16,823 matches
-
Dacă vă aduceți aminte, și noi ne-am confruntat cu o problemă similară în timpul turneului: comuna I.L.Caragiale versus Ghirdoveni. Noi fusesem invitați să jucăm spectacolul la Ghirdoveni și cei din I.L.Caragiale - o comunitate formată în marea majoritate din romi, marginalizați de primărie - au luat legătura cu noi, propunându-ne să jucăm și la ei. Când am vorbit cu primarul despre posibilitatea de a juca un spectacol și la I.L.Caragiale, el a părut puțin prins în offside</i>. Alice
În teatrul comunitar „nu poți să o ții langa în lumea ta!” () [Corola-website/Science/295738_a_297067]
-
de etnie romă. În spatele procesului de retrocedare, se ascunde un proiect de gentrificare a orașului, prin alungarea forțată a „indezirabililor”. În Cluj, ca și în alte orașe din țară (Baia-Mare, Eforie Nord etc.), evacuările vizează în mod direct comunități de romi săraci, scopul rasist, de „curățare” a zonelor centrale sau de interes pentru capital, fiind de multe ori enunțat public de către reprezentanții autorităților. Acest număr din Gazeta de Artă Politică prezintă punctele de vedere ale unor persoane și comunități evacuate sau
Evacuările forțate și strategii de rezistență () [Corola-website/Science/295847_a_297176]
-
naționalismului post-1989). Conceptul de identitate naționalistă plasează în opoziție presupusul „sine” și un anume „altul/ străin”, construind ast-fel un „noi” incluziv ce se opune unui „ei” excluziv. De exemplu: „noi, germanii, versus ei, străinii” sau „noi, românii, vs. ei - romii, maghiarii, evreii”. Acest principiu s-a manifestat în special în anii ‘90 și a fost exprimat de cele mai multe ori prin acte de violență. Pogromul - termenul rusesc pentru ma-sacru împotriva unui grup minoritar etnic sau rasial, pentru devastare și distrugere
Politică. Performance. Pogrom. Legătura dintre politica de stat și practicile naționaliste/ rasiste în Germania și România post-1989 () [Corola-website/Science/295843_a_297172]
-
slujbele în noul sistem neo-liber-al). Dar „minerii”, poliția și serviciile secrete nu au lovit doar „studenți” și nu au ucis în bătaie doar „intelectuali”. O altă versiune a „celorlalți”, asupra căruia se proiecta imaginea de inamic al națiunii au fost romii. 700 din cei 1200 de oameni sechestrați în timpul conflictului erau romi.[ 1] Multe dintre aceste persoane nu aveau de-a face cu protestele, ci au fost atacate în cartierele lor, unele lovite până când și-au pierdut cunoștința, altele jefuite, altele
Politică. Performance. Pogrom. Legătura dintre politica de stat și practicile naționaliste/ rasiste în Germania și România post-1989 () [Corola-website/Science/295843_a_297172]
-
1990: În orășelul de lângă Constanța se adună vecini români și aromâni în fața bisericii căreia îi plăteau clopotele. Bâtele, care au fost deja aduse cu câteva zile în urmă, sunt acum împărțite. Împreună cu primarul și poliția, gloata înaintează până în cartierul de romi de la marginea localității. Unii romi sunt bătuți, tuturor li se dă foc la casă și fug cuprinși de panică în pădurea din apropiere. Numai după câteva zile prind romii curaj să se întoarcă în Kogălniceanu. Găsesc 40 de case arse
Politică. Performance. Pogrom. Legătura dintre politica de stat și practicile naționaliste/ rasiste în Germania și România post-1989 () [Corola-website/Science/295843_a_297172]
-
se adună vecini români și aromâni în fața bisericii căreia îi plăteau clopotele. Bâtele, care au fost deja aduse cu câteva zile în urmă, sunt acum împărțite. Împreună cu primarul și poliția, gloata înaintează până în cartierul de romi de la marginea localității. Unii romi sunt bătuți, tuturor li se dă foc la casă și fug cuprinși de panică în pădurea din apropiere. Numai după câteva zile prind romii curaj să se întoarcă în Kogălniceanu. Găsesc 40 de case arse și distruse. Numai niște vecini
Politică. Performance. Pogrom. Legătura dintre politica de stat și practicile naționaliste/ rasiste în Germania și România post-1989 () [Corola-website/Science/295843_a_297172]
-
acum împărțite. Împreună cu primarul și poliția, gloata înaintează până în cartierul de romi de la marginea localității. Unii romi sunt bătuți, tuturor li se dă foc la casă și fug cuprinși de panică în pădurea din apropiere. Numai după câteva zile prind romii curaj să se întoarcă în Kogălniceanu. Găsesc 40 de case arse și distruse. Numai niște vecini tătari le oferă ajutor. Nu era primul atac colectiv violent asupra vecinilor romi: din decembrie 1989 până în toamna lui 1990, în diferite localități, au
Politică. Performance. Pogrom. Legătura dintre politica de stat și practicile naționaliste/ rasiste în Germania și România post-1989 () [Corola-website/Science/295843_a_297172]
-
văzut de politicieni ca „de înțeles la nivel emoțional”. Aspectul nou în cazul Kogălniceanu a fost faptul că s-a discutat despre el în media. Astfel, el a devenit cunoscut și a creat un soi de precedent. În toată țara, romii au început să primească amenințări: dacă nu erau „cuminți”, aveau să pățească ce-au pățit cei de la Kogălniceanu. În consecință, urmând un model similar, au existat până în 1995 progro-muri împotriva comunităților rome de pe întreg teritoriul României. În această perioadă, prin
Politică. Performance. Pogrom. Legătura dintre politica de stat și practicile naționaliste/ rasiste în Germania și România post-1989 () [Corola-website/Science/295843_a_297172]
-
privesc integrarea romilor. A in-termediat pentru mai multe persoane obținerea unor locuri de muncă, ca lucrători la salubrizare, dar vorbește în jargonul majorității despre „felul lor de a fi și lipsa lor de dorință de a munci”, ne spune că romii fac copii doar ca să încaseze banii de pe alocație și apoi ne face un calcul demonstrativ, care arată cum nouă copii ar produce din alocație cam cât câștigă el într-o lună. Foarte asemănător cu discursul din Germania despre „uzul fals
Politică. Performance. Pogrom. Legătura dintre politica de stat și practicile naționaliste/ rasiste în Germania și România post-1989 () [Corola-website/Science/295843_a_297172]
-
succes, grupurile de extremă dreaptă, care profită de discursul naționalist al clasei politice. În România au apărut asociații și ONG-uri rome care mediatizează discriminarea și promovează contra-discursuri antirasiste, dar nu reușesc să spargă consensul profund anti-rom din societatea românească - romii sunt discriminați în continuare atât etnic/ rasial, cât și social. Ambele contra-mișcări sunt obligate să-și elaboreze pro-priul performance, care să le vizibilizeze agenda și mesajele. În același timp, e necesar să chestionăm critic practica de folosire a performance-ului politic-mediatic-strategic
Politică. Performance. Pogrom. Legătura dintre politica de stat și practicile naționaliste/ rasiste în Germania și România post-1989 () [Corola-website/Science/295843_a_297172]
-
ale problematicilor și duce de multe ori la folosirea celor implicați/ participanților drept figuranți. Traducerea și adaptarea din limba germană: Alice Monica Marinescu și Adriana Radu [1] Cosmin Navadaru: Despre persecuția împotriva romilor și cum s-a construit percepția că romii sunt „anti-Revoluție”, HotNews.ro, 28 martie 2011. [2] „În Virghiș, județul Covasna, sătenii au ucis doi romi și au distrus două case pe 24 decembrie 1989; în Turulung, județul Satu-Mare, un copil a dispărut și 36 de case ale comunității
Politică. Performance. Pogrom. Legătura dintre politica de stat și practicile naționaliste/ rasiste în Germania și România post-1989 () [Corola-website/Science/295843_a_297172]
-
din limba germană: Alice Monica Marinescu și Adriana Radu [1] Cosmin Navadaru: Despre persecuția împotriva romilor și cum s-a construit percepția că romii sunt „anti-Revoluție”, HotNews.ro, 28 martie 2011. [2] „În Virghiș, județul Covasna, sătenii au ucis doi romi și au distrus două case pe 24 decembrie 1989; în Turulung, județul Satu-Mare, un copil a dispărut și 36 de case ale comunității rome au fost arse pe 11 ianuarie 1990; în Reghin, județul Mureș, localnicii au dat foc la
Politică. Performance. Pogrom. Legătura dintre politica de stat și practicile naționaliste/ rasiste în Germania și România post-1989 () [Corola-website/Science/295843_a_297172]
-
pe 24 decembrie 1989; în Turulung, județul Satu-Mare, un copil a dispărut și 36 de case ale comunității rome au fost arse pe 11 ianuarie 1990; în Reghin, județul Mureș, localnicii au dat foc la cinci case în care locuiau romi pe 29 ianuarie 1990; în Lunga, județul Covasna, populația ne-romă a ucis patru romi și a dat foc la șase case pe 5 februarie 1990; (...) în Cuza- Vodă, județul Constanța, o gloată furioasă de localnici a dat foc la
Politică. Performance. Pogrom. Legătura dintre politica de stat și practicile naționaliste/ rasiste în Germania și România post-1989 () [Corola-website/Science/295843_a_297172]
-
case ale comunității rome au fost arse pe 11 ianuarie 1990; în Reghin, județul Mureș, localnicii au dat foc la cinci case în care locuiau romi pe 29 ianuarie 1990; în Lunga, județul Covasna, populația ne-romă a ucis patru romi și a dat foc la șase case pe 5 februarie 1990; (...) în Cuza- Vodă, județul Constanța, o gloată furioasă de localnici a dat foc la 34 de case pe 10 iulie 1990; în Cașinul Nou, județul Harghita, sătenii au dat
Politică. Performance. Pogrom. Legătura dintre politica de stat și practicile naționaliste/ rasiste în Germania și România post-1989 () [Corola-website/Science/295843_a_297172]
-
albă. Albitatea se vede cât se poate de clar în felul în care a fost construită această ficțiune, în absolută diferențiere și opoziție față de ce este considerat pe plan local și într-o viziune occidentală orientalista non-european: otomanul, evreul și romul. Această definire a etniei bazată pe o diferențiere rasistă se vede nu doar în sensul cultural, dar și în cel birocratic, daca ne uităm la politicile statului la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX. [caption id="attachment 1848" align="aligncenter
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
urmat de masacre împotriva populației evreiești din Basarabia, Bucovina de Nord și Odessa, ocupate la momentul respectiv de trupele germane și romane. În aceeași perioadă au început deportările din aceste regiuni către Transnistria. Au fost înființate ghetouri pentru evrei și romi în peste 170 de locuri din această regiune. După primele deportări ale evreilor, în 1942 autoritățile române au început deportările romilor, din ordinul personal al Mareșalului Ion Antonescu.[1] „Pe noi ne-a urmărit înainte cu un an de zile
„Fie zi, fie noapte, afară tot întuneric era. Asta era Transnistria, unde-am trăit iadul pe pamânt.” Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/295835_a_297164]
-
ale evreilor, în 1942 autoritățile române au început deportările romilor, din ordinul personal al Mareșalului Ion Antonescu.[1] „Pe noi ne-a urmărit înainte cu un an de zile, în ’41, să ne ducă în Rusia.” (Mihai Istrate, deportat că rom nomad, Poiana Mare, Dolj, decedat) “<i>Așa a dat ordin Antonescu să strângă toată nația țigăneasca. Și ne-a strâns pe toți. N-a rămas niciunul niciunul. Dar ei ne-au păcălit pe noi când ne-au dus: că ne
„Fie zi, fie noapte, afară tot întuneric era. Asta era Transnistria, unde-am trăit iadul pe pamânt.” Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/295835_a_297164]
-
strâns pe toți. N-a rămas niciunul niciunul. Dar ei ne-au păcălit pe noi când ne-au dus: că ne dă, că ne face case, că ne instalează că lumea...dar de unde! Ne-au băgat în pământ!” (Mihai Bimbai, rom nomad, 89 de ani, Bistreț, Dolj)</i></b> „A venit poliția și ne-a luat, să ne ducă pe jos. Ne-am luat catrafusele în umeri. Care a putut. Care nu, le-a lăsat acolo. Au lăsat și copilași mici
„Fie zi, fie noapte, afară tot întuneric era. Asta era Transnistria, unde-am trăit iadul pe pamânt.” Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/295835_a_297164]
-
dă voie să ieșim, nici lumină n-aveam. Până când am trecut în Tiraspol. Când am trecut hotarul din România, în Tiraspol ne-au dat lumină. Până acolo am mers in negura. Și miliția era la ușă [ușa vagonului].” (Marcel Dumitru, rom sedentar, Lipov, Dolj, decedat) Timp de 2 ani, pește 25,000 de romi nomazi și sedentari au fost deportați, fie pe jos, fie în vagoane; 12,393 dintre ei erau copii. Casele și toate celelalte bunuri ale deportaților au fost
„Fie zi, fie noapte, afară tot întuneric era. Asta era Transnistria, unde-am trăit iadul pe pamânt.” Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/295835_a_297164]
-
Când am trecut hotarul din România, în Tiraspol ne-au dat lumină. Până acolo am mers in negura. Și miliția era la ușă [ușa vagonului].” (Marcel Dumitru, rom sedentar, Lipov, Dolj, decedat) Timp de 2 ani, pește 25,000 de romi nomazi și sedentari au fost deportați, fie pe jos, fie în vagoane; 12,393 dintre ei erau copii. Casele și toate celelalte bunuri ale deportaților au fost confiscate de către „Centrul Național pentru Romanizare.” Majoritatea deportaților romi au fost stabiliți în
„Fie zi, fie noapte, afară tot întuneric era. Asta era Transnistria, unde-am trăit iadul pe pamânt.” Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/295835_a_297164]
-
toate celelalte bunuri ale deportaților au fost confiscate de către „Centrul Național pentru Romanizare.” Majoritatea deportaților romi au fost stabiliți în estul Transnistriei, pe malul Bugului, în raioanele Baltă, Berezovka, Golta și Otchakov. Situația din aceste regiuni era foarte grea. Primii romi ajunși acolo și-au construit singuri colibele. „Acolo când am oprit la Moldovka, pe o vale mare așa, vara a fost, n-a fost iarnă. Și când am ajuns acolo, am facut corturile, am așezat, am stat ca o lună
„Fie zi, fie noapte, afară tot întuneric era. Asta era Transnistria, unde-am trăit iadul pe pamânt.” Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/295835_a_297164]
-
Dar erau miloase unele, ne dădeau mâncare, lapte mai mult.” (Ileana Ardelean, 78 de ani, Băilești, Dolj) [caption id="attachment 1879" align="aligncenter" width="600"] Ileana Ardelean. Credit foto: Triba Film[/caption] Între 12 și 20 septembrie 1942, 13.176 de romi sedentari au fost deportați în 9 trenuri de marfă. Au ajuns la destinație în Transnistria în luna decembrie: sate (parțial) evacuate, unde erau cazați câte 25-40 de oameni într-o casă, fără paturi, uși sau ferestre. Prizonieri în aceste case
„Fie zi, fie noapte, afară tot întuneric era. Asta era Transnistria, unde-am trăit iadul pe pamânt.” Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/295835_a_297164]
-
au murit acolo.” (Maria Manole, 75 de ani, Cerat, Dolj) Mulți dintre cei deportați au murit de inaniție, tifos sau acte de violență comise între 1942 și 1944; numărul lor nu este cunoscut cu exactitate. Din cei 25.000 de romi deportați, au supraviețuit în jur de 14.000.[3] Pe langă malnutriție și îngheț, actele de cruzime față de romi erau ceva obișnuit pentru jandarmi și militari: „Trei ani de zile nu puteam să ieșim din lagăr. Eram închiși. N-aveam
„Fie zi, fie noapte, afară tot întuneric era. Asta era Transnistria, unde-am trăit iadul pe pamânt.” Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/295835_a_297164]
-
sau acte de violență comise între 1942 și 1944; numărul lor nu este cunoscut cu exactitate. Din cei 25.000 de romi deportați, au supraviețuit în jur de 14.000.[3] Pe langă malnutriție și îngheț, actele de cruzime față de romi erau ceva obișnuit pentru jandarmi și militari: „Trei ani de zile nu puteam să ieșim din lagăr. Eram închiși. N-aveam cum să ieșim. Dacă noi plecăm, ieșeam din lagăr, ne băteau, ne omorau ăștia, jandarmii ăștia.” (Mihai Bimbai) „Acolo
„Fie zi, fie noapte, afară tot întuneric era. Asta era Transnistria, unde-am trăit iadul pe pamânt.” Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/295835_a_297164]
-
aruncă acolo că pe câini, unul peste altul.” (Margareta Adam) „Aruncă motorină, gaz, peste ei și dă cu focul. Ardea. Ardea, făcea cenușă. Cenușă le făcea.” (Marcel Dumitru) În ultimii ani, autoritățile române au început să-i recunoască oficial pe romi ca victime ale Holocaustului, îndeosebi după ce Comisia Internațională a Holocaustului din România a publicat Raportul Final în 2004 și a prezentat dovezile responsabilității statului român în crimele comise asupra populației evreiești și rome. Cu toate astea, multi supraviețuitori romi nu
„Fie zi, fie noapte, afară tot întuneric era. Asta era Transnistria, unde-am trăit iadul pe pamânt.” Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/295835_a_297164]