KorAP: Find »[drukola/base=statua & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...599 600 601 ...635 >

15,855 matches

Corola-website/Law/275406_a_276735

înlocuirea din funcție a președintelui pentru săvârșirea unor fapte care atrag răspunderea sa juridică". 47. Prin Decizia nr. 1.630 din 20 decembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 2 februarie 2012, Curtea a statuat că "ipoteza analizată de Curte [prin Decizia nr. 601 din 14 noiembrie 2005 - sn.] și textele din Regulamentul Senatului cu privire la care aceasta s-a pronunțat privesc însă revocarea unui membru al Biroului permanent al Senatului (președintele Senatului) cu titlu de

DECIZIE nr. 467 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1, 2, 3 şi 4 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2016 privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, precum şi a hotărârii în ansamblul său. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/275406_a_276735]
parlamentare constituite pe criterii de afinitate, care nu au în vedere exclusiv criteriul politic". 48. Prin Decizia nr. 1.631 din 20 decembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 2 februarie 2012, Curtea a statuat că "dacă în cazul revocării, motivele revocării - existența unor fapte de încălcare a prevederilor Constituției sau ale Regulamentului - au caracter obiectiv și trebuie arătate în cuprinsul propunerii de revocare, în cazul retragerii sprijinului politic ca urmare a excluderii din partidul

DECIZIE nr. 467 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1, 2, 3 şi 4 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2016 privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, precum şi a hotărârii în ansamblul său. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/275406_a_276735]
privesc doar raporturile cu partidul în cauză și nu există obligația de a fi prezentate". 49. Prin Decizia nr. 805 din 27 septembrie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 736 din 31 octombrie 2012, Curtea a statuat că "atât revocarea președintelui Senatului, cât și alegerea unui nou președinte sunt instituții similare sub aspectul desemnării persoanei propuse pentru revocarea/alegerea din/în această funcție și au loc în urma exprimării votului majoritar al membrilor Senatului". 50. Având în vedere

DECIZIE nr. 467 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1, 2, 3 şi 4 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2016 privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, precum şi a hotărârii în ansamblul său. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/275406_a_276735]
Corola-website/Law/275099_a_276428

nr. 85 din 4 februarie 2016. 13. Având în vedere că textul de lege criticat în redactarea anterioară modificării prezentate a fost incident în litigiul în soluționarea căruia a fost ridicată prezenta excepție de neconstituționalitate și ținând seama de cele statuate prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora sintagma "în vigoare" cuprinsă în art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 este constituțională

DECIZIE nr. 478 din 30 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 666 din Codul de procedură civilă, în redactarea anterioară modificării prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi a unor acte normative conexe. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/275099_a_276428]
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 4 februarie 2016, a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 666 din Codul de procedură civilă și a constatat că prevederile de lege criticate sunt neconstituționale. Curtea a statuat că nu este de competența executorului judecătoresc să dispună el însuși executarea titlului executoriu, acesta putând efectua numai acte de executare în cadrul procedurii declanșate de către o instanță judecătorească. În același timp, Curtea a subliniat că intervenția instanței judecătorești nu se

DECIZIE nr. 478 din 30 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 666 din Codul de procedură civilă, în redactarea anterioară modificării prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi a unor acte normative conexe. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/275099_a_276428]
895 din 17 decembrie 2015 , prezenta decizie poate constitui motiv de revizuire, conform art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă. De asemenea, Curtea reține că, prin Decizia nr. 895 din 17 decembrie 2015 , paragraful 28, a statuat cu privire la efectele pe care această decizie le produce în privința instanțelor de judecată și a legiuitorului. Totodată, Curtea observă că, ulterior pronunțării Deciziei nr. 895 din 17 decembrie 2015 , textul de lege criticat a fost pus de acord cu dispozițiile Constituției

DECIZIE nr. 478 din 30 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 666 din Codul de procedură civilă, în redactarea anterioară modificării prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi a unor acte normative conexe. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/275099_a_276428]
Corola-website/Law/275106_a_276435

475 din 10 noiembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 795 din 20 noiembrie 2009, Curtea a constatat netemeinicia criticii potrivit căreia ordonanța supusă controlului de constituționalitate nu elimină mecanismul neconstituțional din vechea lege, și a statuat că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 operează o modificare substanțială a regimului juridic aplicabil persoanelor constatate ca fiind "lucrătoare ale Securității" față de Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității ca poliție politică

DECIZIE nr. 543 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. a), art. 4 alin. (4), art. 6 alin. (1), art. 7 alin. (1), art. 8 lit. a), art. 11 şi art. 15 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 , în ansamblul său, precum şi ale Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/275106_a_276435]
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 21 din 12 ianuarie 2010). 23. Totodată, Curtea a constatat că este lipsită de orice fundament critica potrivit căreia Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității se substituie unei instanțe judecătorești, și a statuat că această autoritate este lipsită de atribuții jurisdicționale, iar actele sale privind accesul la dosar și deconspirarea Securității sunt supuse controlului instanțelor judecătorești. Așadar, în condițiile în care acțiunea în constatarea calității de lucrător al Securității sau colaborator al acesteia

DECIZIE nr. 543 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. a), art. 4 alin. (4), art. 6 alin. (1), art. 7 alin. (1), art. 8 lit. a), art. 11 şi art. 15 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 , în ansamblul său, precum şi ale Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/275106_a_276435]
deconspirare a Securității și se justifică prin interesul general pe care, în actualul context istoric, societatea românească îl manifestă față de consemnarea publică a celor care au fost lucrători sau colaboratori ai Securității. De altfel, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că acțiunile promovate de Consiliu nu tind la obținerea unei condamnări judiciare, consecința acestora rezumându-se la simpla aducere la cunoștința publică a soluțiilor pronunțate de instanțele judecătorești, în acțiunile în constatarea calității de lucrător sau colaborator al Securității (a

DECIZIE nr. 543 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. a), art. 4 alin. (4), art. 6 alin. (1), art. 7 alin. (1), art. 8 lit. a), art. 11 şi art. 15 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 , în ansamblul său, precum şi ale Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/275106_a_276435]
Național pentru Studierea Arhivelor Securității în dreptul cetățeanului care se consideră vătămat prin acțiunile abuzive ale unor lucrători din fosta Securitate, de a avea acces liber la justiție pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime. Astfel cum a statuat Curtea prin deciziile menționate, dispozițiile art. 1 alin. (7) și (8) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 conferă persoanei, subiect al unui dosar din care rezultă că a fost urmărită de Securitate, precum și, după caz, soțului supraviețuitor

DECIZIE nr. 543 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. a), art. 4 alin. (4), art. 6 alin. (1), art. 7 alin. (1), art. 8 lit. a), art. 11 şi art. 15 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 , în ansamblul său, precum şi ale Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/275106_a_276435]
trebuie să își demonstreze propria nevinovăție, revenind instanței de judecată obligația de a administra tot probatoriul pe baza căruia să pronunțe soluția, potrivit art. 124 din Constituție. 27. Totodată, prin Decizia nr. 267 din 24 februarie 2009 , precitată, Curtea a statuat că dispozițiile procedurale criticate nu sunt de natură a încălca dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, ci constituie o garanție a aplicării principiului prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituție și de

DECIZIE nr. 543 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. a), art. 4 alin. (4), art. 6 alin. (1), art. 7 alin. (1), art. 8 lit. a), art. 11 şi art. 15 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 , în ansamblul său, precum şi ale Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/275106_a_276435]
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, prin introducerea acțiunii în constatare, se substituie instituției Avocatul Poporului, încălcându-se astfel art. 58 alin. (1) din Constituție. Astfel, în jurisprudența sa, Curtea a reținut netemeinicia criticilor referitoare la nesocotirea prevederilor constituționale care statuează rolul Avocatului Poporului, de apărător al drepturilor și libertăților persoanelor fizice. Posibilitatea pe care o are Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, de a promova acțiuni în constatarea calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia, nu reprezintă

DECIZIE nr. 543 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. a), art. 4 alin. (4), art. 6 alin. (1), art. 7 alin. (1), art. 8 lit. a), art. 11 şi art. 15 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 , în ansamblul său, precum şi ale Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/275106_a_276435]
Partea I, nr. 71 din 27 ianuarie 2011). 29. În ceea ce privește critica potrivit căreia utilizarea unor termeni, precum "poliție politică", - ca de altfel întregul conținut al definițiilor și textelor din aceste reglementări -, incită la sancțiuni colective, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 , aprobată prin Legea nr. 293/2008 , a realizat o reconfigurare a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, ca autoritate administrativă autonomă, a cărei existență se întemeiază pe dispozițiile art. 116 alin

DECIZIE nr. 543 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. a), art. 4 alin. (4), art. 6 alin. (1), art. 7 alin. (1), art. 8 lit. a), art. 11 şi art. 15 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 , în ansamblul său, precum şi ale Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/275106_a_276435]
Corola-website/Law/275332_a_276661

penitenciar, tocmai în considerarea principiului ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus. Prin Decizia nr. 18 din 8 iunie 2015 , Înalta Curte de Casație și Justiție, pronunțându-se, în temeiul dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, a statuat că "prevederile art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali sunt aplicabile în cazul condamnării, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, cu

DECIZIE nr. 393 din 14 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi art. 69 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/275332_a_276661]
Legea nr. 393/2004 , legea face referire numai la tipul de pedeapsă aplicată, respectiv privativă de libertate, fără a distinge în funcție de modul de individualizare a executării pedepsei privative de libertate aplicate. De asemenea, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că "suspendarea condiționată a executării pedepsei, ca măsură de individualizare judiciară a pedepsei, nu are ca efect modificarea calificării juridice a pedepsei aplicate, în sensul înlăturării caracterului său privativ de libertate, ci are ca efect provizoriu neexecutarea pedepsei privative de

DECIZIE nr. 393 din 14 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi art. 69 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/275332_a_276661]
2010 , citată mai sus, și Decizia nr. 239 din 4 martie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 1 aprilie 2008, Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate cu acest obiect. Curtea a statuat că, în contextul reglementat de prevederile legale criticate, și anume modalitatea de contestare în justiție a ordinului prefectului de constatare a încetării de drept a mandatului de primar, procedura specifică de contestare și de soluționare a acestor litigii este în

DECIZIE nr. 393 din 14 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi art. 69 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/275332_a_276661]
Corola-website/Law/275373_a_276702

au relevanță constituțională. 39. Criticile autorilor excepției, încadrate în categoria generală "absența unor garanții contra abuzurilor de putere" se pot plasa în acel tip de considerente pe care Curtea Constituțională nu le poate, din principiu, lua în discuție, așa cum a statuat în Decizia nr. 203 din 29 noiembrie 1999 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 603 din 9 decembrie 1999: "Curtea Constituțională nu decide dacă o lege este sau nu este bună, dacă este sau nu este eficientă

DECIZIE nr. 577 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7, art. 10 alin. (2), (4)-(6) şi art. 28 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 68/2008 privind vânzarea spaţiilor proprietate privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale cu destinaţia de cabinete medicale, precum şi a spaţiilor în care se desfăşoară activităţi conexe actului medical şi ale ordonanţei de urgenţă în ansamblul său. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/275373_a_276702]
Corola-website/Law/270844_a_272173

9 mai 2011 , întemeiată pe premisa greșită că în cazul concedierilor individuale nu ar mai exista locuri de muncă disponibile. Pe de altă parte, Curtea Constituțională, fără a face distincție între concedierea colectivă și cea individuală, în jurisprudența sa, a statuat că aceste dispoziții prevăd obligația angajatorului de a menționa în cuprinsul deciziei de concediere, care trebuie comunicată în scris salariatului, suficiente motive și informații pe baza cărora salariatul să poată aprecia legalitatea deciziei. 7. În final, arată că salariații concediați

DECIZIE nr. 68 din 18 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 şi art. 66 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/270844_a_272173]
ca urmare a instituirii, prin lege, a unor măsuri suplimentare de protecție pentru salariații concediați pentru motive care nu țin de persoana lor în cadrul concedierii colective, se reține că aceasta este neîntemeiată, având în vedere că, astfel cum Curtea a statuat în jurisprudența sa, o măsură de protecție nu poate avea semnificația nici a unui privilegiu, nici a unei discriminări, ea fiind destinată tocmai asigurării, în anumite situații specifice, a egalității cetățenilor, care ar fi afectată în lipsa ei, principiul egalității neinterzicând

DECIZIE nr. 68 din 18 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 şi art. 66 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/270844_a_272173]
Oficial al României, Partea I, nr. 779 din 26 august 2005). 19. Referitor la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor criticate în raport de prevederile art. 41 din Constituție, se reține că aceasta este neîntemeiată. Astfel, Curtea, în jurisprudența sa, a statuat că dreptul la muncă, dreptul la libera alegere a profesiei, a meseriei sau a ocupației, precum și a locului de muncă și dreptul la protecția socială, consacrate de art. 41 din Constituție, în concordanță cu reglementările din instrumentele juridice internaționale, sunt

DECIZIE nr. 68 din 18 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 şi art. 66 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/270844_a_272173]
Corola-website/Law/270897_a_272226

3) Dacă pe parcursul perioadei de monitorizare se constată următoarele situații: ... - obiectivele finanțate nu sunt utilizate conform scopului rezultat din cererea de finanțare sau sunt închiriate (date în folosința unei ter��e persoane); - proiectului i se aduc modificări substanțiale; - nerespectarea obligațiilor statuate prin acest contract, autoritatea contractantă va soma cu termen beneficiarul să remedieze deficiențele identificate. Beneficiarul are obligația de a realiza, la termenele specificate, remedierea deficiențelor identificate, implementarea recomandărilor rezultate în urma misiunilor de control ale autorității contractante și/sau CE. În

ORDIN nr. 456 din 6 aprilie 2016 (*actualizat*) pentru modificarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 1.997/2015 privind aprobarea Manualului de procedură specifică pentru evaluarea, selectarea şi contractarea cererilor de finanţare pentru proiecte aferente submăsurilor, măsurilor şi schemelor de ajutor de stat sau de minimis aferente Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/270897_a_272226]
Corola-website/Law/268908_a_270237

încălcate. 21. În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate formulate prin raportare la art. 16 alin. (1) din Constituție referitor la principiul egalității în fața legii, Curtea s-a mai pronunțat asupra chestiunii scutirii instituțiilor statului de la plata taxei judiciare de timbru și a statuat că, așa cum rezultă din dispozițiile constituționale invocate, cetățenii se bucură de drepturile prevăzute în Constituție și în legi, fiind egali în fața acestora și a autorităților publice, în timp ce autoritățile publice exercită atribuțiile ce le sunt stabilite de lege, potrivit competenței lor

DECIZIE nr. 721 din 29 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său, şi, în special, cele ale art. 16 şi art. 24 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268908_a_270237]
iulie 2014 , precitată). 25. În ceea ce privește dispozițiile constituționale privind dreptul de petiționare, Curtea, potrivit jurisprudenței sale (a se vedea Decizia nr. 389 din 24 martie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 471 din 5 iulie 2011), a statuat că, potrivit art. 51 alin. (1) din Constituție, dreptul la petiționare este diferit de dreptul de a introduce acțiuni la instanțele judecătorești, iar sesizarea instanțelor judecătorești pentru valorificarea unui drept sau pentru realizarea unui interes, care se poate obține numai

DECIZIE nr. 721 din 29 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său, şi, în special, cele ale art. 16 şi art. 24 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268908_a_270237]
acestora. 26. În ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor constituționale ale art. 56 alin. (2) referitoare la așezarea justă a sarcinilor fiscale, Curtea a constatat că aceasta nu poate fi reținută, întrucât prevederile de lege criticate sunt tocmai o aplicare a celor statuate prin normele constituționale, iar cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiție sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituție, cetățenii sunt obligați să contribuie prin impozite și taxe, stabilite în condițiile legii. 27. Față de cele expuse

DECIZIE nr. 721 din 29 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său, şi, în special, cele ale art. 16 şi art. 24 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268908_a_270237]
formulate cu privire la încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5), care consacră obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor. 28. Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, cele statuate prin deciziile menționate mai sus își păstrează valabilitatea și în cauza de față. 29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin

DECIZIE nr. 721 din 29 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său, şi, în special, cele ale art. 16 şi art. 24 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268908_a_270237]