15,612 matches
-
există o definiție științifică unică a frustrării. Uneori termenul corespunde unui eveniment extern precum "un obstacol ce apare în calea individului atunci când acesta și-a fixat un scop și vrea să-l atingă", alteori frustrarea este definită ca "reacție emoțională indusă de depășirea unui obstacol". Chiar și atunci când ne raportăm la definiția frustrării în termeni de eveniment extern, noțiunea poate fi folosită și într-un sens mult mai larg pentru a explica starea individului cu resurse puține sau într-un sens
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
intensitatea șocului atunci când eșua, cu atât mai intens era șocul propus de către subiecți în aceleași circumstanțe. Frustrarea definită ca obstacol sau amânare impusă acțiunilor individului pare să nu reprezinte o condiție suficientă pentru creșterea probabilității agresivității. Ea poate totuși să inducă o stare de furie sau de iritare capabilă să provoace tendințe agresive în anumite împrejurări. Pentru unii autori, declanșarea sau nedeclanșarea agresivității ca răspuns la frustrare depinde de modul în care individul își reprezintă situațiile generatoare de frustrare sau de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
că nu va mai putea lua pasageri. Rezultatele obținute de Pastore arată că atunci când frustrarea este justificată, numărul de reacții agresive este mai puțin semnificativ decât în studiul original. În concluzie, autorul sugerează că o frustrare, justificată sau arbitrară, poate induce o stare de furie, atât într-o situație, cât și în cealaltă, doar că manifestarea acestei stări va depinde, printre altele, de intenția pe care individul o va atribui agentului de frustrare și normelor de care dispune în gestionarea situației
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
bandei din care face parte și dacă această resocializare îl ajută în reconcilierea cu ceilalți copii. Și totuși, dacă resocializarea s-ar produce, ea s-ar realiza sub semnul coerciției, puterii și diferențelor categoriale între "noi" și "ceilalți". * Agresivitatea mediatizată induce agresivitate? Confruntarea cu violența prin intermediul fotografiilor, istoriilor, filmelor sau în viața de zi cu zi crește probabilitatea agresivității atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Printre modelele agresive pe care copilul le urmărește și care preocupă cel mai
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de jocuri fără supravegherea părinților, iar alții 89 % fără a li se impune o limită de durată. Chiar și jocurile video non violente sau excitante pot provoca manifestări agresive din cauza frustrărilor sau creșterii nivelului de activare fiziologică pe care o induc. Evaluările făcute de către fabricanții de jocuri video nu corespund cu cele efectuate în alte contexte. Unele studii au surprins la indivizii pasionați de jocuri video violente declanșarea acelorași procese psihologice care apar în cazul comportamentelor agresive provocate de alte suporturi
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
efectuate pe 4 262 de subiecți (dintre care 46 % au mai puțin de 18 ani) vizând corelația dintre jocurile video și comportamentul agresiv arată că jocurile video practicate de către tinerii și copii de sex masculin sau feminin cresc probabilitatea agresivității, inducând o serie de emoții negative plus o activare fiziologică importantă și reducând probabilitatea comportamentelor pro-sociale (Anderson et al., 2001). Aceste rezultate confirmă efectul pe termen scurt și lung al imaginilor violente asupra declanșării agresivității, chiar și în cazul jocurilor video
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sexul și apartenența socială influențează comportamentul agresiv astfel învățat. Retrăirea zilnică a unor scene de violență, reală sau mediatizată, îmbogățește repertoriul individului, conferindu-i statut de expert în ceea ce privește comportamentele agresive și făcându-l mai puțin sensibil la suferințele altuia. Sentimentele induse de violență pot declanșa sentimente de furie. Pentru a le exterioriza în armonie cu regulile prescrise individul are alegerea condițiilor și a victimei. Astfel manifestarea agresivității depinde de învățarea, activarea și aplicarea cognițiilor (scheme: construcții ipotetice presupuse a contribui la
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
agresiv, creând o stare afectivă imediată. Urmărind scenele de violență transmise de mijloacele media, individul își dezvoltă un comportament agresiv și învață noi moduri de agresiune. Mijloacele media activează cognițiile agresive deja existente, crescând nivelul de activare fiziologică și/sau inducând o stare afectivă agresivă. Pe termen lung, mijloacele media acționează și asupra învățării agresivității. Indivizii învață din copilărie prin intermediul agenților socializanți să perceapă, să interpreteze, să judece și să răspundă la evenimente într-un anumit mediu fizic și social. De-
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
fictivi. Fiecare episod de violență reprezintă o nouă achiziție. Pe măsură ce individul retrăiește actul de violență, cognițiile lui devin mai complexe și mai greu de schimbat. Schimbările pe termen lung se referă la credințe, atitudini, așteptări și scenarii, dar ele pot induce și o desensibilizare emoțională și cognitivă față de agresivitate, dar mai ales față de suferința victimei. Asocierea proceselor pe termen lung cu cele pe termen scurt ar putea duce la o corelație pozitivă între retrăirea activității zilnice și creșterea comportamentului agresiv. Capitolul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
aplicat un chestionar pentru a evalua personalitatea a mai mult de 500 de gemeni adulți în funcție de cinci trăsături de personalitate diferite și legătura acestora cu tendințele agresive ale indivizilor. Rezultatele au arătat că trăsături precum altruismul, empatia și simpatia (nurturance) induc o corelație negativă, pe când trăsăturile direct legate de agresivitate și aprobarea acesteia (assertivenes) una pozitivă. Aceste corelații sunt mult mai puternice în cazul gemenilor monozigoți. Rezultatele studiului ne fac să credem că factorii genetici intervin în dezvoltarea și manifestarea comportamentului
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ilustrează foarte bine aceste tentative. Corelația dintre comportamentele agresive și stările afective negative Dacă numitorul comun al tuturor condițiilor agresivității ar fi starea afectivă negativă rezultantă din ele, ar fi posibilă reconcilierea factorilor emoționali cu cei motivaționali. Starea afectivă negativă indusă prin expunerea la aceste condiții creează o tendință unică: încetarea răutății. Alegerea strategică a individului depinde de constrângerile sociale și personale. Un individ afectat de o anumită deficiență în prelucrarea informațiilor (fizică sau socială) poate cu greutate să evalueze o
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
succesul lor au fost mult mai furioși decât cei care se așteptau la eșec (Kulik și Brown, 1979). Aceste rezultate sugerează că dacă frustrarea în sine antrenează declanșarea agresivității, gradul de frustrare determină gradul de furie resimțit de victimă. Frustrarea induce astfel o stare de furie sau de iritare, pregătind apariția agresivității. Dar pentru ca agresivitatea să se manifeste, ar trebui să intervină și alte elemente precum caracteristicile agentului de frustrare și/sau capacitatea individului de a face la fel ca agentul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
frustrare și/sau capacitatea individului de a face la fel ca agentul de frustrare. În experimentul realizat de Berkowitz și colegii săi (Berkowitz et al., 1981), cercetătorii au încercat să înțeleagă în ce măsură expunerea la un stimul vătămător (prejudiciabil) ar putea induce o stare de furie. Procedura experimentală a constat în a-i ruga pe subiecți să-și țină una din mâini în apă rece sau călduță (6C versus 18C) în timp ce evaluau (prin pedepsire sau recompensare) performanța unui alt subiect (complicele experimentatorului
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
stările afective pozitive Unii cercetători au propus ipoteza conform căreia emoțiile negative nu sunt singurele în a influența comportamentul agresiv. Emoțiile pozitive precum empatia sau simpatia față de o persoană ar putea diminua sau chiar împiedica agresivitatea. Vederea victimei suferinde poate induce o reacție "vicariantă" (retrăirea experienței unui eveniment), o stare emoțională negativă, reducând astfel probabilitatea atacului imediat (Feshbach, 1970). Dar empatia față de victimă se poate uneori transforma în furie empatică față de o a treia persoană atunci când se constată că ea a
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
persoanei care le blocaseră drumul. Claxonatul reprezintă deci un comportament agresiv, precizându-se că este vorba despre un comportament specific unui context anume. Confruntarea personală. Harris și colegii săi au elaborat o altă procedură experimentală pentru a studia agresiunile directe induse pe teren (Harris, 1974). În timpul procedurii, indivizii care așteptau la coadă, la gară, la restaurant sau la magazin, erau depășiți de către un alt individ (complicele experimentatorului). În unele cazuri, complicele spunea "scuzați-mă, vă rog", în alte cazuri nu spunea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Donnerstein et al., 1976). Tehnica "mașinăriei de agresare" a fost criticată din mai multe motive, deși a cunoscut un succes enorm în studierea comportamentului agresiv fizic. Unii cercetători consideră că folosirea aparatului cu șocuri într-un context de învățare poate induce subiecților comportamente greu de interpretat din cauza motivațiilor reale ale subiecților. Subiectul poate crede cu tărie că-l ajută pe ucenic să învețe sau că aduce o contribuție majoră la progresul științei (Rule și Leger, 1976; Baron și Bell, 1975 citați
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
fiind legitimă. Gradul de legitimitate perceput crește și mai mult începând cu vârsta de 15 ani. La fete gradul de percepție atinge cote maxime la vârsta de 15 ani, pentru a diminua ulterior. Procesele de socializare cu agresivitatea la sportivi induc o anumită desensibilizare față de aceasta, mai ales în cazul indivizilor de sex masculin. La băieți, gradul de percepție a legitimității agresivității crește probabil în funcție de numărul de situații în care exersează activități de coliziune sau de contact fizic (Conroy et al
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de violență, reacție ce se stabilizează complet în timp. Gerbner (1969) a încercat să explice reacțiile de frică față de violența mediatizată pe termen lung. Cercetătorul crede că violența mediatizată deformează sau formează percepția individului cu privire la realitatea socială. Astfel violența mediatizată induce o asociere între violență și crimele din realitate sau crimele de la televizor. În opinia indivizilor, lumea ar fi mult mai violentă și mai nesigură decât este în realitate. Totuși această abordare se dovedește a fi destul de vulnerabilă la critici din
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de agresivitate sunt implicate în manifestarea actelor agresive. Percepția informațiilor contextuale (expunerea recentă la violență) influențează manifestarea comportamentului agresiv al individului prin intermediul stării sale afective imediate (activând cognițiile, afectele și starea de activare fiziologică). Sporind nivelul de activare fiziologică sau inducând o stare afectivă legată de agresivitate, pe de o parte, și amorsând cognițiile agresive deja existente sau creând altele noi, pe de altă parte, mijloacele media violente cresc probabilitatea manifestării agresivității. Iar efectul pe termen lung implică și învățarea. Încă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
complexe și mai greu de schimbat. Pentru a explica procesele pe termen lung, cercetătorii vorbesc despre modificarea a cinci tipuri de structuri de cunoaștere sub efectul violenței mediatizate: credințele, atitudinile, schemele de percepție, așteptările și scenariile. Schimbările ce intervin pot induce o desensibilizare emoțională majoră față de agresivitate. Specialiștii atrag atenția asupra legăturii dintre schimbările de personalitate și cele de comportament sub influența variabilelor individuale și situaționale. Schimbările individuale sunt evidente: dacă urmărești din ce în ce mai multe scene violente, tendințele agresive cresc. Schimbările situaționale
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
caracteristici specifice agresiunilor împotriva femeilor. Agresiunea împotriva femeii pare a fi motivată de ostilitatea și furia resimțite față de ea. Aceste agresiuni implică și un anumit nivel de activare sexuală. Unele studii înregistrează o scădere a activării sexuale, în mod normal indusă de aspectul erotic al violului, la bărbații non agresivi din punct de vedere sexual, atunci când aceștia sunt expuși unor aspecte violente ale violului. La violatori, aceste aspecte atenuante n-au fost constatate. Violatorii, în totalitate insensibili față de suferința victimei în
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
unei sarcini de învățare. Rezultatele înregistrează corelații semnificative între toate variabilele și dimensiunea agresivității fizice, exceptând stereotipurile rolurilor sexuale. Malamuth concluzionează că nivelul general de agresivitate corelează pozitiv cu agresivitatea sexuală. Semnalele erotice la fel ca cele asociate violenței pot induce o stare de activare fiziologică non sexuală (Zillmann, Johnson și Day, 1974 citat de Tedeschi et al., 1994) transferată în furia subiecților provocați în prealabil și tradusă în act agresiv. Transferul de activare se realizează prin mijlocirea unor procese cognitive
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
în acte de agresiune. Existența legăturii dintre agresivitate și activarea fiziologică, pe de o parte, și rolul catharsisului în reducerea acestei stări de activare, pe de altă parte, a fost sugerată anterior (Kahn, 1966). Conform unor cercetări recente, activarea fiziologică indusă de provocare și/ sau de anumiți factori simbolici crește probabilitatea agresivității, direct prin intermediul unor procese de amorsare și indirect datorită procesului de atribuire cauzală. Practicarea unor activități intense care să permită reducerea stării de activare ar trebui să scadă nivelul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
atribuire cauzală. Practicarea unor activități intense care să permită reducerea stării de activare ar trebui să scadă nivelul de agresivitate. Hokanson și colegii săi au efectuat o serie de cercetări pentru a evalua importanța efectului catharsisului asupra reducerii activării fiziologice indusă de provocare. Studiile au fost realizate pentru a demonstra limitele acestor relații în cazul agresivității evidente (fizică, verbală), a statutului experimentatorului și altele. Hokanson (1970) ajunge la concluzia că agresivitatea nu duce în mod obligatoriu la reducerea activării fiziologice sau
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
altele. Hokanson (1970) ajunge la concluzia că agresivitatea nu duce în mod obligatoriu la reducerea activării fiziologice sau a tendințelor agresive. Rezultatele obținute demonstrează că doar agresivitatea însușită ca un comportament instrumental folosit împotriva unei ținte specifice poate diminua tensiunea indusă de provocare. Alte studii empirice arată că doar angajarea în activități violente precum sporturile violente nu diminuează sentimentele de ostilitate, ci dimpotrivă le sporesc. Aceleași rezultate s-au înregistrat și în cazul spectatorilor concursurilor sportive. Practicarea unor activități sportive sau
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]