa ascuțită, au
Biserica de lemn din Păușa, Sălaj () [Corola-website/Science/309790_a_311119]
-
fost incizat anul, cu grafia actuală dar, probabil datorită unei erori de citire, a fost înscris anul 1763. Un alt eveniment important în viața acestei bisericuțe a fost momentul împodobirii ei cu pictură interioară. Fără să se fi păstrat numele zugravului, prin analogiile făcute, prin analiza stilistică a picturilor de la bisericile de lemn din Zalnoc și Derșida - amândouă localitățile aflate în relativa apropiere a satului Cehei, cercetătoarea Ioana Cristache-Panait atribuie și această pictură aceluiași zugrav Nichita, despre care se știe că
Biserica de lemn din Cehei () [Corola-website/Science/309792_a_311121]
-
Fără să se fi păstrat numele zugravului, prin analogiile făcute, prin analiza stilistică a picturilor de la bisericile de lemn din Zalnoc și Derșida - amândouă localitățile aflate în relativa apropiere a satului Cehei, cercetătoarea Ioana Cristache-Panait atribuie și această pictură aceluiași zugrav Nichita, despre care se știe că a pictat bisericile amintite la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Alte amănunte despre comunitate și biserică se păstrează sporadic. Într-un raport întocmit la 31 decembrie 1831 se precizează că Ceheiul avea 292 locuitori
Biserica de lemn din Cehei () [Corola-website/Science/309792_a_311121]
-
fi considerat și copertina ce proteja scările de la intrarea în biserică. De asemenea a fost înlăturat și ""ochiul"" inserat în acoperișul de șindrilă. Pictura acestei biserici este una dintre cele mai bine păstrate picturi din bisericile de lemn ale Sălajului. Zugravul Nechita, căruia i-a fost atribuită opera, a utilizat un program iconografic în mare parte asemănător cu cel întâlnit la biserica de lemn din Zalnoc. În pronaos, pe peretele vestic întâlnim scene din Judecata de Apoi. Încolonate într-un rând
Biserica de lemn din Cehei () [Corola-website/Science/309792_a_311121]
-
ușii de intrare este decorat cu motivul frânghiei și alte motive sculptate. Interiorul bisericii a fost pictat în anul 1795 de cunoscutul pictor din Românași Ioan Pop, ajutat fiind de Precup Pop, lucru nemaiîntâlnit la alte biserici pictate de renumitul zugrav de biserici. Din păcate pictura mai dăinuie numai în naos, dar și acolo este foarte deteriorată. Pe clopotul cel vechi apare anul 1799. Video
Biserica de lemn din Stâna () [Corola-website/Science/309818_a_311147]
-
este ”lenea”, închipuită prin o femeie grasă despletită care doarme șezând pe un scaun și îi cade fusul și furca jos. Biserica se pare că e cam de o vrâstă cu ceia din Derșida mică și a fost pictată de zugravul Nichita în 1772 care a pictat și biserica din Derșida mică cum dovedește o inscripție. Biserica e foarte mică. A sosit timpul să se zidească alta nouă pentru care în centrul satului aproape de scălzile minerale s-a primit cu ocasiunea
Biserica de lemn din Zalnoc () [Corola-website/Science/309788_a_311117]
-
ardeleni, credincioșii ortodocși din Ileanda, 81 de familii, pierd biserica în favoarea uniților și sunt nevoiți să treacă dealul la Măgura pentru a participa la slujbele religioase. După mai bine de o sută de ani de la construire, biserica este pictată de zugravul Petre Bode din Vima. Numele pictorului, al plătitorului dar și momentul pictării bisericii îl aflăm din cele două însemnări scrise în altar: prima, aflată pe peretele din dreapta a altarului, în dreptul diaconiconului, spune:""și s-au zugrăvit în stăpânirea împăratului nostru
Biserica de lemn din Măgura () [Corola-website/Science/309789_a_311118]
-
spune:""și s-au zugrăvit în stăpânirea împăratului nostru Fr(a)nțișc această s(fântă) besearică și au plătit preut Roman Tănase"" iar cea de-a doua, aflată pe dosul ușii de la chivot amintește: ""1826 februarie 20 zile. Petre Bode zugrav"". Despre locul de proveniență al pictorului nu se păstrează vreo informație scrisă, tot tradiția fiind cea care a reținut acest amănunt, din păcate nu foarte exact, întrucât aceasta nu face referire la care dintre cele două localități cu acest nume
Biserica de lemn din Măgura () [Corola-website/Science/309789_a_311118]
-
păstrează înscrisă data ""10 AUGUST 1845"". Din aproximativ aceeași perioadă datează și pictura bisericii. Prin analogia scenelor reprezentate, a stilului și a calității picturii, lucrarea realizată la Solomon este atribuită zugravului-preot Iosif Perșo, paroh în Elciu. Se presupune că același zugrav a mai lucrat în 1809 biserica de lemn din Dragu, în 1842 biserica de lemn din Brâglez, încheindu-și activitatea în părțile Sălajului cu biserica din Solomon în anul 1845. Mijlocul secolului al XIX-lea trebuie să fi fost o
Biserica de lemn din Solomon () [Corola-website/Science/309820_a_311149]
-
de lemn Sfânta Varvara a fost adusă aici din Tămașa-Sălaj, în anul 1935, de proprietarii minelor de cărbuni, din familia Manoilescu, ocazie cu care pictorița Elena Popeia a încercat și o restaurare „creatoare” a picturii murale care fusese realizată de zugravul de biserici Ursu Braina. Biserica a fost clădită blockbau din bârne de stejar, îmbinate în coadă de rândunică și cheotoare dreaptă, tălpile fiind fixate la noul amplasament, din cimitirul satului, pe o destul de solidă fundație de piatră, ceea ce i-a
Biserica de lemn din Tămașa () [Corola-website/Science/309840_a_311169]
-
pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica a fost folosită până în anul 2005, când o nouă biserică de zid a fost construită în satul Fodora. Construită în anul 1817, biserica a fost pictată în anul 1822 de către zugravii Lazăr Tocaci și Iosif Biro de la Orghiz. Pisania aflată în naosul bisericii, pe balustrada corului, scrisă în latină și în limba română oferă informații cu privire la acest eveniment: Această biserică s-au zidit în anul 1817 fiind paroh locului popa David
Biserica de lemn din Fodora () [Corola-website/Science/309843_a_311172]
-
informații cu privire la acest eveniment: Această biserică s-au zidit în anul 1817 fiind paroh locului popa David, ficurator Blăjan Lupuț, cantor Tecariu Cozma, clopotariu Căpîlne Constantin. S-au zugrăvit cu cheltuiala a tot satul împreună, în anul 1822 prin umiliți zugravi anume Lazăr Tocaci și Iosif Biro de la Orghiz"". Un alt eveniment important în viața acestei comunități are loc în anul 1839 cînd episcopul Ioan Lemeni sfințește această biserică. Momentul este consemnat în documentul pecetluit în cele patru colțuri pe masa
Biserica de lemn din Fodora () [Corola-website/Science/309843_a_311172]
-
și-a căpătat podoaba pictată. Se disting astfel următoarele: "" ... în anul 189... Dionisius Iuga cant. et zograv de Niculea ..."". Din păcate nu se păstrează data exactă când a fost realizată pictura sau alte informații, dar trebuie amintit faptul că același zugrav a pictat biserici în mai multe zone ale Transilvaniei, din Hunedoara unde a pictat biserica de lemn din Sulighete, în bazinul Crișului Repede - biserica de lemn din Bucea, la anul 1880, biserica de lemn din Valea Crișului în anul 1876
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]
-
Nicolae și cu soția dumnealui Tudora, anu 1783 august 8 zile.” În acest spațiu al bisericii pictura s-a păstrat în bună măsură și prin comparație cu ceea ce există în naos și foarte redus in pronaos, se poate crede că zugrav a fost Ioan Pop din Românași, același care a pictat la Borza, la Păușa, la Brusturi. De altfel, satul său de naștere era foarte aproape de Racâș. În absida altarului de află friza Ierarhilor plasată pe pereții de sud-est, iar scena
Biserica de lemn din Racâș () [Corola-website/Science/309838_a_311167]
-
cea de Taină. O parte din pictura bolții a fost distrusă, iar partea spre pronaos, dispărută. Pereții de nord si sud prezintă mucenicii, într-un ritm vertical al siluetelor tăiat de cel pe diagonală al sulițelor. Figurile prelungite pe care zugravul le-a creat ca model al său arată un desen ferm al componentelor feței, fără distorsuni. Cu aceeași grijă sunt desenate mâinile și părți ce compun costumul militar specific. Uniformitatea nu a putut fi evitată, toți sunt la fel. Pronaosul
Biserica de lemn din Racâș () [Corola-website/Science/309838_a_311167]
-
o ținută oarecum rigidă: celelate au fost reprezentate printr-un desen simplu, în ocru, neacoperite, cu părul desfăcut, fără cruci în mâini, fără aureole. Gestica lor diferită însă, ca și desenul accentuat al rochiilor pe trup, relevă ușurința cu care zugravul a schimbat registrul de exprimare. Pe peretele ce desparte nava de altar s-au pictat scenele specifice iconostasului. Acesta se desfășoară amplu, chiar dacă registrul icoanelor prăznicare nu există. În schimb, după imaginea Răstignirii, continuă friza de medalioane cu prooroci, iar
Biserica de lemn din Racâș () [Corola-website/Science/309838_a_311167]
-
doi adunați întru numele meu de pre tot locul sfânt. Zugrăvitu-s-au această sfântă biserică în zilele înălțatului împăratului nostru ... și stăpânirii sale Domnului Bob Ioan prin mâinile noastre cele de prea păcătoșilor robi lui Dumnezeu Țiple Pop Ioan Zugravul din cinstita ... de Dabacina numită ... în 1796". Anul este trecut atât cu cifre arabe cât și chirilice. În biserică sunt și câteva icoane pe lemn de valoare, datând din secolul al XVIII-lea. Această biserică a fost mult mai frumoasă
Biserica de lemn din Chieșd () [Corola-website/Science/309839_a_311168]
-
se află în localitatea omonimă din județul Sălaj și a fost consacrată în anul 1828. În această biserică se păstrează o pictură murală semnată de Eliiazar Tocaci zugravul din Piroșa, datată din 1833, renumită pentru o scenă unică: "Roata vieții". Biserica este înregistrată pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . 1530: Atestarea documentară a satului. 1566: În urbariul satului Mesteacăn apare un “presbiterius”. E de presupus
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
fauri locali, între care trebuie menționat bătrânul Mihai „Căuaciul”, care trăia în sat. La o valoare artistică inegalabilă se ridică podoaba interioară, atât cea din lemn sculptat, cât și pictura și icoanele. Ele au fost făurite, în mare parte, de zugravul Lazăr Toacaci din Piroșa. Deși pisania de deasupra ușii de intrare în naos precizează că totul a fost terminat la 5 septembrie 1833, lucrul a mai durat și în anul următor, pentru că zugravul și ajutorul său sunt mereu martori la
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]