15,885 matches
-
naturale. Valorile comunale erau înlocuite de individualism izolat și capitalism „laissez-faire” nemilos, justificat de ceea ce el numea „"sinistra știință"” a economiei. Aceste idei au influențat dezvoltarea socialismului, deși unele aspecte ale gândirii lui Carlyle au contribuit la formarea fascismului ca ideologie. Carlyle s-a îndreptat spre gândirea sa târzie în anii 1840, ceea ce a dus la ruperea prieteniei cu John Stuart Mill, printre alții, și la răcirea relației cu Ralph Waldo Emerson. Credința sa în importanța conducerii eroice și-a găsit
Thomas Carlyle () [Corola-website/Science/308249_a_309578]
-
A fost publicată în 2001 la Editură Dacia (o editură foarte cunoscută în acea vreme) cu titlul " Experiența religioasă în gîndirea lui Dumitru Stăniloae. O etică relaționala".[2] · Din 2001 este coordonator al "Seminarului de Cercetare Interdisciplinara a Religiilor și Ideologiilor", un grup de cercetare și dezbatere destinat tinerilor cercetători. Este președinte al SACRI. · 2004 - 2007 a fost pentru un mandat șeful Catedrei de Filosofie Sistematică, Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea „Babeș-Bolyai”. Pentru perioada 2005 - 2006 a îndeplinit și mandatul
Sandu Frunză () [Corola-website/Science/307556_a_308885]
-
cardinal: descolasticizarea, duplicitarul, teoretizarea sterilă, fariseismul nu pot fi înlăturate decât prin trăire, prin experiența lui Dumnezeu din viața noastră”. O contribuție importantă adusă de Sandu Frunză se manifestă în domeniul analizei raporturilor dintre religie și politică, dintre religie și ideologie. Cercetările sale privind fundamentalismul religios au început încă din anul 2000 și pot fi observate în lucrarea "Fundamentalismul religios și noul conflict al ideologiilor" publicată în 2003 și reeditata în 2015 într-o ediție actualizată și mult extinsă. Fundamentalismul religios
Sandu Frunză () [Corola-website/Science/307556_a_308885]
-
de Sandu Frunză se manifestă în domeniul analizei raporturilor dintre religie și politică, dintre religie și ideologie. Cercetările sale privind fundamentalismul religios au început încă din anul 2000 și pot fi observate în lucrarea "Fundamentalismul religios și noul conflict al ideologiilor" publicată în 2003 și reeditata în 2015 într-o ediție actualizată și mult extinsă. Fundamentalismul religios este privit din perspectiva relațiilor politice globale. Teza centrală pornește de la criza identității pe care o aduce secularizarea în comunitățile tradiționale în epoca postmodernă
Sandu Frunză () [Corola-website/Science/307556_a_308885]
-
criza identității pe care o aduce secularizarea în comunitățile tradiționale în epoca postmodernă. Concluzia la care ajunge este că fundamentalismul religios nu este un fenomen de ”renaștere spirituală” sau de revenire a religiosului, ci un fenomen de manifestare a unor ideologii politice prin intermediul imaginarului și al limbajului religios. Avînd în vedere analizele lui Sandu Frunză care relevă dialectica sacrului și profanului în care se înscrie, pe de o parte, fenomenul tranformării ideologiilor moderne în religii secularizate, iar pe de altă parte
Sandu Frunză () [Corola-website/Science/307556_a_308885]
-
a religiosului, ci un fenomen de manifestare a unor ideologii politice prin intermediul imaginarului și al limbajului religios. Avînd în vedere analizele lui Sandu Frunză care relevă dialectica sacrului și profanului în care se înscrie, pe de o parte, fenomenul tranformării ideologiilor moderne în religii secularizate, iar pe de altă parte fenomenul metamofozării religiilor în ideologii politice, Ciprian Lupșe constată că ”analiza dialecticii, a „balansului“ contemporan între teologie și ideologie, între religios și secular, indiferent de conjunctură axiologica în care sunt plasați
Sandu Frunză () [Corola-website/Science/307556_a_308885]
-
al limbajului religios. Avînd în vedere analizele lui Sandu Frunză care relevă dialectica sacrului și profanului în care se înscrie, pe de o parte, fenomenul tranformării ideologiilor moderne în religii secularizate, iar pe de altă parte fenomenul metamofozării religiilor în ideologii politice, Ciprian Lupșe constată că ”analiza dialecticii, a „balansului“ contemporan între teologie și ideologie, între religios și secular, indiferent de conjunctură axiologica în care sunt plasați acești termeni, o reușește Sandu Frunză cu acea detașare metodologica specifică discursului intenționat epistemic
Sandu Frunză () [Corola-website/Science/307556_a_308885]
-
și profanului în care se înscrie, pe de o parte, fenomenul tranformării ideologiilor moderne în religii secularizate, iar pe de altă parte fenomenul metamofozării religiilor în ideologii politice, Ciprian Lupșe constată că ”analiza dialecticii, a „balansului“ contemporan între teologie și ideologie, între religios și secular, indiferent de conjunctură axiologica în care sunt plasați acești termeni, o reușește Sandu Frunză cu acea detașare metodologica specifică discursului intenționat epistemic. În recomandarea pe care o face cărții, Nicu Gavriluță se afirma că ”"Fundamentalismul religios
Sandu Frunză () [Corola-website/Science/307556_a_308885]
-
indiferent de conjunctură axiologica în care sunt plasați acești termeni, o reușește Sandu Frunză cu acea detașare metodologica specifică discursului intenționat epistemic. În recomandarea pe care o face cărții, Nicu Gavriluță se afirma că ”"Fundamentalismul religios și noul conflict al ideologiilor" este o carte excepțională scrisă de Sandu Frunză, unul dintre cei mai buni specialiști români în știință comparată a religiilor. În acest volum sunt exemplar analizate mișcările fundamentaliste din cele trei mari religii ale lumii (Iudaism, Creștinism și Islam), cu
Sandu Frunză () [Corola-website/Science/307556_a_308885]
-
din cele trei mari religii ale lumii (Iudaism, Creștinism și Islam), cu exemple de ultimă oră. Scriitura cărții este clară, elegantă și obiectivă. Mitologiile lumii actuale sunt ingenios revalorizate, iar imaginarul religios este interpretat subtil și foarte nuanțat. Cartea tratează ideologiile că religii secularizate, dar și religiile metamorfozate în stranii ideologii. Terorismul, bioetica și biopolitica sunt formidabile provocări ale lumii de astăzi, temeinic și convingător analizate de Sandu Frunză. Ideologia, identitatea religioasă, multiculturalismul și globalizarea sunt reperele fundamentale sub semnul cărora
Sandu Frunză () [Corola-website/Science/307556_a_308885]
-
Islam), cu exemple de ultimă oră. Scriitura cărții este clară, elegantă și obiectivă. Mitologiile lumii actuale sunt ingenios revalorizate, iar imaginarul religios este interpretat subtil și foarte nuanțat. Cartea tratează ideologiile că religii secularizate, dar și religiile metamorfozate în stranii ideologii. Terorismul, bioetica și biopolitica sunt formidabile provocări ale lumii de astăzi, temeinic și convingător analizate de Sandu Frunză. Ideologia, identitatea religioasă, multiculturalismul și globalizarea sunt reperele fundamentale sub semnul cărora suntem invitați să înțelegem "Fundamentalismul religios și noul conflict al
Sandu Frunză () [Corola-website/Science/307556_a_308885]
-
iar imaginarul religios este interpretat subtil și foarte nuanțat. Cartea tratează ideologiile că religii secularizate, dar și religiile metamorfozate în stranii ideologii. Terorismul, bioetica și biopolitica sunt formidabile provocări ale lumii de astăzi, temeinic și convingător analizate de Sandu Frunză. Ideologia, identitatea religioasă, multiculturalismul și globalizarea sunt reperele fundamentale sub semnul cărora suntem invitați să înțelegem "Fundamentalismul religios și noul conflict al ideologiilor"”"." Așa cum remarcă Bogdan Baghiu, profesorul Sandu Frunză oferă în cultura românească instrumente de lucru indispensabile pentru cercetătorii culturii
Sandu Frunză () [Corola-website/Science/307556_a_308885]
-
Terorismul, bioetica și biopolitica sunt formidabile provocări ale lumii de astăzi, temeinic și convingător analizate de Sandu Frunză. Ideologia, identitatea religioasă, multiculturalismul și globalizarea sunt reperele fundamentale sub semnul cărora suntem invitați să înțelegem "Fundamentalismul religios și noul conflict al ideologiilor"”"." Așa cum remarcă Bogdan Baghiu, profesorul Sandu Frunză oferă în cultura românească instrumente de lucru indispensabile pentru cercetătorii culturii iudaice. Lucrarea să "Filozofie și Iudaism" ”se constituie într-o utilă și integratoare propedeutica în fascinantă lume a gândirii evreiești și reprezintă
Sandu Frunză () [Corola-website/Science/307556_a_308885]
-
one of issuing significance. The religious experience aș symbolic experience on the transcendent în its process of construction, în its rituals of constructing reality, is placed în the empire of semiotics”. 1. Sandu Frunză, "Fundamentalismul religios și noul conflict al ideologiilor", ediția a doua revăzuta și adăugita, (Cluj: Școală Ardeleana, 2015). 2. Sandu Frunză, "Etică și administrația publică sub presiunea eticii" (Iași: Lumen, 2015); Sandu Frunză, "Advertising and Administration Under the Pressure of Ethics", (Leș Arcs: SUERS, 2014). 3. Sandu Frunză
Sandu Frunză () [Corola-website/Science/307556_a_308885]
-
și responsabilitate socială", Ed. Tritonic, București, 2011. 7. Sandu Frunză, "Dumnezeu și Holocaustul la Elie Wiesel. O etică a responsabilității", Ed. Contemporanul, București, 2010. Filosofie și iudaism, Ed. Limes, Cluj, 2006. 8. Sandu Frunză, Fundamentalismul religios și noul conflict al ideologiilor, Ed. Limes, Cluj, 2003. 9. Sandu Frunză, Experiența religioasă în gîndirea lui Dumitru Stăniloae. O etică relaționala, Ed. Dacia, Cluj, 2001. 10. Sandu Frunză, Iubirea și Transcendență. O introducere la problema spațiului median al experienței religioase în Iudaism și Creștinismul
Sandu Frunză () [Corola-website/Science/307556_a_308885]
-
țării, de la zona de graniță cu Libanul la nord și până în zona deșertică Arava la sud. Ca idee de bază kibuțul implică un grad avansat de cooperație agricolă în care totul în cadrul său este proprietate colectivă a membrilor săi. Această ideologie, considerată utopică, s-a născut sub influența curentelor de idei socializante și umaniste din estul și centrul Europei în împrejurările însoțite de mari lipsuri materiale ale reașezării agricole a evreilor europeni pe meleagurile Palestinei otomane. Traiul simplu, și ideologia idealistă
Kibuț () [Corola-website/Science/307689_a_309018]
-
Această ideologie, considerată utopică, s-a născut sub influența curentelor de idei socializante și umaniste din estul și centrul Europei în împrejurările însoțite de mari lipsuri materiale ale reașezării agricole a evreilor europeni pe meleagurile Palestinei otomane. Traiul simplu, și ideologia idealistă, dar în majoritatea cazurilor laică, care pune în primul plan idealurile spirituale față de cele materiale, și obligațiile față de colectivitate - de ajutor reciproc -în raport cu aspirațiile individuale, precum și succesele înregistrate de aceste cooperative în întemeierea agriculturii și economiei moderne
Kibuț () [Corola-website/Science/307689_a_309018]
-
acea perioadă, spiritele progresiste ale societății priveau cu ură și circumspecție acest instrument al claselor stăpânitoare cu care, prin represalii își asigurau dominația asupra maselor. Așa a fost în anul 1888 și mai apoi în 1907. Similar scriitorilor inspirați de ideologia socialistă ca: Traian Demetrescu, Anton Bacalbașa, Paul Bujor, Ion Bacalbașa, Constantin Mille, Nicolae Beldiceanu, Dumitru Theodor Neculuță și mult mai târziu Mihail Sadoveanu, Octav Băncilă a înfățișat în opera sa ostilitatea țărănimii față de serviciul militar precum și față de viața de cazarmă
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
1978-1990) și apoi profesor universitar (din 1990) la aceeași facultate, predând cursuri de istorie a lumii antice, epigrafie greacă și latina, istorie a civilizațiilor din Antichitate. În anul 1978, a obținut titlul științific de Doctor în istorie, cu teza "" Formarea ideologiei democratice în Grecia antică"", conducător științific fiind prof. dr. acad. Dionisie M. Pippidi. A deținut apoi funcțiile de șef al Catedrei de Istorie Antică și Arheologie a Facultății de Istorie, decan al Facultății de Istorie din București (1990-1996) și apoi
Zoe Petre () [Corola-website/Science/307725_a_309054]
-
Printre alte presupuneri asupra faptului că ei abandonaseră revista după numai un an de conducere, se numără și aceea că descoperiseră în politica lui Haret „o latură diversionistă” ce i-ar fi determinat să plece spre a se delimita de ideologia revistei. Mai există și alte presupuneri privind abandonarea revistei. Una din ele era că G. Coșbuc, poetul baladelor și idilelor acceptase conducerea „numai pentru a se putea îndepărta de "Albina”" Motivul care a atârnat însă cel mai greu în cumpănă
Sămănătorul () [Corola-website/Science/307761_a_309090]
-
va fi preluată de Nicolae Iorga. Ca director la „Sămănătorul”, Iorga strânge cam aceiași durată de timp cât deținuseră direcția Vlahuță și Coșbuc, așa că nu se poate spune nici că semănătorismul fusese gata format pe vremea celor doi, nici că ideologia lui s-a manifestat numai prin Iorga Având în vedere că revista „Sămănătorul” a fost condusă de diverse colective si personalități din lumea literară, nu se poate gândi global ideologia revistei, de la primul până la ultimul număr, fără disocieri dar un
Sămănătorul () [Corola-website/Science/307761_a_309090]
-
semănătorismul fusese gata format pe vremea celor doi, nici că ideologia lui s-a manifestat numai prin Iorga Având în vedere că revista „Sămănătorul” a fost condusă de diverse colective si personalități din lumea literară, nu se poate gândi global ideologia revistei, de la primul până la ultimul număr, fără disocieri dar un curent comun numit semănătorism a existat. Văzut în ansamblul său, datorită unui important public cititor, sămănătorismul a rămas alături de mișcarea poporanistă a lui Spiru Haret unul din curentele ideologice remarcabile
Sămănătorul () [Corola-website/Science/307761_a_309090]
-
decât în interesul țării sale, el a pierdut din vedere o seamă de alte considerente. Oligarhia și plutocrația română, care simțeau în el un adversar redutabil, n-au lăsat să le scape din mână momentul. Își dădeau seama că prin ideologie, educație, prestigiu, inteligență, cultură și temperament, era omul cel mai indicat să organizeze temeinic forțele tinere ale democrației românești. De aceea au exploatat cu multă îndemânare greșelile comise de Stere, reușind să mobilizeze împotriva lui toate resentimentele opiniei publice. Într-
Constantin Stere () [Corola-website/Science/306554_a_307883]
-
țării, Constantin Stere considera că țărănimea este factorul fundamental al progresului social și spre aceasta trebuie să-și îndrepte toată atenția un revoluționar, in general oamenii politici progresiști care își propun să servească poporul. Acest crez a stat la baza ideologiei poporaniste, lansată de Constantin Stere la sfirșitul secolului al XIX-lea, acestui ideal i-a rămas credincios pînă la sfîrșitul vieții. Personalitate deosebit de complexă, cu activitate multilaterală — jurist, profesor, ideolog, gazetar, scriitor și om politic — Constantin Stere s-a situat
Constantin Stere () [Corola-website/Science/306554_a_307883]
-
abreviat Gestapo. Ca fondator și comandant al lagărelor de concentrare naziste și al unităților SS operative "Einsatzgruppen" înființate pentru a lichida victimele regimului în teritoriile ocupate, Himmler a avut răspunderea supremă pentru exterminarea a milioane de oameni inocenți, care, potrivit ideologiei oficiale și convingerilor lui, nu „meritau să trăiască”. Expresia în acest sens, „lebensunwertes Leben”, a apărut oficial la începutul regimului în contextul eutanasierii celor cu boli genetice, malformații congenitale și disfuncții cerebrale ireversibile). Himmler era un adept și promotor fanatic
Heinrich Himmler () [Corola-website/Science/306580_a_307909]