15,086 matches
-
suflet bun, este deschisă, ajută pe toți oamenii, în special pe cei necăjiți. Bunica ține mult la noi și ne iubește foarte mult. Vizita noastră i-a adus o mare bucurie, iar ea ne-a întâmpinat bucuroasă și ne-a sărutat pe fiecare. Oana-Elena Dumitriu M-A PĂRĂSIT S-a stins și A plecat. Mă-ntreb: -De ce m-a părăsit ? căci știu că foarte mult ea m-a iubit. S-a stins și m-a lăsat să-mi fie cerul
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
mine... Și mi-e rușine..." (Octav scos din "dialog" de venirea lui Costache care intră cu anevoie prin spărtura din gard) Marieta: Credeam c-o să intre vreo fantomă... Costache: (e obișnuit cu înțepăturile nevestei și n-o ia în serios) Sărut mîna, Mona. Mona: Bună ziua, domnu' Costache. Costache: Și tu ce stai așa de pleoștit! Marieta: E și el obosit..., tocmai a stat de vorbă cu o fantomă... Costache: Marieta! Marieta: Ia să mă lași în pace! Că și tu umbli
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Numai în frunte... Ucigașule...! Te-ai antrenat, nu glumă! (apropiindu-se de Mona; tandru) Mona, rămîi numai frumoasă... numai femeie... N-are rost să faci... analize... evaluări... Nu-mi place să-ți pipăi inteligența... N-am nici un chef să-ți sărut ideile... Groparul: (ridicîndu-se puțin, aplaudă) Octav: ...Nu te grăbi... n-a fost finalul... mai e puțin... Mona: ...Să-nțeleg că mă alungi! Octav: Dacă l-am alungat eu pe Ovidiu...! Dacă m-am alungat eu pe mine... (extrem de emoționat) Altul
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
calea mortului (Alecsandri) − "a avea motiv, a avea de ce; a avea destinația sau menirea (de a...), a trebui etc."; (35) Nuntă n-a mai făcut, căci cu cine era s-o facă (Creangă) − "a putea"; (36) Când a fost de sărutat, Ea m-a pus la frământat (Jarník-Bârseanu) − "a fi gata sau aproape să..., a se pregăti să..., a se împlini vremea să..., a voi etc."; (37) P-aci p-aci era să moară baba (Ispirescu) − era mai (mai)/aproape să
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
surprindere a desanților i-au zăpăcit pe românii în retragere ; desantele au determinat trupele române să respecte cu strictețe condițiile prevăzute de acord pe timpul retragerii lor. Lansarea desantului a fost urmărită de toată populația centrelor populate din împrejurimi ; populația îi săruta și-i sălta pe comandanții și ostașii roșii, își exprimau bucuria de nedescris. În zilele ce-au urmat - 29, 30.6 și 1, 2.7 - trupele frontului au ieșit consecutiv : spre sfârșitul zilei de 29.6 primul eșalon a ajuns
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Un ostaș de-al lui vodă Țepeș nu minte, pașă ! În fața lui Țepeș, Mândricel povesti totul. Apoi Își scoase pumnalul și și-l Înfipse adânc În inimă. Căzu cu brațele desfăcute, Încercând parcă să cuprindă tot pământul țării. Țepeș Îi sărută obrajii și porunci alor săi ca viteazul Mândricel să fie Îngropat cu mare cinste : În inima codrului, La poalele muntelui, Sub albastru cerului În murmurul apelor, Cum e drag voinicului. UN OSTAȘ DE-AL LUI ȚEPEȘ În timpul luptelor de hărțuială
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
fiecare la vetrele lor. Peste câțiva ani după aceasta, trecând Cuza-Vodă spre București, a poposit la Agiud, unde l-a Întâmpinat o mulțime de lume, ca pe un domnitor... Și, când colo, un țăran bătrân cade În genunchi dinaintea domnitorului, sărutându-i mâna, cu lacrimile În ochi. He, he ! moș Ion Roată, prietenul și tovarășul meu cel vechi ! Ridică-te, moș Ioane, și spune-mi, fără sfială ce durere ai ! Ți-a făcut cineva vreun neajuns ? Moș Ion Roată, văzând că
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
vorba, vodă i-a pus două fișicuri cu napoleoni În mână, zicându-i cu bunătate: Ține, moș Ioane, acest mic dar de la mine și Întâmpină-ți nevoia... Lui moș Ion Roată i se umplură din nou ochii de lacrimi și, sărutând mâna lui vodă, ca semn de mulțumire, zise oftând: Dar cu rușinea ce mi-a făcut, cum rămâne, Măria ta ? Cu rușinea, iaca așa rămâne, moș Ioane, zice Cuza-Vodă, sărutându-l și pe un obraz și pe altul, În fața mulțimii
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Roată i se umplură din nou ochii de lacrimi și, sărutând mâna lui vodă, ca semn de mulțumire, zise oftând: Dar cu rușinea ce mi-a făcut, cum rămâne, Măria ta ? Cu rușinea, iaca așa rămâne, moș Ioane, zice Cuza-Vodă, sărutându-l și pe un obraz și pe altul, În fața mulțimii adunate acolo. Du-te și spune sătenilor dumitale, moș Ioane, că pe unde te-a scuipat boierul, te-a sărutat domnitorul țării și ți a șters rușinea. Cuvinte: falce = veche
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
ta ? Cu rușinea, iaca așa rămâne, moș Ioane, zice Cuza-Vodă, sărutându-l și pe un obraz și pe altul, În fața mulțimii adunate acolo. Du-te și spune sătenilor dumitale, moș Ioane, că pe unde te-a scuipat boierul, te-a sărutat domnitorul țării și ți a șters rușinea. Cuvinte: falce = veche măsură de suprafață; ghiorlan = bădăran, țopârlan; megieș = vecin; răzeș = țăran liber, care avea o bucată de pământ moștenită din tată În fiu; pălămidă = plantă cu frunze spinoase, păroase și cu
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
educarea propriilor noștri copii. Un copil are nevoie de câteva lucruri esențiale pentru a crește frumos: Dragoste și afecțiune „Dacă dragoste nu e, nimic nu e”, se spune din timpuri vechi. Trebuie să-i spunem copilului „te iubesc”, să-l sărutăm și să-l îmbrățișăm cât mai des, pentru ca el să se simtă iubit. înțelegere Să ne ascultăm copii și să-i încurajăm să-și exprime dorințele, frustrările, durerile, să le înțelegem și să-i învățăm cum să le gestioneze, cum
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mirela-Anca Bălănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93071]
-
statul la cozi, grijile, copiii, bătrânețea -, dar tragedia la nivelul întregii societăți e ignorată; cea mai mare problemă pare a fi dorul de copiii emigrați și gândul obsedant că pământul natal nu trebuie părăsit. O carte cu totul surprinzătoare este Sărută pământul acesta (1987), un roman-frescă poetizat al Daciei cucerite de romani. După aproape un deceniu, în care a dat edițiile ne varietur ale volumelor anterioare, prozatoarea revine în 2002 cu Arta compromisului, un roman satiric cu cheie despre actualitatea postdecembristă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290669_a_291998]
-
grafică barochizantă a cărților este realizată de Romulus Vulpescu. SCRIERI: ș.a.m.d., București, 1969; Rămas-bun, București, 1975; ed. (Rămas-bun casei părintești), București, 1990; Arta conversației, București, 1980; ed. București, 1997; Candidații la fericire, București, 1983; ed. 2, București, 2000; Sărută pământul acesta, București, 1987; ed. București, 2000; Carnetul din port-hart, București, 1996; Arta compromisului, București, 2002. Traduceri: André Wurmser, Asasinul a murit I-ul, pref. autorului, București, 1963; Samuel Pepys, Jurnal. 1660-1669, pref. Zoe Dumitrescu- Bușulenga, București, 1965 (în colaborare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290669_a_291998]
-
seara, bunica avea să ne vorbească despre Parisul inundat sau să ne citească câteva pagini din Hector Malot! Simțeam un trecut îndepărtat, obscur - un trecut rusesc, de data aceasta - reînviind din străfundurile vieții ei de altădată. Avdotia se ridica, o săruta pe bunica și își relua drumul care o ducea printre holde nesfârșite, sub soarele stepei, într-o căruță înecată în oceanul de ierburi înalte și de flori... De data aceasta, când ieșea din încăpere, am văzut-o atingând cu degetele
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
pe blocul de granit, că s-a produs un incident incredibil. Un individ care nu aparținea nici suitei imperiale, nici notabililor francezi s-a proțăpit în fața perechii imperiale, l-a tutuit pe Țar și, cu iscusință foarte mondenă, i-a sărutat mâna țarinei! Înmărmuriți de atâta dezinvoltură, ne-am ținut respirația... Puțin câte puțin scena s-a precizat. Cuvintele intrusului, învingând depărtarea trecutului și lacunele francezei noastre, și-au regăsit claritatea. Febril, le captam ecoul: Très illustre Empereur, fils d’Alexandre
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
năucitoare - ca și ascuțitoarea de pe masa lui de lucru, cu un creion vârât în gaură și câteva așchii subțiri, nemișcate de la plecarea lui. Astfel s-a golit încetul cu încetul casa din Neuilly - femei și bărbați se aplecau să o sărute pe Charlotte și, cu un aer foarte grav, îi spuneau să se poarte frumos. Timpul acela straniu își avea capriciile lui. Pe neașteptate, cu repeziciunea săltăreață din filme, una dintre mătuși s-a îmbrăcat în alb, s-a lăsat înconjurată
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
într-o ciudată fixitate anatomică. Plăcerea a fost ca flacăra unui chibrit în vântul înghețat - un foc care are timp doar să-ți ardă degetele înainte de a se stinge lăsându-ți un punct orbitor în ochi. Am încercat să o sărut (credeam că acela era momentul în care trebuia să o fac); sub gura mea i-am simțit buza mușcată adânc... Și ceea ce m-a îngrozit cel mai mult e că, în secunda următoare, nu mai aveam nevoie nici de buzele
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
ceasuri întregi (sau chiar dimineți și după-amiezi întregi) apariția, la marginea comunei, a primului cercetaș colbuit, călare pe motocicletă sau bicicletă. "Praful de pe el l-am absorbit cu toții, nu eu, toți - bărbați, copii - toată lumea care putea îmbrățișa un soldat îl săruta, așa de tare ne-am bucurat" - își amintea, la începutul anilor nouăzeci, doamna Sz. D., născută M.A., din comuna Merești (Homoródalmás), care, la vremea re-anexării, era doar o fetiță 12. În Țara Secuilor, femeile coceau colaci cu nucă (Kürtöskalács
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
în noaptea premergătoare, își pot regla conturile cu cei de naționalitate română, căci armata ungară nu va interveni. La Călata (Kalotaszeg), în multe locuri, au fost sparte ferestrele caselor locuite de români, tineri români au fost bătuți sau obligați să "sărute sfântul pământ unguresc". Cum arăta la nivel local o asemenea judecată populară ne poate ilustra un caz mult pomenit, petrecut la Huedin (Bánffyhunyad). Versiunile istoriografice privitoare la moartea protopopului ortodox Aurel Munteanu și a polițistului local Nicula Gheorghe diferă în
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
vieții cotidiene sunt dislocate din contextul originar și Învestite, În „ecologia” vrăjii, cu puterea de a influența mediul natural și social: Tot În județul Turda, fetele sau femeile tinere merg câte două, la miezul nopții goale și despletite, Îmbrățișate și sărutându-se tot drumul, până la locul mătrăgunei. Odată ajunse acolo, ele se culcă una peste alta și cu mâna smulg o frunză. Se Întorc Înapoi tot dansând și sărutându-se și lasă să se usuce frunza de mătrăgună până când o pot
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
tinere merg câte două, la miezul nopții goale și despletite, Îmbrățișate și sărutându-se tot drumul, până la locul mătrăgunei. Odată ajunse acolo, ele se culcă una peste alta și cu mâna smulg o frunză. Se Întorc Înapoi tot dansând și sărutându-se și lasă să se usuce frunza de mătrăgună până când o pot face praf. Apoi se duc la moară și fură cu mâna Întoarsă făină, pe care o cern printr-o sită Întoarsă. Cu această făină, frunza de mătrăgună și
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
acolo Înapoi În centrul bisericii: Această etapă odată Încheiată, este rândul sfintei să „Întoarcă vizita” monarhului. Racla este instalată În mijlocul Curții improvizate În fața bisericii, iar ordinea În actul de devoțiune reproduce ierarhia charismelor și puterilor: „și merge Întâi mitropolitul de sărută moștile, să miruiește mitropolitul”. Gestul arhiereului este un gest săvârșitor, iar atingerea sa aduce asupra principelui harul divin, reconfirmat prin actul Încoronării. Exemplul capilor țării este Îndeaproape urmat de beizadele și de marii boieri, al căror privilegiu de a fi
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Păun, 2007, p. 106). Caracterul public al procesiunii este mai mult decât evident, dar el implică forme de acces strict ierarhizate: oamenii sunt Întâi Înștiințați de direcțiile și etapele traseului (prin sunetul clopotelor), iar apoi sunt invitați să vină să sărute moaștele. Pozițiile În alai sunt strict definite, apropierea de moaște și ordinea sărutării acestora exprimând centralitatea În sistemele Puterii religioase și lumești. În plus, pe trunchiul principal al procesiunii se altoiesc elemente din alte ritualuri: mulți dintre cei care vin
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Pozițiile În alai sunt strict definite, apropierea de moaște și ordinea sărutării acestora exprimând centralitatea În sistemele Puterii religioase și lumești. În plus, pe trunchiul principal al procesiunii se altoiesc elemente din alte ritualuri: mulți dintre cei care vin să sărute moaștele sunt la sfârșitul unui pelerinaj, ziua slujbei este precedată de numeroase rituri de purificare, actul de a săruta sau de a atinge moaștele dezvăluie un substrat magic (magie prin contagiune), iar arătarea domnitorului și a familiei sale În văzul
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și lumești. În plus, pe trunchiul principal al procesiunii se altoiesc elemente din alte ritualuri: mulți dintre cei care vin să sărute moaștele sunt la sfârșitul unui pelerinaj, ziua slujbei este precedată de numeroase rituri de purificare, actul de a săruta sau de a atinge moaștele dezvăluie un substrat magic (magie prin contagiune), iar arătarea domnitorului și a familiei sale În văzul „norodului”, precum și confirmarea puterii lui de către reprezentanții Puterii divine țin de riturile politice. Procesiunile și paradele au rolul de
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]