15,863 matches
-
Atlan, care păstrează amintirea unei catastrofe ce ar fi distrus patria strămoșilor lor, care era o insulă din Oceanul Atlantic. În Codexul Tira al toltecilor se menționează mai multe râtriburi care au venit dinspre răsărit și s-au răspândit până la Oceanul Pacific. Patria lor era o insulă muntoasă, unul ditre munți fiind înconjurat de un zid și de un canal, amintind astfel de descrierea lui Platon.
Atlantida () [Corola-website/Science/309551_a_310880]
-
cuvinte posiblil cumane păstrat în limba romana este béci (-uri), cu înțelesul de subsol, pivniță. În secolul al XIX-lea interesul romantic pentru "barbarii" cumani este resuscitat. O bizară dar implauzibilă conexiune între mocani (cioban din regiunile muntoase a căror "patrii" originare se situează în imediata vecinătate vestică respectiv sud-estică a Țării Făgărașului) și cumani era vehiculată de Gheorghe Asachi care scria în 1843: Mai recent, interesul în cumani și pecenegi a fost reanimat de un grup al unor tineri istorici
Cumani și pecenegi în Țara Făgărașului () [Corola-website/Science/309513_a_310842]
-
patra din punct de vedere al mărimii forțele Aliaților occidentali. Forțele armate poloneze din vest au fost în cele din urmă demobilizate în 1947, iar mulți dintre soldații polonezi au preferat să rămână în exil, decât să se întoarcă în patria controlată de comuniști . După înfrângerea Poloniei în scurta campaniei din 1939, a fost organizat rapid un guvern în exil în Franța și, sub conducerea directă a lui Władysław Sikorski, o nouă forță armată, care număra la început cam 80.000
Forțele armate poloneze din vest () [Corola-website/Science/309578_a_310907]
-
Rezistența a oferit Aliaților numeroase informații importante, precum cele despre existența lagărelor de concentrare , despre bomba zburătoare V-1 și racheta V-2,). Guvernul polonez în exil a creat comandourile de elită cichociemni pentru a asigura cooperarea cu luptătorii din patria ocupată. Guvernul polonez în exil a încercat să folosească parașutiștii Brigăzii independente I în timpul Operațiunii Tempest, dar cererea lor a fost respinsă de cele mai înalte foruri militare aliate.
Forțele armate poloneze din vest () [Corola-website/Science/309578_a_310907]
-
și conflictele armate sau de o "logică a ocupației", căreia îi corespund mișcările și formele de luptă civile. Henry Michel, fondatorul „Comitetului de istorie a celui de-al doilea război mondial”, definește Rezistența ca fiind „totalitatea bătăliilor purtate în numele libertății patriei și a respectabilității umane” împotriva ocupantului și a colaboratorilor lui. Pe 18 iunie 1940, generalul Charles de Gaulle a rostit un discurs radiodifuzat prin care a cerut tuturor francezilor cu pregătire militară să vină să se alăture celor care se
Rezistența franceză () [Corola-website/Science/309588_a_310917]
-
la lupta împotriva ocupantului, (în special de cercurile de stânga): țăranii, (cel puțin până la crearea mișcării maquis în 1943), și în special clasa mijlocie și patronii. Catolicul François Mauriac scria în 1943: „doar clasa muncitoare a rămas în masă credincioasă patriei rănite”. Dacă din rândul patronilor au fost puțini indivizi implicați în lupta Rezistenței (printre aceștia aflându-se cei de la Peugeot sau Michelin), pe de altă parte, numeroase elemente considerate elemente conservatoare, precum clericii, militarii de carieră sau aristocrații au dat
Rezistența franceză () [Corola-website/Science/309588_a_310917]
-
știa că cea dintâi scapă oamenii cu viață, iar cel din urmă îi distruge. S-a convenit ca rușii să restituie romanilor Durostorul, să elibereze prizonierii, să se retragă din Moesia (teritoriul Bulgariei de azi) și să se reîntoarcă în patria lor; bizantinii trebuiau să îi asiste la traversare și să nu-i înfrunte cu corăbiile incendiare; în afară de aceasta, se obligau să ofere fiecărui luptător din armata rusă câte două medimne de alimente (aproape 100 de kg) pentru drum și să
Ioan I Tzimiskes () [Corola-website/Science/309633_a_310962]
-
fusese luată din liberă voința și cu simțurile clare ("aus freiem Willen und mit klaren Sinnen") nu a fost întâmpinată de toți cu înțelegere, mai ales pentru că existența să materială era asigurată, altfel decât în cazul altor scriitori exilați. Distrugerea patriei sale spirituale Europa ("geistigen Heimat Europa") și lipsa de perspective decursă din această i-au cauzat însă o depresie pe care nu a putut-o depăși. Din opera literară a lui Ștefan Zweig, mai ales proza și biografiile romanțate (Joseph
Stefan Zweig () [Corola-website/Science/309690_a_311019]
-
fost redenumită Piața Decembriștilor. Revolta a fost înăbușită sub supravegherea personală a împăratului Nicolae I al Rusiei. În 1816, mai mulți ofițeri din Regimentul de gardă Semionov au format o societate numită Uniunea Salvării sau Fii adevărați și credincioși ai Patriei. Societatea a căpătat o orientare mai revoluționară după ce printre membrii ei a fost admis idealistul Pavel Pestel. După o revoltă din cadrul Regimentului Semionov din 1820, societatea a hotărât să-și suspende activitatea în 1821. Totuși, două grupări au continuat să
Revolta decembriștilor () [Corola-website/Science/309751_a_311080]
-
realitatea istorică, renunțând în mare măsură la exagerările autorului romanului. Istoriografia oficială rusă a pus un accent deosebit pe ideea că Hmelnițki a hotărât să intre în uniunea cu Țaratul Rusiei ca urmare a dorinței de a „reunifica” Ucraina cu „patria mamă”. Această viziune corespundea cu teoria oficială a Moscovei asupra dreptului de a se considera moștenitoarea Rusiei Kievene și a teritoriilor pe care le stăpânise aceasta. Dat fiind acest punct de vedere, Hmelnițki a fost privit ca un erou național
Bogdan Hmelnițki () [Corola-website/Science/310077_a_311406]
-
Prin această lege au fost expropriați și li s-a luat tot (pământurile, tractoare, animalele, alimentele, etc) etnicilor germani. Și casele au fost luate, iar unele au trebuit să fie eliberate pentru coloniști. Noii coloniști fiind: familii de români din patria veche, foști servitori și țărani. Sistemul de economie privat a început din anul 1946, pas cu pas și fără opreliști, să fie desfintat și înlocuit cu cel colectiv, așa economia socialistă a început să fie promovată. Cu desproprietărirea și luarea
Comuna Șagu, Arad () [Corola-website/Science/310113_a_311442]
-
naștem fără să vrem, într-o familie pe care n-o cerem, și-ntr-o țară pe care n-o alegem, devenind în viață robii unor convenții», trăgând concluzia potrivit căreia «prin desființarea dragostei de mamă, de familie și de patrie devenim liberi în mod absolut» ("ibid.", 200); tot în 1945, grupul suprarealist Gellu Naum - Paul Păun - Virgil Teodorescu a lansat manifestul «Critica mizeriei», manifest în care este abordată «eliberarea expresiei umane prin eliberarea totală a omului» "(ibid.)". Direcția avangardist-suprarealistă de după
Avangarda literară în România () [Corola-website/Science/310179_a_311508]
-
de 2,10 metri, fiind așezat pe un soclu din beton armat înalt de trei metri. Pe o placă de marmură este înscris textul " Caporalul Constantin Mușat, 1890-1917, căzut eroic la datorie, apărând cu prețul vieții sale pământul scump al patriei. În ziua de 14 august 1917, pe frontul de pe Valea Oituzului, prin răpăitul arsurzitor al armelor se auzea, mereu, ca o îmbărbătare, glasul caporalului grenadier Mușat: Grenade, băieți, dați grenade !" Inaugurarea monumentului s-a făcut pe 9 mai 1929. Acesta
Constantin Mușat () [Corola-website/Science/310191_a_311520]
-
mișcarea sionistă pre-israeliană și în Israelul anilor '50 și '60. Deși se recunoaște greu de către isrealieni, aceste cuvinte nu îi aparțin în mod original lui Trumpeldor și sionismului, ci sunt o traducere a celebrului vers "Dulce et decorum est pro patria mori" din poezia lirică romană "Odes" (iii 2.13) a lui Horațiu care s-ar traduce prin "Este dulce și onorabil să morți pentru patria ta" și i-a inspirat pe mulți patrioți din secolele al XIX-lea și al
Iosef Trumpeldor () [Corola-website/Science/310224_a_311553]
-
Trumpeldor și sionismului, ci sunt o traducere a celebrului vers "Dulce et decorum est pro patria mori" din poezia lirică romană "Odes" (iii 2.13) a lui Horațiu care s-ar traduce prin "Este dulce și onorabil să morți pentru patria ta" și i-a inspirat pe mulți patrioți din secolele al XIX-lea și al XX-lea din diferite țări. Joseph Trumpeldor este privit astăzi ca un erou național atât de sioniștii de dreapta, cât și de cei de stânga
Iosef Trumpeldor () [Corola-website/Science/310224_a_311553]
-
în partea a doua, epigonismul contemporanilor săi, «simțiri reci, harfe zdrobite, / mici de zile, mari de patimi, inimi bătrâne, urâte, / măști râzânde, puse bine pe-un caracter inimic», fără credință în ceva, pentru care Dumnezeu este o «umbră», pentru care Patria este «o frază» etc. În scrisoarea însoțitoare a poemului-manifest, "Epigonii", către Iacob Negruzzi (de la revista «Convorbiri literare»), Eminescu ne încredințează: Tudor Arghezi este autorul a numeroase arte poetice: "Testament, Rugă de seară, Incertitudine, Epigraf, Flori de mucigai, Cuvânt, Poetului necunoscut
Arta poetică () [Corola-website/Science/310217_a_311546]
-
se repatria. Ishii a ordonat tuturor oamenilor din subordine „să ia secretul în mormânt”, amenințându-i pe cei care ar fi trădat că îi va găsi și îi va pedepsi. Ishii a ordonat tuturor subordonaților săi ca, la întoarcerea în patrie să nu se angajeze în domeniul public. Tuturor li s-au dat fiole de cianură de potasiu, pentru ca cei care ar fi căzut prizonieri să se poată sinucidă. Mici subunități japoneze au rămas în urma celor care se refugiau în grabă
Unitatea 731 () [Corola-website/Science/310326_a_311655]
-
14 simfonii; Uverturile de concert nr. 1, 2 și 3; "Heterofonii'; 2 Rapsodii'; 'Missa deconcert'; ' Preludiu pentru orchestră de coarde și cvintet de suflători"; "Muzică de concert"; poemul simfonic "Sarmizegetusa";Serenada pentru Corn și orchestră, șase, cantate (printre care 'Imn Patriei', ' Cântată de Crăciun, Cântată de Anul Nou, 'Cântată' 'lirica', 'Cântată' 'rustica); Concerte pentru diferite instrumente (vioară, flaut, fagot, flaut); trei cvartete de coarde; suite de dansuri (jocuri) populare din diferite zone ale țării (Maramureș, Bihor, Banat, Crișana, Transilvania, Brașov); 12
George Draga () [Corola-website/Science/310324_a_311653]
-
competența noastră, rămâne a se înfățișa la domnitorul ce se va numi în urmă"”. Dar, după terminarea ocupației rusești, „chestiunea" nu a mai fost niciodată ridicată. Lua sfârșit astfel, în favoarea ploieștenilor, cea mai lungă luptă de acest fel din istoria patriei noastre, victoria fiind dobândită nu pe cale legală, ci prin împotrivire dârză. Sfârșitul luptelor cu Muruzeștii a marcat intrarea Ploieștiului în istoria modernă, târgul transformându-se treptat, de-a lungul a opt-nouă decenii, într-un oraș. A continuat extinderea lui, din
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
veșnic în conflict cu autoritățile din Grecia pentru opiniile sale îndrăznețe (asemenea bunului prietenului său Panait Istrati, era atașat ideilor de stânga), deși a îndeplinit o vreme și funcții publice, a găsit mai multă audiență în străinătate decât în propria patrie, fiind nominalizat de câteva ori la Premiul Nobel. Se naște la Heraklion, în insula Creta, Nikos, primul din cei patru copii ai familiei Kazantzakis. Tatăl, Mihalis (1856-1932), originar dintr-un sat din împrejurimile Iraklionului, se îndeletnicea cu negoțul de produse
Nikos Kazantzakis () [Corola-website/Science/309034_a_310363]
-
însă Sceptrul lui Annuminas până când Aragorn va avea dreptul să îl posede. De asemenea, în această perioadă, Aragorn o întâlnește și se îndrăgostește de Arwen, fiica lui Elrond care avea 2700 de ani și care de-abia se întorsese din patria mamei ei, Lorien. Ulterior, Aragorn și-a asumat rolul de cea de-a 16-a căpetenie a Dunedain, si a mers în sălbăticie, trăind cu cei rămași dintre oamenii lui, a căror regat fusese distrus în timpul războaielor civile și regionale
Aragorn () [Corola-website/Science/309074_a_310403]
-
de naționalități au avut republici, regiuni sau okruguri în care dețineau controlul nominal, în cadrul sistemului federal. Federalismul și asigurarea învățământului în limbile materne au asigurat educația a numeroși neruși în limbile grupurilor lor etnice și a ajutat la identificare unor „patrii” în cadrul teritoriului Uniunii Sovietice. Pe la sfârșitul deceniului al patrulea însă s-a petrecut o schimbare importantă. Epurările din anumite regiuni și republici se manifestaseră încă de la începutul deceniului, așa cum a fost cazul în Ucraina. Mai înainte de schimbarea de politică cu privire la
Rusificare () [Corola-website/Science/309066_a_310395]
-
ridic un pahar în sănătatea poporului nostru sovietic și, mai înainte de orice, a poporului rus. Beau, mai înainte de toate, în sănătatea poporului rus, deoarece în acest război au câștigat aprecierea generală ca forță conducătoare a Uniunii Sovietice printre toate naționalitățile patriei noastre. Desemnarea națiunii ruse ca „prima între egali” a fost o schimbare radicală pentru Stalin, care cu 20 de ani mai înainte fusese promotorul politicii „korenizația”, (prin care se considera că „sarcina imediată a Partidului este combaterea cu vigoare a
Rusificare () [Corola-website/Science/309066_a_310395]
-
muzicale în societatea antică a traco-dacilor ne-a parvenit mai ales prin însemnări grecești sau latinești (în vremea Daciei romane). De aceea, genurile muzicale și instrumentele de care se vorbește sunt, de cele multe ori, echivalate prin concepte similare din patria autorului. Autorii identifică genuri muzicale precum oda (în caracter epic, eroic), peanul (cântec liric), epoda (descântec) sau "torelli" (bocetul). În schimb, ca datării, vom întâlni instrumente specifice grecilor (liră, kithară, "aulos" - fluier), instrumente romane (mai noi: cornul, tuba, "tibia" - echivalentul
Folclorul muzical românesc () [Corola-website/Science/309111_a_310440]
-
și încheind astfel traversarea continentului african la 20 mai 1856. Călătoria sa a dovedit că Africa Centrală tropicală la sud de paralela 8° latitudine sudică este un platou înalt puțin coborât în centru. După ce se întoarce cu familia sa în patrie (decembrie 1856), este numit consul la Quelimane și revine pe pământul Africii împreună cu soția, fiul și fratele său Charles (mai 1858). În cursul celei de a doua călătorii, explorează (1859) cursul inferior al fluviului Zambezi și afluentul său nordic Shire
David Livingstone () [Corola-website/Science/309131_a_310460]