15,628 matches
-
de sate românești.(Biserică Românească din Transilvania în secolele XIV-XVIII http://www.patriarhia.ro/ro/structura bor/istoric bor 3b.html) Astăzi, cu toată campania de colectivizare și de agricultură intensivă, locuitorii satului poartă încă numele lor cu rezonanță ardeleana, cântă cântece de doina specific ciobanilor de peste munți 9guturale), poartă straie muntenești și au stani pe malurile Râmnicului că ardelenii veniți odinioară. Sărbătorile de iarnă poartă amprenta satelor de munte din regiunea Brașovului, astfel colindele sunt realizate preponderent de către grupuri de bărbați, după model
Râmniceni, Vrancea () [Corola-website/Science/301895_a_303224]
-
datini, obiceiuri care au format un adevărat tezaur folcloric. Ocupația de bază fiind păstoritul o dată cu ea au fost transmise de la păstorii vârstnici la cei mai tinerii și tradițiile folclorice, acești învățau să cânte din fluier și cu vocea, învățau jocuri, doine, balade populare haiducești. Obiceiurile populare cele mai cunoscut sunt cele legate de sărbătorile de iarnă: Ignatul, Colindul, Steaua, Irozii, Sorcova, Capra, Busuiocul (de Bobotează), Iordănitorii. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Boișoara se ridică la locuitori, în scădere față de
Comuna Boișoara, Vâlcea () [Corola-website/Science/301989_a_303318]
-
satului. Localitatea a început să-și piardă identitate în perioada comunistă, după ce a fost afiliată altei comune și când a început și aici, ca pe tot teritoriul țării, exodul spre oraș. Acest text a fost preluat integral de pe site-ul Doinei Ruști: http://archive.is/frp4J
Comoșteni, Dolj () [Corola-website/Science/300394_a_301723]
-
să scape trecând Dunărea înot, fugind cu câte un mic avion utilitar, sau cerând azil politic dacă aveau ocazia să iasă în Occident cu ocazia unor concursuri sportive sau artistice. Cele mai importante voci ale disidenței individuale au fost: scriitoarea Doina Cornea, matematicianul Mihai Botez, istoricul Vlad Georgescu, preotul ortodox Gheorghe Calciu-Dumitreasa, scriitorul Dorin Tudoran, inginerul Radu Filipescu, scriitorul Dan Petrescu, poetul Mircea Dinescu, inginerul Gheorghe Ursu, muncitorul Iulius Filip, grupul de jurnaliști de la Europa Liberă, Liviu Babeș și alții. În
Republica Socialistă România () [Corola-website/Science/298591_a_299920]
-
articolului 166, paragraful 2 din Codul Penal, și „răsplătită” cu 10 ani de închisoare. Eliberat după trei ani în urma intervențiilor internaționale, a făcut ulterior foarte multe pentru protejarea deținuților politici întâlniți în închisoare prin popularizarea lor în Occident. (pag 372) Doina Cornea a fost una dintre personalitățile disidente cu activitate de lungă durată, începută încă din 1982, cu o primă scrisoare trimisă la Europa Liberă. Preocupată la început doar de declinul educației sub comunism, critica ei, inspirată de morala creștină și
Republica Socialistă România () [Corola-website/Science/298591_a_299920]
-
critică a comunismului românesc, care cerea schimbarea sistemului comunist însuși. Bazat pe informații directe și exemple luate din viața cotidiană, volumul respectiv rămâne și astăzi o sursă valoroasă pentru studiul comunismului. În plus, merită menționat faptul că Dan Petrescu și Doina Cornea sunt cosemnatarii unei scrisori colective, care cerea ca la Congresul al XIV-lea din noiembrie 1989 Ceaușescu să nu mai fie reales. Gheorge Ursu a fost asasinat din cauza jurnalului său în arestul de la Rahova. Liviu Babeș a fost un
Republica Socialistă România () [Corola-website/Science/298591_a_299920]
-
presa securității: „Imnul tinereții legionare”, „Marșul legionarilor olteni”, „Imnul muncitorilor”, „Imnul eroilor Moța - Marin”, „Imnul eroilor legionari de la Majadahonda”, „Imnul biruinței”, „Cântec de leagăn”, etc., majoritatea pe muzica lui Nello Manzatti (Ion Mânzatu), Simion Lefter: „Cântecul legionarilor căzuți”, „Cântecul nicadorilor”, „Doina nicadorilor”, „Veniți cu noi”, „Doina închisorilor”, „Hora legionarilor”, „Peste mormântul tău sfânt”, apoi „Imnul Legiunii Arhanghelul Mihail” de Iustin Ilieșiu, „Înainte” de Viorica Lăzărescu, „Cântec de luptă” de C. Savin, „De prin străinele meleaguri” și „Părintească dimândare” de C.Belimace
Mișcarea Legionară () [Corola-website/Science/299614_a_300943]
-
Marșul legionarilor olteni”, „Imnul muncitorilor”, „Imnul eroilor Moța - Marin”, „Imnul eroilor legionari de la Majadahonda”, „Imnul biruinței”, „Cântec de leagăn”, etc., majoritatea pe muzica lui Nello Manzatti (Ion Mânzatu), Simion Lefter: „Cântecul legionarilor căzuți”, „Cântecul nicadorilor”, „Doina nicadorilor”, „Veniți cu noi”, „Doina închisorilor”, „Hora legionarilor”, „Peste mormântul tău sfânt”, apoi „Imnul Legiunii Arhanghelul Mihail” de Iustin Ilieșiu, „Înainte” de Viorica Lăzărescu, „Cântec de luptă” de C. Savin, „De prin străinele meleaguri” și „Părintească dimândare” de C.Belimace, „Urlă dușmanii” de Par. Cucuetu
Mișcarea Legionară () [Corola-website/Science/299614_a_300943]
-
Echipa morții” de Nicu Iancu, „Marșul legionarilor tecuceni”, „Dealul negru” de Misu Gaftoiu, „Ardealul tânăr legionar” de Stefan Curcă, „Imnul românilor secuizați” de Horatiu Comaniciu, „Imnul lagărelor” de Valeriu Cârdu, „Chemarea jertfei” de Bartolomeu Livezeanu , „Marșul biruinței” de V. Zeană, „Doina comandantului”, „Imnul echipei Miti Dumitrescu” de Ion Tolescu, Muzica: I. Cubicec, „În crezul tău” și „Pornesc din neam” de D. Leonties Muzica: I. Roth. Octavian Racu susține că „Imnul legionarilor căzuți” (sau „Cântecul legionarilor căzuți”?), pe versurile lui Simion Lefter
Mișcarea Legionară () [Corola-website/Science/299614_a_300943]
-
generații de studenți, strălucitul debater parlamentar, iscusitul ministru de Finanțe, emeritul ideolog democrat al României postbelice, zace întins pe spate, mînjit de sînge, cu fruntea spartă de gloanțe, purtînd pe corp urme de violență și tortură” . În acest sens, ziarista Doina Alexandru a povestit cum pe vremea comunismului, în timp ce lucra la ”Radio Europa Liberă”, Coposu i-a trimis o scrisoare directorului acestui post, istoricul Vlad Georgescu, datorită faptului că în opinia acestuia, ” Iuliu Maniu ar fi făcut în cariera sa trei
Corneliu Coposu () [Corola-website/Science/299074_a_300403]
-
Coposu, precum și de Cristian Fulger și Ionuț Gherasim) au organizat de-a lungul anului 2014 o serie de activități comemorative, precum și publicarea ori republicarea mai multor volume: Corneliu Coposu, "File dintr-un jurnal interzis. 1936-1947, 1953, 1967-1983", ediție îngrijită de Doina Alexandru ; Cristian Fulger, Tudor Călin Zarojanu (editori), "Seniorul Corneliu Coposu" (volum care reunește texte despre Corneliu Coposu sau dedicate acestuia, semnate, în ordinea cuprinsului, de Cristian Fulger, T.C. Zarojanu, Regele Mihai, Claudiu Marcus, Emil Constantinescu, Ana Blandiana, Doina Alexandru, Cardinalul
Corneliu Coposu () [Corola-website/Science/299074_a_300403]
-
îngrijită de Doina Alexandru ; Cristian Fulger, Tudor Călin Zarojanu (editori), "Seniorul Corneliu Coposu" (volum care reunește texte despre Corneliu Coposu sau dedicate acestuia, semnate, în ordinea cuprinsului, de Cristian Fulger, T.C. Zarojanu, Regele Mihai, Claudiu Marcus, Emil Constantinescu, Ana Blandiana, Doina Alexandru, Cardinalul Lucian, Vladimir Tismăneanu, Marin Pop, Dan Pavel, Doina Cornea, Matei Gheboianu și Bogdan Murgescu, Ioan Stanomir, H.-R. Patapievici, Romulus Rusan, Paul Lăzărescu, Cicerone Ioanițoiu, Liviu Hagea, Nicolae Noica, Nicolae M. Constantinescu, Răsvan Dobrescu, Mircea Popa-Zlatna, Ion-Andrei Gherasim
Corneliu Coposu () [Corola-website/Science/299074_a_300403]
-
Seniorul Corneliu Coposu" (volum care reunește texte despre Corneliu Coposu sau dedicate acestuia, semnate, în ordinea cuprinsului, de Cristian Fulger, T.C. Zarojanu, Regele Mihai, Claudiu Marcus, Emil Constantinescu, Ana Blandiana, Doina Alexandru, Cardinalul Lucian, Vladimir Tismăneanu, Marin Pop, Dan Pavel, Doina Cornea, Matei Gheboianu și Bogdan Murgescu, Ioan Stanomir, H.-R. Patapievici, Romulus Rusan, Paul Lăzărescu, Cicerone Ioanițoiu, Liviu Hagea, Nicolae Noica, Nicolae M. Constantinescu, Răsvan Dobrescu, Mircea Popa-Zlatna, Ion-Andrei Gherasim, Marilena Rotaru, Christian Mititelu, George Arion, Simina Mezincescu, precum și o
Corneliu Coposu () [Corola-website/Science/299074_a_300403]
-
Noica, Nicolae M. Constantinescu, Răsvan Dobrescu, Mircea Popa-Zlatna, Ion-Andrei Gherasim, Marilena Rotaru, Christian Mititelu, George Arion, Simina Mezincescu, precum și o nouă ediție a volumului "Viața lui Corneliu Coposu" de T.C. Zarojanu) ; o nouă ediție din Corneliu Coposu, "Confesiuni. Dialoguri cu Doina Alexandru"'. Articole biografice Multimedia
Corneliu Coposu () [Corola-website/Science/299074_a_300403]
-
Socialiste și a secției de presă a CC, două pagini. Difuzarea unei cantități din tiraj fără înlocuirea necesară a provocat o anchetă a Securității. Februarie-mai 1982 - Scandalul "Meditația transcendentala", vastă represiune ideologică îndreptată împotriva intelectualilor. 1982-1989 - Își începe disidenta doamna Doina Cornea, profesoara la Facultatea de Filologie din Cluj. Textele ei vor apărea în cele câteva cărți publicate de autoare după 1989. Alte scrisori sunt adresate periodic lui N. Ceaușescu de Ion (Oni) Brătianu, fiul ultimului președinte al PNL, Constantin I.C.
Cronologia disidenței anticomuniste în România () [Corola-website/Science/299203_a_300532]
-
ziua alegerilor locale. Mii de persoane traversează orașul scandând lozinci, apoi devastează sediul Comitetului județean de partid, pe fațada căruia scriu lozinci anticomuniste. 62 de muncitori sunt arestați și expulzați în mai multe orașe din țară. Solidarizare cu brașovenii a Doinei Cornea și a fiului său Leontin Juhasz, a unui grup de studenți (Marian Bia) și a unor sindicaliști din Zărnești (Mihai Torje, Marin Brâncoveanu, Marian Lupou), care sunt arestați și anchetați.
Cronologia disidenței anticomuniste în România () [Corola-website/Science/299203_a_300532]
-
lansare în creație are loc zece ani mai târziu, cu "Cântecul vântului". A scris versuri pe muzica altora, dar în majoritatea cântecelor sale a fost creatorul total. L-au cântat Mihaela Mihai și Sergiu Cioiu precum și Margareta Pâslaru, Cornel Constantiniu, Doina Spătaru, Liana Lungu, Luminița Dobrescu, Mirabela Dauer, Corina Chiriac. Legătura dintre și Constantin Brâncuși este profundă. La vârsta de 20 de ani, frecventând cenaclul Elenei Farago din Craiova, ia contact cu creația geniului născut la Hobița. Mentori i-au fost
Alexandru Mandy () [Corola-website/Science/299263_a_300592]
-
unul dintre laureații primei ""Gale a muzicii ușoare românești"". Cu această ocazie, Mihaela Mihai a interpretat, în premieră românească, cântecul "Ierusalim". Printre soliștii cărora le-a încredințat melodii amintim: Cornel Constantiniu - „N-ați văzut o fată?“, Sergiu Cioiu - „Venise vremea“, Doina Spătaru - „Poarta sărutului“, Margareta Pâslaru - „Da“, „Cine doarme“, „Glonte blestemat“, „Ia-mi liniștea“, Mihaela Runceanu - „O simplă întâmplare“, „Poate“, Dorin Anastasiu - „Merçi, Becaud“, Doina Badea - „N-am știut“. Compozitorul Alexandru Mandy a încetat din viață la Căminul de bătrâni din
Alexandru Mandy () [Corola-website/Science/299263_a_300592]
-
le-a încredințat melodii amintim: Cornel Constantiniu - „N-ați văzut o fată?“, Sergiu Cioiu - „Venise vremea“, Doina Spătaru - „Poarta sărutului“, Margareta Pâslaru - „Da“, „Cine doarme“, „Glonte blestemat“, „Ia-mi liniștea“, Mihaela Runceanu - „O simplă întâmplare“, „Poate“, Dorin Anastasiu - „Merçi, Becaud“, Doina Badea - „N-am știut“. Compozitorul Alexandru Mandy a încetat din viață la Căminul de bătrâni din strada Jimbolia, Bucuresti. A fost înmormântat la Cimitirul Evreiesc Sefard din București (lângă cimitirul Bellu), unde serviciul divin a fost oficiat de prim cantorul
Alexandru Mandy () [Corola-website/Science/299263_a_300592]
-
SC Electric Grup Vaideeni-Valcea Jinaru Ion 300 000 lei Prestări- Servicii SC Pantă Prest SRL Vaideeni- Vâlcea Băluța Achim 390 000 lei Construcții civile SC Rachel SRL Anica Dumitru 98 000 lei Comerț- Achiziții SC Miorița SRL Vaideeni- Vâlcea Deaconescu Doina 95 500 lei Comerț; Producție SC Mavi SRL Vaideeni- Vâlcea Popescu Ana 85 000 lei 85 000 lei 86 000 lei Producție: panificație; patiserie; Comerț • Evoluția sectorului economic Anul Agenți economici activi - număr Societăți comerciale Asociații Familiale Persoane fizice 2004
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
muzica Paul Constantinescu; decoruri arh. Ștefan Norris; schițe de decoruri și costume Aurel Jiquidi; direcția de producție Ion Cantacuzino; interpreți Al. Giugaru, Maria Maximilian, Florica Demion, Radu Beligan, Iordănescu Bruno, G. Demetru, Ion Baroi, G. Ciprian, Miluță Ghiorghiu, Leontina Ioanid, Doina Missir, Iuliana sym, Cornelia Teodosiu, Elena Bulandra, Vasiliu Falti, Lică Rădulescu, Ion Stănescu, N. Teodoru, O. Rocos, Iancu Constantinescu, Jean Mascopol. Premiera 22 martie 1943 la "cinema „ARO”". Acesta este primul și ultimul film realizat de O.N.C., un film
Filmul românesc până în 1948 () [Corola-website/Science/299822_a_301151]
-
Bufnita 1"), sărăcia ("Sănătate Înainte De Toate: Moldanium 1;2"), problema limbii române din Republică Moldova ("Limba De Stat", "Limbajul", "Legământ 2;3"), motive patriotice și istorice ("Imnul", "Invidia", "Legământ 1"), viciile oamenilor sau doar marazmuri ("Între 4 Scânduri", "Astral", "Frigiderele Doina"). Din cele mai cunoscute lucrări ale Planetă Moldova fac parte: "Alimentară", "Cană Cu Apă", "Portugalia", "Pi*don", "Chirurgie", "Invidia", "Valera". Mițos Micleușanu este un artist polivalent, pictor, muzician și scriitor. În 1999 a publicat cartea "Amokalipsis" la editură "Ideea Design
Planeta Moldova () [Corola-website/Science/299934_a_301263]
-
În anii de după al doilea război mondial, corul mixt condus de talentatul învățător Gheorghe Sava a adus numeroase premii județene și naționale. În perioada de după revoluția din 1989, în cadrul Căminului Cultural și-a desfășurat activitatea ansamblul de cântece și dansuri „Doina Rebrei”, care a înregistrat numeroase succese la nivel județean, național și internațional, fiind înființat de prof. Vasile Bîrte și instructorul coregraf Vasile Călini. În prezent acest ansamblu se află în faza de reorganizare, căutându-se tinere talente din rândul elevilor
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
solo - muzică: Ț. Twining. Ethno, 7 min., - 9 interpreți - muzică: G. Bregovic. „Anotimpuri”, https://www.youtube.com/watch?v=9F9FP5k8iKA2h 15 min., - 30 de interpreți - muzică: A. Vivaldi și Ț. Wilbrandt. Poem coregrafic. Scenariul și coregrafia: Sergiu Anghel, regia TV Doina Anastasiu, producător, Silvia Ciurescu. Producție TVR, 1991-1995. „Iluminări”, https://www.youtube.com/watch?v=hwisjuISSqQ 45 min., - 14 interpreți și tenor - muzică: B. Britten. Scenariul și coregrafia: Sergiu Anghel, regia TV Doina Anastasiu, realizator Marga Huss Crăciun. Producție TVR, 1996
Sergiu Anghel () [Corola-website/Science/299316_a_300645]
-
coregrafic. Scenariul și coregrafia: Sergiu Anghel, regia TV Doina Anastasiu, producător, Silvia Ciurescu. Producție TVR, 1991-1995. „Iluminări”, https://www.youtube.com/watch?v=hwisjuISSqQ 45 min., - 14 interpreți și tenor - muzică: B. Britten. Scenariul și coregrafia: Sergiu Anghel, regia TV Doina Anastasiu, realizator Marga Huss Crăciun. Producție TVR, 1996. "Clipă", 50 min., Coregrafia: Sergiu Anghel. Producție TVR, 1989. "Peregrinatio", 1h 5 min., Scenariul și coregrafia: Sergiu Anghel, regia TV Doina Anastasiu, producător Silvia Ciurescu. Producție TVR, 1993. Baletul mecanic, 1h 20
Sergiu Anghel () [Corola-website/Science/299316_a_300645]