15,045 matches
-
oamenilor și - prin aceasta - o poziționare diferită a lor, ceea ce va fi exprimat prin structura de posturi. Vom întâlni, de-a lungul cursului nostru, experiențe foarte diverse în ceea ce privește concepția și practica în domeniul posturilor. Ele ni se vor prezenta ca firești, în măsura în care vom descifra factorii, criteriile de intenționalitate, interesele care le-au generat. Postul și problema puterii Structura pe posturi a unei instituții exprimă, în esența sa, relațiile de putere reciprocă dintre diferitele grupuri socio profesionale. Fiecare tip de management se
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Gulag (1995). Pentru scriitor întrebarea este un mod esențial de existență: întrebând și întrebându-se, autorul și eroii săi se transpun în miezul realului, străluminându-l din interior. Vămile prin care trec personajele, tentate să se împlinească în virtutea unor porniri umane firești, reprezintă întrebări obsesive, uneori chiar chinuitoare. În felul de a fi al lui Delaoancea, protagonistul romanului Vămile, se recunoaște o trăsătură proprie prozei moderne: tendința de a înfățișa un erou în formare. Delaoancea este confruntat cu „vămile” vieții de toate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289438_a_290767]
-
1947), fotbalul românesc interbelic în Un balon râdea în poartă (1968) - sunt creația unui scriitor agreabil, sprijinit consecvent de talentul graficianului. Pretutindeni în prozele lui R., notarea realistă, exactă și totodată dezinvoltă a gesturilor și vorbirii se îmbină în chip firesc cu tentația senzaționalului, fantasticului și abisalului psihologic. Definitorie rămâne însă perspectiva moralistului și a umoristului, care uzează de o gamă largă de mijloace, de la zâmbetul îngăduitor, solidar cu duioșia, până la distanțarea sarcastică. Sub camuflajul ironiei și al jovialității sudice, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
reface întregul numai în plan hermeneutic, nu și sub raport vizual. "Adesea ornamentate în exces, ele (tablourile) au utilizat acest ornament pentru a masca un vid central. Mai mult decât atât, ele au fost intens conștientizate ca atare"36. Un firesc horror vacui -, se știe că natura are oroare de vid -, ar conduce la supralicitarea unei reacții de apărare prin dezvoltarea pletorică a detaliului-ornamental menit să acopere golul sau dacă nu, cel puțin să-l mascheze. Centrul vid conduce deopotrivă la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ca problemă de lumină în pictură. Interesul pentru ezoteric și bizar atenuându-se, natura, realitatea cu frumusețea ei începe să-l atragă 173. Preocupările pentru arta decorativă la Gheorghe Petrașcu, evidențiate și de studiul Sandei Agalidi, scot în evidență "interesul firesc pentru un gen ce era mult cultivat în acel deceniu al "stilului 1900""174. Aceste preocupări care se fac remarcate cu ocazia primei expoziții a pictorului, în decembrie 1900, expoziție la care figurau și două proiecte de panouri decorative ale
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
adaptare, după cum precizează J. Barus-Michel, F. Giust Despairies și L. Ridel (1998/1997, 23). Dezvoltând aceeași opinie asupra definirii crizei, A. McConnell (2003, 393) identifică În sfera noțiunii un set particular de circumstanțe sociale ce desemnează evenimente deosebite, În afara ordinii firești a lucrurilor. Efectul acestor evenimente este unul dezorganizator și părțile implicate se confruntă cu dificultatea identificării unor soluții. Interpretarea acestui fenomen a luat diferite forme pe parcursul dezvoltării școlilor psihosociologice și concepțiilor autorilor care le-au reprezentat. Noțiunea de „criză” se
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
pot croi propriul destin, ei se bazează numai pe noroc, sunt supuși voinței oarbe de a trăi (influența filozofiei lui Schopenhauer). Omul de geniu este capabil de a Împlini idealuri Înalte, se află dincolo de timp și de spațiu, de ordinea firescă a lumii: „Ei doar au stele cu noroc / Și prigoniri de soarte, / Noi nu avem nici timp, nici loc, / Și nu cunoaștem moarte". Omul se află sub puterea destinului implacabil, nu i se poate sustrage, nu-i dă posibilitatea de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Devorându-l pe Moțoc, mulțimea se potolește. Stilul scriitorului se distinge prin originalitate. T. Vianu vorbește despre o impersonalitate a povestirii. Nimic nu l-a influențat, nici un model nu ar fi dus la un asemenea rezultat. „Aici a lucrat alcătuirea firească a autorului, darul său de a privi direct oamenii și evenimentele ...” Autorul și-a pus personajele să vorbească și să acționeze ca un regizor și scenograf. Și recuzita este pe măsură. Uneori autorul este narator omniscent, fără să facă abuz
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
la gelozia chinuitoare, iată procesul sufletesc suferit de erou. Analiza psihologică atinge În unele pagini profunzimi neexplorate, sub amprenta autenticității, pentru că este o introspecție ascuțită a personajului. De fapt, gelozia lui Ștefan Gheorghidiu apare ca o altă față, În fond firească, a intensității sentimentului său de dragoste, a setei de dragoste absolută. Punctul culminant al analizei sentimentului geloziei este cuprins episodul excursiei la Odobesti, organizat de Anișoara, verișoara Elei care avea mania excursiilor „În bandă”. La plecarea În excursie, Ela face
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
bucuri de ea din plin. De aici izvorăște un optimism plenar, o dorință de a trăi cum rar se Întâlnește În lumea satului. La un moment dat eroul spune că va trăi o sută de ani, punând o Întrebare logică, firească, Încărcată de mari semnificații; „Ce, nu e bine să trăiești?” asta Însemnând că el este un Împătimit de viață, un optimist În adevăratul sens al cuvântului. Moromete nu-și blestemă niciodată viața sau zilele, cum o fac mulți, cu toate că trece
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
regăsește iubirea după mai multe Încercări, un fel de recuperare a paradisului pierdut. Textul, ca multe altele, are o ambiguitate maximă, cu chei numeroase. Cele două planuri fuzionează În final, epicul este inundat de liric, Întâlnirea Îndrăgostiților părând a fi firească, de parcă despărțirea ar fi avut loc de curând. Timpul concret nu mai are importanță. Regăsiți, ei pornesc În moarte ori În vis. „Toți visăm, spuse. Așa Începe, ca Într-un vis.” DRAMATURGIE I. L. CARAGIALE - „O scrisoare pierdută” I. L. Caragiale s-
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
copleșiți de problemele vieții și-și uita „frații”, pierd din vedere faptul că sunt semeni și sunt supuși aceleiași condiții de muritori, „neglijezi azi, neglijezi mâine, ajungi să nu-ți mai vezi fratele”, pierzând astfel din vedere sentimente profunde, relațiile firești cu cei apropiati etc. Doi figuranti, Pescarul I și Pescarul II, fiecare cu câte o bârna În spate, „nu scot nici un cuvânt”, sunt surzi și muți (mitul Sisif), simbolizează pe oamenii ce-și duc povara data de destin; nu caută
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
spațiu și timp, o idee generală. Mahomed este privit de sus, ca și epoca lui (a Renașterii sec. al XV-lea), asupra secretelor rădăcini ale valahilor, care fac zid „din te miri ce ierburi... și credințe nestrămutate”. Acesta este modul firesc de a privi relația literatură și istorie. De altfel, așa va proceda și cu cealaltă piesă istorică. 3. Construcția dramatică: Dacă „Iona” are o structură modernă, „Răceala” e un fel de mozaic de episoade, cu o relativă independență. Cele patru
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
la revelația divină l-a condus pe acesta la o viziune panteistică asupra vieții, atâta vreme cât cerul rămâne mut În tema confruntării omului cu moartea distingem trei atitudini: a.) spaima de neființă, de neant („Duhovnicească”); b.) acceptarea ca pe un dat firesc, În sens mioritic, a morții („De-a v-ați ascuns”); c.) spaima de moarte este atenuată de gândul că omul se impune prin realizările și Împlinirile sale („De ce-aș fi trist?”). Poezia socială În concepția lui Tudor Arghezi este
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
1991, p. 65.); economia naturală devine tot mai mult o economie de schimb; vechile meserii și ocupații cad pradă concurenței străine; sporirea relațiilor de schimb duce la stimularea tendinței de extindere a suprafețelor cultivate pentru piață și, „ca o consecință firească, la creșterea valorii pământului” și a aspirației de a-l preface în proprietate privată individuală. Credibilitatea acestor evaluări poate fi sporită de analize statistice efectuate de economiști prestigioși, cum sunt cele întocmite de Nicolas Soutzo, I. Brezoianu, C. Băicoianu. Plecând
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
institut privat de utilitate publică, care aduce un element de „suplețe și devotament” ce adesea lipsește serviciilor publice, institut destinat cercetării dezinteresate și fără nici o prejudecată a tuturor laturilor vieții sociale românești și propunerii unor reforme care izvorăsc în chip firesc din aceste studii, contribuind, în același timp la educația socială a maselor. ISR a funcționat ca un centru multivalent, având obiective de informare și documentare, de cercetare științifică și de dezbateri publice, fiind structurat în 13 secțiuni: agrară, financiară, comercială
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și capătă vizibilitate în România spre sfârșitul acelorași ani. O migrație pentru muncă, alternând secvențe de clandestinitate și legalitate, orientată spre specularea oportunităților și investiția în strategii confirmate de succes. Migrația definitivă către state tradițional de emigrație apare în mod firesc în ansamblul deplasărilor de început și continuă pe parcursul celor 15 ani. Canada, Statele Unite ale Americii, Australia, Noua Zeelandă nu sunt destinații care atrag un număr ridicat de indivizii, însă sunt semnificative sub aspectul tipului de deplasare. Plecările de acest tip răspund
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
educație depind în mod direct de gradul de dezvoltare economică, datorită schimbărilor tehnologice care o fac posibilă. Plecând de la această viziune a educației ca răspuns funcțional al cerinței de dezvoltare economică, sociologii funcționaliști văd stratificarea socială ca pe un răspuns firesc al cerinței de eficiență economică. Perspectiva conflictualistă explică dezvoltarea sistemului de educație prin aceeași logică a procesului de dezvoltare economică, dar dezvăluie mecanismele perverse prin care sistemul economic influențează sistemul de educație. Astfel, Collins susține că tendința reală a sistemului
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
politice. Astfel: mișcarea antisemită a D-lui A.C. Cuza522, acțiunea generației de la 1922, acțiunea lui Octavian Goga523, acțiunea Gărzii de Fier, înglobând în special tineretul românesc, au însemnat tot atâtea acțiuni politice cu caracter antisemit. Ele au izvorât din reacțiunea firească a organismului națiunii românești, înăbușit de activitatea evreească ca acaparatoare a vieții economice. De aci deducem că, în rădăcinile ei, problema evreească din România a luat naștere, în special, din considerațiuni de ordin economic. Pentru a putea ajunge însă la
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de nedumerire în rândurile populației așa că plecarea și trecerea lor peste Nistru este o necesitate. Afară de aceasta ghetto-ul din Chișinău răpește un număr de 40 gardieni publici, pentru pază și control, deci un efectiv mare care este sustras rosturilor lui firești. Pentru aceste motive, am onoare a vă ruga să binevoiți a hotărî o dată cât mai apropiată pentru reluarea evacuărei lor dincolo de Nistru 855. Până atunci, am luat dispozițiunea ca evreii din ghettou să fie scoși din oraș și mutați în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
acestora, precum și a scopului și ipotezelor cercetării. Literatura de specialitate men ționează în aceeași categorie de riscuri (McMillan, 1992) influențarea subiecților din grupul de control de către subiecții grupului experimental, în cazul în care este permis contactul direct al acestora. Cursul firesc al experimentului poate fi astfel perturbat. -Retragerea sau pierderea unor subiecți se produce mai ales în cadrul experimentelor ce impun aplicarea tratamentului experimental la intervale de timp mari sau în mai multe etape. Caracteristicile inițiale ale grupului experimental sînt astfel modificate
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
experimentului, ei pot încerca să-și îmbunătățească rezultatele, fără ca acestea să fie efectul variabilei care îl interesează pe cercetător. Dorința subiecților de a se prezenta sau de a fi percepuți „bine” într-un grup social este cît se poate de firească, dar poate invalida rezultatele unui experiment. De asemenea, există și subiecți care își schimbă în mod pozitiv și dezirabil evoluția doar datorită faptului că sînt înștiințați că beneficiază de un tratament special (efectul Howthorne). J.H. McMillan (1992, p. 173) menționează
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
aceea metoda trebuie asociată cu principii etice și deontologice riguroase (trebuie întotdeauna să se ceară acordul subiecților pentru a fi incluși în cercetare, aceștia se pot retrage în orice moment al desfășurării experimentului, atitudinea experimentatorului trebuie s. fie cît mai firească și umană etc.). În cercetarea educațională, experimentul este utilizat în special pentru a demonstra calitățile unor metode inovatoare de predare învățare sau de evaluare, efectele schimbării curriculumului, efectele grupării omogene, impactul alocării diferite a intervalelor de timp destinate efectiv învățării
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
de populațiile școlare reale în situații reale de învățare. 4.2. Căile interpretării Desigur, procesul de prelucrare a datelor este predominant unul de natură cantitativă. Dar acesta recurge cel mai adesea și la metodologii de natură logică, fiind și mai firească trecerea către interpretare. Cercetătorul recurge la analiză și sinteză, raționamente inductive, deductive sau analogice, la metoda concordanței și a diferenței, la metoda variațiilor concomitente sau la metoda reziduurilor 1. Aceste 1.Pentru detalii privind utilizarea acestor metode în cercetarea educației
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
din 1921, referitor la Dunăre, refuzîndu-se astfel Angliei, Franței, Italiei, Belgiei și Greciei drepturile garantate prin acest acord, iar Comisia pentru Dunăre se separa de orice relație cu Națiunile Unite. Toate acestea arătau clar că sovieticii intenționau să blocheze contactele firești cu restul lumii pe Dunăre 471. Observația era veridică și sovieticii n-au luat nici o măsură pentru a schimba această impresie. America adoptă o politică pentru estul Europei, CSN 58/2 De la încheierea Tratatului de Pace cu Bucureștiul, Washingtonul adoptase
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]