17,219 matches
-
Imaginația iubirii. Imperfecțiunea memoriei și capacitatea ei redusă fac ca reconcilierile absolute să fie imposibile. Dar nu încape îndoială că Hartley era îndurerată, și că, așa cum am gândit eu de la bun început, regreta uneori că mă pierduse. Venise la mine, alergase la mine, ăsta n-a fost un vis. În acea noapte nu îmbrățișasem o fantomă. Și în acea noapte mi-a mărturisit că mă iubește. Nu, ideea mea de a reduce simțămintele ei la „resentimente originare“ e fantezistă. Poți deveni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
cu dânsul, dar îl cunosc. Și zice: N-ai văzut cu doctorul doi copii gemeni? Ba da, zic, că înainte să fiu arestată am născut și chiar în curtea spitalului l-am văzut pe doctoru’ cu doi copii gemeni care alergau unul după celălalt în jurul doctorului. Și ea a spus: Nu știi ce veste mi-ai dat. Înseamnă că sunt sănătoși și că Salvi (că Salvador îl chema și familia îi spunea Salvi) are grijă de ei. Și acolo am fost
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
a mea, care mi-a dat adresa... Și mergând pe stradă spre domiciliul soțului, am văzut-o pe fosta mea soacră cu o fetiță de 7 ani... Eu când am văzut-o... mi-au tremurat genunchii ca unui cal care aleargă mult și, după ce-am salutat-o pe fosta soacră, m-am aplecat să o sărut pe fetiță... și ea s-a ascuns după soacra mea... Atuncea am izbucnit într-un plâns... că nu m-am mai putut reține. Pentru că
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
zisă cafea, era pe atunci din aia, „Unica”, sau nu știu cum îi spunea, din orz sau grâu, și o feliuță de pâine, care, dacă nu mă înșel, avea 75 de grame. La prânz era ori o zeamă de fasole în care alergai să prinzi două trei boabe... și nu exagerez, și-o bucățică de mămăligă sau o feliuță de pâine ca cea de dimineață, sau varză murată, sau paste... sau mâncare de cartofi... de fapt un fel de zeamă de cartofi. Cam
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
coborând întins pe langă scară fixă și revenire în poziția inițială. Se înregistrează numărul de execuții pe un picior și, după o pauză se reia execuția cu celălalt picior. 14. Alergarea de rezistență, 800 m fete; 1000 m băieți: ● se aleargă pe un teren măsurat și marcat, pe grupe de căte 12-15 elevi, plutonul de alergători fiind permanent în câmpul vizual al comisiei de examinare. Se înregistrează individual timpul de parcurgere a distanței. Opririle, mersul pe traseu sau abandonarea se apreciază
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
fiind permanent în câmpul vizual al comisiei de examinare. Se înregistrează individual timpul de parcurgere a distanței. Opririle, mersul pe traseu sau abandonarea se apreciază cu notă 1 (unu). 15. Alergarea de viteză 50 m, cu start de jos: ● se aleargă pe serii de câte doi candidați, pe culoare trasate, înregistrându-se timpul realizat de fiecare concurent, din momentul semnalului sonor până la depășirea cu pieptul a liniei de sosire. 16. Săritură în lungime cu elan: ● se desfășoară la groapa de sărituri
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
cm. BASEBAL A. PROBE ȘI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂȚILOR MOTRICE * Font 7* ț. B. PROBE SPECIFICE *Font 7* ț. Naveta specifică - pe distanță de 20 m se trasează 5 linii paralele la distanță de 5 m una față de cealaltă. Elevul aleargă de la linia de start la linia de la 10 m, după care se întoarce la linia de la 5 m, continuă alergarea până la linia de la 15 m, se întoarce la linia de la 10 m, după care aleargă la linia de la 20 m
ORDIN nr. 5.020 din 23 septembrie 2005 privind aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2006-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141086_a_142415]
-
m una față de cealaltă. Elevul aleargă de la linia de start la linia de la 10 m, după care se întoarce la linia de la 5 m, continuă alergarea până la linia de la 15 m, se întoarce la linia de la 10 m, după care aleargă la linia de la 20 m și revine la linia de start. La fiecare schimbare de direcție elevul trebuie să atingă cu piciorul linia respectivă. C. CERINȚE MORFOLOGICE: tip robust, segmente lungi. BIATLON A. PROBE ȘI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂȚILOR MOTRICE
ORDIN nr. 5.020 din 23 septembrie 2005 privind aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2006-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141086_a_142415]
-
ale art. 593, fără să existe condiția publicității; 2. Dresează animale prin mijloace barbare; 3. Distruge cuiburile păsărilor folositoare. Art. 595. - I. Se pedepsește cu amendă dela 50 la 2.000 lei: 1. Acela care dă drumul său lasă să alerge animale de tracțiune, povară sau călărie, în locuri unde circulă sau staționează publicul; 2. Conducătorul de automobil care, atunci cînd drumul, șoseaua sau stradă este plină de noroi sau apă, nu conduce încet, spre a feri pe pietoni și îi
LEGE nr. 5 din 19 ianuarie 1948 pentru modificarea unor dispoziţiuni din codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141292_a_142621]
-
În funcție de conținutul semantic al termenilor implicați în relația de dependență, dativul impus de aceste prepoziții se realizează ca dativ explicativ: Datorită întunericului s-a strecurat cu ușurință., dativ al conformității: El a acționat potrivit legii. sau ca dativ al comparației: Aleargă asemeni unui cal de curse. Vocativultc "Vocativul" Conținutul semantic al cazului vocativ este determinat de natura sa deictică; este una din modalitățile de concretizare a funcției conative a limbii: prin vocativ, emițătorul atrage în comunicare un interlocutor: „ - Maicelor!/ - Blagoslovește, cinstite
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
omori...” (I. Creangă, p. 76) În enunțuri cu verbul-predicat la imperativ sau la persoana a II-a a celorlalte moduri, vocativul concretizează lexical funcția sintactică de subiect, rămasă implicită în dezinența verbului, direct, când intră într-o relație de incidență: „ - Aleargă după dânsul, bărbate, și nu-l lăsa. Câlții de la mămuca mi i-a luat.” (I. Creangă, p. 185), „Ce vrei să faci, măi omule?” (I. Creangă, p. 146) sau indirect, când intră în relație de apoziție cu un pronume în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Eminescu) - verbele de mișcare, care nu au nevoie de o limită externă în desfășurarea acțiunii, dar care implică anumite coordonate semantice, exprimate sintactic prin circumstanțial: a veni, a pleca, a zbura, a sta, a pluti, a intra, a ieși, a alerga, a întârzia etc.: „Ei trec ca vijelia cu aripi fără număr, Căci caii lor aleargă alăturea-nspumați.” (M. Eminescu) Observații: Verbele de mișcare mai ales, dar și alte verbe intranzitive, pot primi în anumite condiții complement-obiect: - când sunt întrebuințate cu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dar care implică anumite coordonate semantice, exprimate sintactic prin circumstanțial: a veni, a pleca, a zbura, a sta, a pluti, a intra, a ieși, a alerga, a întârzia etc.: „Ei trec ca vijelia cu aripi fără număr, Căci caii lor aleargă alăturea-nspumați.” (M. Eminescu) Observații: Verbele de mișcare mai ales, dar și alte verbe intranzitive, pot primi în anumite condiții complement-obiect: - când sunt întrebuințate cu un sens derivat sau figurat: Am mers (am colindat) tot satul dar n-am găsit
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Observații: Verbele de mișcare mai ales, dar și alte verbe intranzitive, pot primi în anumite condiții complement-obiect: - când sunt întrebuințate cu un sens derivat sau figurat: Am mers (am colindat) tot satul dar n-am găsit un bătrân. L-am alergat până a căzut fără suflare. - când „obiectul” acțiunii este, de fapt, un complement intern: „Ați luptat luptă deșartă, ați vânat țintă nebună.” (M. Eminescu) Complementul intern nu este, de fapt, decât o punte de legătură între acțiunea verbală și o
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
semantic; verbele se întrebuințează în sens figurat: „Latri toată ziua...” Realizează toate opozițiile categoriale verbele tripersonale, al căror conținut semantic este compatibil deopotrivă cu subiecte caracterizate prin trăsătura + uman și prin trăsătura - uman: a fi, a avea, a merge, a alerga.. NUMĂRULtc "NUM|RUL" Categoria gramaticală a numărului este solidară categoriei gramaticale a persoanei, atât în plan semantic, cât și în planul expresiei. Opoziția categorială de număr situează între doi termeni: singular și plural opoziția de persoană: pers.I-singular/pers
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
o constatare, afirmă desfășurarea unei acțiuni verbale: „În sfârșit, ce s-o mai lungim degeaba! pune-te biata împărăteasă, biată să nu fie! cu cucoanele din casă, ia-l pe copil, desfașă-l, spală-o - că era fetiță - primește-o, aleargă de-i caută sân... mă rog...” (I. Creangă) Imperativul, un imperativ dramatic, este sinonim, în aceste situații, cu indicativul la un timp trecut, iar persoana a II-a nu mai exprimă, de fapt, persoana interlocutorului, ci persoana a III-a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ale unei acțiuni prezintă aceeași dezvoltare: „Am mers la fel de departe ca și tine.”; • superioritatea; însușirea acțiunii verbale prezintă un grad superior de intensitate realizată de un agent în raport cu alt agent sau cu el însuși, într-un alt moment: „Azi am alergat mai repede eu/decât ieri.”; coordonatele acțiunii prezintă o dezvoltare superioară: „O, umbră dulce, vino mai aproape/ Să simt plutind deasupră-mi geniul morții.” (M. Eminescu, IV, p. 338); • inferioritatea; însușirea acțiunii verbale prezintă un grad inferior de intensitate la agenți
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Sensul determinării maxime poate fi întărit de întrebuințarea ca morfem al determinării a articolului demonstrativ: omul cel bun, sau poate fi exprimat numai prin acest articol: „În cea oglindă mișcătoare Vrei să privești un straniu joc...” (M. Eminescu) Al doilea aleargă foarte bine. Cel de-al doilea aleargă foarte bine. 2. Când înlocuiește dezinența: casă ® casa sau când substantivul (sau alte unități lexico-gramaticale declinabile) nu poate (pot) realiza prin alte morfeme opoziții de caz, număr, gen, articolul (hotărât, demonstrativ, posesiv) funcționează
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
întrebuințarea ca morfem al determinării a articolului demonstrativ: omul cel bun, sau poate fi exprimat numai prin acest articol: „În cea oglindă mișcătoare Vrei să privești un straniu joc...” (M. Eminescu) Al doilea aleargă foarte bine. Cel de-al doilea aleargă foarte bine. 2. Când înlocuiește dezinența: casă ® casa sau când substantivul (sau alte unități lexico-gramaticale declinabile) nu poate (pot) realiza prin alte morfeme opoziții de caz, număr, gen, articolul (hotărât, demonstrativ, posesiv) funcționează ca morfem al acestor categorii: Mi-au
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în funcție de apartenența verbului la una din cele două subclase. Când funcționează ca predicate verbele din prima categorie, ele au rolul activ în actualizare, particularizând numele (pronumele etc.) devenit subiect, din perspectiva unei trăsături semantice dinamice, proprie conținutului lor lexical: Copiii aleargă/dorm/se joacă/studiază etc. Când funcționează ca predicate verbele din categoria a doua, predomină rolul particulariza tor al numelui (pronumelui etc.): Îmi trebuie timp / curaj / haine / bani etc. Această deosebire - relativă - se reflectă în (și este întărită de) comportarea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la diateza pasivă verb la diateză dinamică Funcție sint.: complement de agent complement indirect a fi lăudat de cineva a se folosi de stilou Regent: adjectiv/adverb la ‘intensitatea superioară’ Funcția sint.: complement comparativ, Este mai fricos decât un iepure. Aleargă mai repede decât un iepure. 4. planul semantic al determinantului Determinant: verb personal verb impersonal Funcție sint.: compl. direct subiect El începe a cânta. Începe a ninge. Determinant: subst. + uman subst. - uman compl. indirect circumstanțial Merg la director. Merg la
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
taină de cel ce voi fi totdeauna!” (A.E. Baconsky, 27) • adverbe relative; introduc în frază completive indirecte mai ales când regentul este un verb pronominal sau un verb întrebuințat la diateza reflexivă: „Ca să vadă-un chip se uită / Cum aleargă apa-n cercuri.” (M. Eminescu, I., 72), „Te duci și ani de suferință / N-or să te vază ochi-mi triști, Înamorați de-a ta ființă, / De cum zâmbești, de cum te miști.” (M. Eminescu, I., 211) COMPLEMENTUL DE RECIPROCITATETC "COMPLEMENTUL DE
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
izbucnea al doilea rând de ceartă.” (M. Caragiale, 123) Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" a. simplu; se realizează prin: • adverbe (locuțiuni adverbiale): „A mai venit de-atuncea să v-asculte, Voi plopi adânci, cu voci și șoapte multe?” (T. Arghezi, 68) „Aleargă viscolul noaptea / Prin câmpiile Dunării.” (A.E. Baconsky, 70) • substantive: „De săptămâni un roșu cerb / prigoana și-o-ntețește.” (L. Blaga, 313) „La plecare, dl. Pandele Vasiliu îl chemase la el în odăi și-i dăduse un scaun.” (E.Barbu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
progresivă în care se desfășoară acțiunea din regentă.” (II, p. 313) impune ideea dezvoltării unui conținut semantico-sintactic distinct prin circumstanțialul de progresie, în raport cu circumstanțialul de mod, prin care se atribuie acțiunii verbale o însușire, calitativă sau cantitativă, reală sau ipotetică; „Aleargă bine/rău: o dată/de două ori; ca urmărit de cineva.” Propoziția sau partea de propoziție reprezentând această funcție asigură, în varianta discutată de G.A. (și de gramaticile care îi urmează modelul) cel de al doilea termen al unei proporții
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a enunțului de prezența celuilalt. De fapt, din motive semantice, mai ales când au dezvoltare propozițională, nici termenii relației de coordonare copulativă, de exemplu, nu-și pot schimba poziția în plan sintagmatic. În enunțul „Mihai a ieșit imediat și a alergat la tramvai.” nu este posibilă schimbarea ordinii termenilor tocmai pentru că aceasta este izomorfă unei situații semantice reflectând o anumită succesivitate evenimențială obligatorie. Întrucât termenii implicați în desfășurarea lor nu depind unul de altul, relațiile de coordonare nu dezvoltă funcții sintactice
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]