15,206 matches
-
de luncă, cursuri de apă dulce, albii părăsite, pășuni și fânețe umede, mlaștini și bălți) încadrată în bioregiunea continentală și panonică; aflată la poalele sud-vestice ale Munților Codru-Moma (grupă montană a Munților Apuseni aparținând de lanțul carpatic al Occidentalilor), în Câmpia de Vest (sectorul românesc al câmpiei Panonice). Acesta include rezervațiile naturale Balta Rovina, Poiana cu narcise Rovina și Pădurea Sâc. La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice protejate la nivel european prin "Directivei Consiliului European" 147/CE
Câmpia Cermeiului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333734_a_335063]
-
albii părăsite, pășuni și fânețe umede, mlaștini și bălți) încadrată în bioregiunea continentală și panonică; aflată la poalele sud-vestice ale Munților Codru-Moma (grupă montană a Munților Apuseni aparținând de lanțul carpatic al Occidentalilor), în Câmpia de Vest (sectorul românesc al câmpiei Panonice). Acesta include rezervațiile naturale Balta Rovina, Poiana cu narcise Rovina și Pădurea Sâc. La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice protejate la nivel european prin "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009 și "Directiva
Câmpia Cermeiului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333734_a_335063]
-
fosta Republică Iugoslavă, Moldova, Muntenegru, Olanda, Polonia, România, Federația Rusă, Serbia, Slovacia, Slovenia, Elveția, Turcia, Ucraina. În România este răspândit în mai toate regiunile din țară, într-un areal discontinuu, fără a fi numeros. Este larg răspândit din zonele de câmpie până la altitudinea de 2400 m, prin pășunile și fânețele din zonele de șes și deal, iar la munte prin terenurile deschise, cu tufișuri de jnepeni și bujori de munte. Șoarecele subpământean trăiește în terenurile ierboase, cu un oarecare grad de
Șoarece subpământean () [Corola-website/Science/333747_a_335076]
-
de jnepeni și bujori de munte. Șoarecele subpământean trăiește în terenurile ierboase, cu un oarecare grad de umiditate: terenuri cultivate sau cu plante spontane, pajiști și grădini, fânețe puternic înierbate, poieni din pădurile de munte, adesea chiar în cele de câmpie, până în pășunile de pe crestele munților și golul de munte (de ex. în Retezat). Evită însă mlaștinile. În pădurile de foioase șoarecele subpământean nu este legat de prezența umidității solului, iar la altitudini de 600-700 m trăiește pe versanții însoriți. Este
Șoarece subpământean () [Corola-website/Science/333747_a_335076]
-
se întinde pe o suprafață de 1.667 hectare. Acesta include rezervațiile naturale Făgetul Clujului și Valea Morilor. Situl reprezintă o zonă naturală ( păduri caducifoliate, pajiști ameliorate, pășuni, mlaștini, turbării, terenuri arabile cultivate) încadrată în bioregiunea continentală aflată la interferența Câmpiei Transilvaniei cu Podișul Someșan (subunitate geomorfologică aparținând Depresiunii colinare a Transilvaniei); ce adăpostește o gamă diversă de faună sălbatică și floră rară. Aria protejată dispune de trei tipuri de habitate naturale de interes comunitar; astfel: "Păduri de stejar cu carpen
Făgetul Clujului - Valea Morii () [Corola-website/Science/333752_a_335081]
-
Oenanthe oenanthe"), grangur ("Oriolus oriolus"), viespar ("Pernis apivorus"), vultur pescar ("Pandion haliaetus"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), pitulice sfârâitoare ("Phylloscopus sibilatrix"), pitulice de munte ("Phylloscopus collybita"), silvia undulată ("Sylvia nisoria"), silvia mică ("Sylvia curruca"), silvia de câmpie ("Sylvia communis"), silvia de zăvoi ("Sylvia borin"), silvia cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), turturică ("Streptopelia turtur"), graur ("Sturnus vulgaris"), lăcustar ("Sturnus roseus"), mierlă ("Turdus merula"), sturz cântător ("Turdus philomelos"), pupăză ("Upupa epops"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de
Băneasa - Canaraua Fetei () [Corola-website/Science/333780_a_335109]
-
bine înarmate. Linia Grebbe-Peel din Olanda, care se întindea de la malul sudic al golfului Zuider Zee până la frontiera cu Belgia, avea un mare număr de fortificații, a căror apărare era sprijinită de existența unor obstacole naturale precum zonele mlăștinoase sau câmpiile inundabile. Apărarea belgiană se baza pe o linie de încetinire a înaintării inamicului de-a lungul Canalului Albert și o linie defensivă principală de-a lungul râului Dyle. Această ultimă linie defensivă asigura atât protecția capitalei Brussels cât și a
Bătălia de la Fortul Eben-Emael () [Corola-website/Science/333741_a_335070]
-
după naștere ei se acoperă cu peri cenușii lungi și ajung la circa 8 cm în lungime. La vârsta de 4-6 săptămâni părăsesc cuibul. În România trăiesc două specii - orbetele mare ("Spalax leucodon") și orbetele mic ("Spalax microphthalmus") - răspândite în Câmpia Transilvaniei, în Câmpia Dunării, în Bărăgan și în Dobrogea; (popular) cățelul-pământului sau țâncul-pământului.
Orbete () [Corola-website/Science/333784_a_335113]
-
se acoperă cu peri cenușii lungi și ajung la circa 8 cm în lungime. La vârsta de 4-6 săptămâni părăsesc cuibul. În România trăiesc două specii - orbetele mare ("Spalax leucodon") și orbetele mic ("Spalax microphthalmus") - răspândite în Câmpia Transilvaniei, în Câmpia Dunării, în Bărăgan și în Dobrogea; (popular) cățelul-pământului sau țâncul-pământului.
Orbete () [Corola-website/Science/333784_a_335113]
-
este o dilogie scrisă de prozatorul moldovean Ion Druță și formată din două cărți: Balade din cîmpie și . Cele două romane urmăresc destinul comunității rurale din satul basarabean Ciutura din Câmpia Sorocii în anii de dinainte de Primul Război Mondial și până în 1945 (prima carte), apoi în primii ani ai regimului sovietic instaurat după cel de-al Doilea
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
este o dilogie scrisă de prozatorul moldovean Ion Druță și formată din două cărți: Balade din cîmpie și . Cele două romane urmăresc destinul comunității rurale din satul basarabean Ciutura din Câmpia Sorocii în anii de dinainte de Primul Război Mondial și până în 1945 (prima carte), apoi în primii ani ai regimului sovietic instaurat după cel de-al Doilea Război Mondial (cea de-a doua carte). Romanul "Balade din cîmpie" a fost scris
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
basarabean Ciutura din Câmpia Sorocii în anii de dinainte de Primul Război Mondial și până în 1945 (prima carte), apoi în primii ani ai regimului sovietic instaurat după cel de-al Doilea Război Mondial (cea de-a doua carte). Romanul "Balade din cîmpie" a fost scris în 1961 și publicat în 1963 la Editura Cartea Moldovenească din Chișinău în limba română cu caractere chirilice. O continuare a acestui roman a fost scrisă în 1967, ambele romane formând o dilogie intitulată "Povara bunătății noastre
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
în 2012 de editura Cartier din Chișinău, fiind coordonată de autor. Romanul lui Ion Druță este considerat de critici a fi unul reprezentativ pentru literatura română de pe malul stâng al Prutului. Acțiunea dilogiei se petrece în satul ficțional Ciutura din Câmpia Sorocii, urmărind evoluția comunității rurale de la începutul secolului al XX-lea și până în anii '50 ai aceluiași secol. Aflat într-o vâlcică dintre două dealuri: unul mare (înspre răsărit) și altul mic (înspre apus), satul era populat de răzeși de
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
răzeși de viță veche, sărăciți de vremurile vitrege care se abătuseră asupra Basarabiei. Într-una din zilele de primăvară, poposește în Ciutura „oarecum abătută, întristată de marile urâțenii ale acestei lumi” o fiară mitică, considerată a fi Marele Apărător al câmpiei trimis de Dumnezeu pentru a-i apăra pe oamenii acelor locuri de haitele sălbatice de lupi. Dulăul se stabilește în ograda lui Onache Cărăbuș. Țăran hâtru și proaspăt căsătorit, Onache începuse să-și construiască o casă pe dealul mare, după ce
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
sobă, veghindu-l pentru ultima dată. Odată cu stingerea focului, Onache moare și el. Structura cărții a suferit unele modificări de la o ediție la alta, fiind modificate atât numărul, cât și titlurile capitolelor; ediția definitivă cuprinde următoarele capitole: Romanul "Balade din cîmpie" a fost scris în 1961 și publicat în 1963 de Editura Cartea Moldovenească din Chișinău, în limba română cu caractere chirilice, fiind primit cu căldură de intelectualitatea din RSS Moldovenească. Autorului i s-a decernat în anul 1967 Premiul de
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
în 1963 de Editura Cartea Moldovenească din Chișinău, în limba română cu caractere chirilice, fiind primit cu căldură de intelectualitatea din RSS Moldovenească. Autorului i s-a decernat în anul 1967 Premiul de Stat al RSS Moldovenești pentru "Balade din cîmpie", "Ultima lună de toamnă" și alte câteva nuvele. Cu toate acestea, conducerea comunistă a republicii a criticat lipsa de realism socialist a romanului. După publicarea romanului "Balade din cîmpie" a urmat o pauză lungă în creația lui Ion Druță. Scrierea
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
anul 1967 Premiul de Stat al RSS Moldovenești pentru "Balade din cîmpie", "Ultima lună de toamnă" și alte câteva nuvele. Cu toate acestea, conducerea comunistă a republicii a criticat lipsa de realism socialist a romanului. După publicarea romanului "Balade din cîmpie" a urmat o pauză lungă în creația lui Ion Druță. Scrierea părții a doua a romanului "Povara bunătății noastre" decurgea anevoie, cu multe chinuri și frământări, iar scriitorul a trecut prin mai multe schimbări atât în viața profesională, cât și
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
lui Druță a dobândit o altă tonalitate, abandonând definitiv aspectul blând, liric și baladesc pe care-l avusese până atunci. Ion Druță a scris în 1967 un roman care prezenta în continuare destinul comunității rurale din satul basarabean Ciutura din Câmpia Sorocii în primii ani ai regimului sovietic instaurat după cel de-al Doilea Război Mondial, ambele romane formând o dilogie intitulată "Povara bunătății noastre". Temându-se de cenzura din RSS Moldovenească, scriitorul a trimis o traducere a dilogiei în limba
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
și nimic nu ne mai poate salva, deodată, nici că mai știi cum și de unde, se isca o minune cerească, și după minunea ceea, încetișor, pas cu pas, zi cu zi, încetul cu încetul...”" Locul în care se desfășoara acțiunea, Câmpia Sorocii, pe care se află treizeci de sate, este descris în mod duios ca un spațiu fermecător datând din vremuri imemorabile și populat de oameni cu un suflet blând, împovărat de propria sa bunătate: "„Câmpia Sorocii... O fi fost cândva
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
în care se desfășoara acțiunea, Câmpia Sorocii, pe care se află treizeci de sate, este descris în mod duios ca un spațiu fermecător datând din vremuri imemorabile și populat de oameni cu un suflet blând, împovărat de propria sa bunătate: "„Câmpia Sorocii... O fi fost cândva pe aici, cu mii și mii de ani în urmă, o mare limpede și blândă. O fi secat încetul cu încetul, s-o fi călătorit prin alte părți, dar s-a tot dus, lăsând câmpiei
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
Câmpia Sorocii... O fi fost cândva pe aici, cu mii și mii de ani în urmă, o mare limpede și blândă. O fi secat încetul cu încetul, s-o fi călătorit prin alte părți, dar s-a tot dus, lăsând câmpiei moștenire chipul larg cât o suflare de cer, cu valuri abia-abia însemnate. Or fi crescut pe aici, odată demult, păduri adânci și dese. Le-o fi ars vreun pojar, le-o fi pustiit vreo furtună, dar s-au dus
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
cât o suflare de cer, cu valuri abia-abia însemnate. Or fi crescut pe aici, odată demult, păduri adânci și dese. Le-o fi ars vreun pojar, le-o fi pustiit vreo furtună, dar s-au dus, și numai largul câmpiei mai mustește un dor străbun după ele, cercând în fiecare primăvară să lege un freamăt verde peste trupul său pârjolit. S-or fi înălțat pe aici, cândva demult, un cârd de munți cu creste cărunte, răcorite sus, în albăstrimea cerului
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
fi înălțat pe aici, cândva demult, un cârd de munți cu creste cărunte, răcorite sus, în albăstrimea cerului. Vremea i-o fi măcinat, cutremure mari de pământ le-or fi crăpat temeliile, dar s-au dus munții, și numai păsările câmpiei rătăcesc zile întregi undeva sus, printre nouri, căutând piscurile mândre de altădată. Câmpia Sorocii...”" Una dintre minunile zămislite de acest pământ este legendara Molda, cățeaua care însoțește - real și imaginar - întreaga viață pământească a lui Onache Cărăbuș, semnalând momentele tragice
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
răcorite sus, în albăstrimea cerului. Vremea i-o fi măcinat, cutremure mari de pământ le-or fi crăpat temeliile, dar s-au dus munții, și numai păsările câmpiei rătăcesc zile întregi undeva sus, printre nouri, căutând piscurile mândre de altădată. Câmpia Sorocii...”" Una dintre minunile zămislite de acest pământ este legendara Molda, cățeaua care însoțește - real și imaginar - întreaga viață pământească a lui Onache Cărăbuș, semnalând momentele tragice ale neamului și ajutându-l să găsească drumul atunci când s-a rătăcit. De
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
a fertilității pământului și a dârzeniei și dărniciei oamenilor se împletesc cu lamentația destinului nemeritat al țării, dar diferența majoră o reprezintă faptul că personajele lui Ion Druță sunt lipsite de speranța într-un viitor mai bun. Romanul "Balade din cîmpie" a fost tradus în mai multe limbi străine: rusă ("Степные баллады", Molodaia Gvardia, Moscova, 1963; traducere de Ion Druță), lituaniană ("Stepių baladės", Vaga, Vilnius, 1964), letonă ("Stepes balădes", Liesma, Riga, 1965) etc. După publicarea completă a dilogiei, "Povara bunătății noastre
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]