15,628 matches
-
tenor - muzică: B. Britten. Scenariul și coregrafia: Sergiu Anghel, regia TV Doina Anastasiu, realizator Marga Huss Crăciun. Producție TVR, 1996. "Clipă", 50 min., Coregrafia: Sergiu Anghel. Producție TVR, 1989. "Peregrinatio", 1h 5 min., Scenariul și coregrafia: Sergiu Anghel, regia TV Doina Anastasiu, producător Silvia Ciurescu. Producție TVR, 1993. Baletul mecanic, 1h 20 min., Regia: Mihai Popescu, Coregrafia Sergiu Anghel. Film distins cu Premiul I la Festivalul de tehnica cinematografică, Zagreb, 1988. Nostradamus, mișcare scenica și momente de pantomima: Sergiu Anghel. Premium
Sergiu Anghel () [Corola-website/Science/299316_a_300645]
-
localuri bucureștene (mai ales în perioada interbelică): „Neptun”, „Café Wilson”, „Parcul Aro”, „Luxandra”, „Luther”, „Continental”, „Prispa-naltă” din Piața Obor. Maria Tănase a avut un repertoriu extrem de vast ce-a cuprins cântece din toate regiunile României și din toate categoriile: doine, orații de nuntă, cântece de leagăn, de joc (hore, sârbe, învârtite, jienești), de dragoste, de petrecere, lăutărești, satirice, bocete. Până la începutul anilor 1940 repertoriul i-a fost format de Harry Brauner. O selecție de 20 de cântece din repertoriul artistei
Maria Tănase () [Corola-website/Science/298795_a_300124]
-
Ioan Paul al II-lea se pronunțase încă de la începutul pontificatului său pentru scoaterea Bisericii Române Unite din ilegalitate. În septembrie 1988, printr-o scrisoare deschisă adresată papei Ioan Paul al II-lea, scrisoare difuzată de Radio Europa Liberă, disidenta Doina Cornea și alți cinci intelectuali clujeni au solicitat legalizarea Bisericii Române Unite cu Roma. Prin decretul-lege nr. 9 din 31 decembrie 1989 Consiliul Frontului Salvării Naționale a abrogat decretul 358 din 1 decembrie 1948. Situația juridică a lăcașelor de cult
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică () [Corola-website/Science/298828_a_300157]
-
Biriș, Ioan Bob, Iosif Boda, Ioan Boeriu, Ovidiu Bojor, Alexandru Borza, Ion Brad, Pius Brânzeu, Nicolae Breban, Tiberiu Brediceanu, Ion Budai-Deleanu, Augustin Bunea C Dumitru Caracostea, Ilarie Chendi, Ioan Chindriș, Vasile Chindriș, Ștefan Cicio-Pop, Timotei Cipariu, Vasile Coloși, Corneliu Coposu, Doina Cornea, Iuliu Coroianu, George Coșbuc, Gherontie Cotorea D Pavel Dan, Nicolae Densușianu, Iosif Constantin Drăgan, Petre Dulfu E Vasile Erdeli F Dionisie Florianu, Ion Flueraș, Amos Frâncu, Virgil Fulicea G Ioan Georgescu, Alexandru Grama H Iuliu Hațieganu, Enea Hodoș, Iosif
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică () [Corola-website/Science/298828_a_300157]
-
și la supraviețuirea corpului monstruos al comunismului, în ciuda dispariției sale ca sistem”. Stelian Tănase a fost una dintre cele mai active personalități publice implicate în demonstrațiile maraton intrate în istoria postcomunistă sub numele de ”fenomenul Piața Universității”, alături de Ana Blandiana, Doina Cornea, Radu Filipescu, Marian Munteanu, Octavian Paler, Victor Rebengiuc, Gheorge Zamfir; aceste manifestări împotriva Frontului Salvării Naționale, a lui Ion Iliescu, Petre Roman, Silviu Brucan & ceilalți lideri feseniști, au pregătit fenomenele organizate de opoziție și luptă politică, de la Alianța Civică
Stelian Tănase () [Corola-website/Science/298920_a_300249]
-
personal "Ditties" (la editura Small Dancer Press). În 2004 coordonează și supervizează un grup de studenți cu care traduce "Exerciții de stil" de Raymond Queneau, volum care apare la editura Paralela 45. În 2006 participă împreună cu Alexandru Mușina, Caius Dobrescu, Doina Ioanid, Răzvan Țupa, Bogdán Lázló, Fekete Vince, Lázló Noémi, Lövétéi Lázár Lázló și Sántha Attila la un atelier de traducere în Arcuș, în urma căruia apar două volume de poezie "Milionarii timpului. Poeți maghiari contemporani", respectiv "A gyönyör román művészete. Kortárs
Romulus Bucur () [Corola-website/Science/297756_a_299085]
-
țara și în făptura neamului lui, acolo iubirea de bine, de adevăr și de frumos..."” „"Nicolae Grigorescu este român cu tot sufletul și în toată opera sa... Prietenia cu artiști francezi nu a reușit să-l smulgă meditației românești, amintirii doinelor, imaginii întinsei câmpii dunărene, argintate de pulbere, acestei dulci țări de coline, cu vii și căsuțe acoperite cu șindrilă. ...El rămâne poet, iar arta sa este un cântec de pasăre. El este român prin sentiment, prin lirismul fin, prin simpatia
Nicolae Grigorescu () [Corola-website/Science/297835_a_299164]
-
de-o intimitate visătoare, prin ceea ce are tandru și spiritual în maniera sa."” „"Grigorescu picta cu plăcere vădită, surâzător, comunicativ, cum îi era chemarea. A pictat într-un stil al epocii lui, în apostrofe mișcătoare, monotone ca și în ritmul doinei, grația spiritului și fanteziei." "Opera lui ține un loc nemărginit în admirația publicului, pentru că nici un alt artist, de la dânsul, nu a reprezentat mai bine sufletul poporului nostru."” În 2013, la 175 de ani de la nașterea lui Nicolae Grigorescu, Poșta Română
Nicolae Grigorescu () [Corola-website/Science/297835_a_299164]
-
lui Eminescu, pentru a asista în calitate de corespondent al ziarului la serbarea dezvelirii statuii lui Ștefan cel Mare. Își regăsește vechii prieteni, I. Creangă și Miron Pompiliu. Cu această ocazie citește junimiștilor din Iași, strânși în casa lui Iacob Negruzzi, poezia "Doină". Pe 1 iulie se tipărește în "Convorbiri literare" poezia "Doină". În luna august, revista "Convorbiri literare" reproduce poezia "Luceafărul" tipărită inițial în Almanahul de la Viena. Pe data de 14 octombrie - Alecsandri citește la Ateneul Român piesa "Fântâna Blanduziei". Fondurile strânse
Opera poetică a lui Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/297926_a_299255]
-
serbarea dezvelirii statuii lui Ștefan cel Mare. Își regăsește vechii prieteni, I. Creangă și Miron Pompiliu. Cu această ocazie citește junimiștilor din Iași, strânși în casa lui Iacob Negruzzi, poezia "Doină". Pe 1 iulie se tipărește în "Convorbiri literare" poezia "Doină". În luna august, revista "Convorbiri literare" reproduce poezia "Luceafărul" tipărită inițial în Almanahul de la Viena. Pe data de 14 octombrie - Alecsandri citește la Ateneul Român piesa "Fântâna Blanduziei". Fondurile strânse din vânzarea biletelor, în valoare de 2,000 lei, sunt
Opera poetică a lui Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/297926_a_299255]
-
opri în continuare asupra câtorva texte de critică de artă ale perioadei, pentru a urmări intervenția asupra feminității așa cum este reprezentată ea în interiorul acestui câmp. Într-un eseu din revista Arta din 1955, numit ” Unele probleme ale înfățișării omului nou”, Doina Criș își propune să descrie stadiul în care au ajuns artiștii în procesul perfecționării unei tehnici a reprezentării ”eroul pozitiv” al timpului. În acord cu perceptele realist socialiste, critica de artă a vremii este în general intens preocupată de reprezentarea
Realism socialist și gen - Feminitate în discursul criticii de artă în deceniul al șaselea () [Corola-website/Science/296141_a_297470]
-
căldura sufletească, priceperea în îngrijire etc. Într-un alt eseu critic, este, mai mult, taxată nereușita unei artiste de a ”adânci portretul tinerei fete, de a-i sublinia feminitatea și tinerețea.” Este de remarcat faptul că în textul semnat de Doina Criș, descrierile reprezentărilor personajelor masculine se axează mai mult decât cele ale personajelor feminine pe relația cu munca. Se evidențiază și aici aproximativ aceleași trăsături, inteligența, mândria, tăria de caracter, energia, dar și grija. În cazul personajelor masculine, grija este
Realism socialist și gen - Feminitate în discursul criticii de artă în deceniul al șaselea () [Corola-website/Science/296141_a_297470]
-
București au fost concepute de diferiți arhitecți: Manuela Antip, Gheorghe Beznilă, Adriana Bunu, Dan Costinescu, Viorica Curea, Lia Dima (Piața Victoriei), Geta Gabrea, Ion Marineci, Clement Moldoveanu, Victoria Navrescu Radu (Piața Universității), Alin Negoescu, Ioan Novițchi, Alexandru Panaitescu, Ileana Papina, Doina Patra, Ion Podocea, Bogdan Popovici, Cătălin Stanciu. Până la Revoluție, Întreprinderea Metroul a fost condusă de generalul Petre Constantinescu timp de 15 ani. În mandatul acestuia au fost realizate primele 3 magistrale. Costin Georgian a fost director tehnic al Metrorex între
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
Vanciu, Titus Croitoru (actori ai Teatrului Național din Cluj). Ultimii ani de viață i-a petrecut la Timișoara, unde a cântat la restaurantul „Dacia” și la localul „Marocan”. A colaborat cu Ansamblul profesionist „Banatul” din Timișoara și Orchestra „Lazăr Cernescu” („Doina Banatului” de mai târziu) din Caransebeș. În luna aprilie a anului 1954, Departamentul Artelor din Ministerul Culturii, condus de Constanța Crăciun propune decorarea sa cu "Ordinul Muncii" cls. a II-a. Moare în 1954 la Timișoara și este înmormântat la
Luță Ioviță () [Corola-website/Science/307307_a_308636]
-
de pe Calea Buziașului din Timișoara. Repertoriul lui Luță Ioviță, pe lângă piesele instrumentale, cuprindea și cântece (vocale) culese sau create de el. O parte din ele au fost publicate în cartea biografică "Luță Ioviță, Barbu Lăutaru Banatului" și în antologia de doine "Cîntă Ardealul și Banatul" întocmită de Emil Gavriș în 1989. Taraful lui Luță Ioviță era alcătuit din fiii săi: A avut și o fată, Matilda, căsătorită cu violonistul Gheorghe Monea din Oravița, cu a cărui orchestră Luță Ioviță a înregistrat
Luță Ioviță () [Corola-website/Science/307307_a_308636]
-
guvernului să organizeze un referendum corect, cer populației să se prezinte la referendum și semnalează îngrijorarea lor față de „tendința unor autorități de a ocoli sau încălca principiile și practicile statului de drept și ale democrației.” Pe 15 mai disidenta anticomunistă Doina Cornea a apreciat că intelectualii care ar susține chiar și defectele președintelui Băsescu "fac greșeala căderii în admirație, acțiune care l-a legitimat și susținut pe Ceaușescu". Numărul de alegători cu drept de vot este controversat. Există păreri că cifra
Referendumul pentru demiterea președintelui României, 2007 () [Corola-website/Science/307308_a_308637]
-
au sprijinit în cariera sa; drept răsplată, câteva cântece ale cântărețului conțin dedicații adresate lor (de exemplu, „Dacă ai pe lume frați”). Numele celorlalți frați ai lui sunt amintite în dedicația piesei „Doamne, dacă n-aș avea copii”: Ilie, Silvia, Doina și Lucreția. Tânărul Nicolae a lucrat la Căile Ferate Române Petroșani, făcând parte dintr-o echipă formată numai din romi. „"Am lucrat la târnăcop și lopată. Noi, romii, le avem mai greu cu școala. Avem mai mult școala vieții"”, declara cântărețul mai
Nicolae Guță () [Corola-website/Science/308540_a_309869]
-
atlet român, laureat cu argint la Jocurile Olimpice de vară din 2004 de la Atena. S-a apucat de atletism la vârsta de 12 ani, practicând mai întâi cursa de 90 metri garduri și săritură în lungime. A fost descoperit de antrenoarea Doina Anton, pe care l-a orientat spre triplu salt. În anul 1999 a cucerit prima sa medalie importantă, bronzul, la Campionatul European de juniori de la Riga. În 2000 a câștigat Campionatul Mondial de juniori de la Santiago de Chile. În anul
Marian Oprea () [Corola-website/Science/308141_a_309470]
-
țară și străinătate: U.R.S.S., Cehoslovacia, R.D.G., Austria, Iugoslavia, Grecia, Italia ș.a. A condus, în calitate de dirijor, o seamă de orchestre de muzică populară, astfel: Orchestra de muzică populară Radio (1952), Ansamblul de cântece și dansuri „Brâulețul” din Constanța (1965-1967), Orchestra „Doina Argeșului” din Pitești (1967-1968), Orchestra de muzică populară a Filarmonicii de Stat din Arad (în numeroase concerte, între anii 1963-1973), Orchestra „Doina Ilfovului” din București; de asemenea și orchestre populare de amatori, printre care și cea a Clubului Sindicatelor din
Emil Gavriș () [Corola-website/Science/307615_a_308944]
-
populară, astfel: Orchestra de muzică populară Radio (1952), Ansamblul de cântece și dansuri „Brâulețul” din Constanța (1965-1967), Orchestra „Doina Argeșului” din Pitești (1967-1968), Orchestra de muzică populară a Filarmonicii de Stat din Arad (în numeroase concerte, între anii 1963-1973), Orchestra „Doina Ilfovului” din București; de asemenea și orchestre populare de amatori, printre care și cea a Clubului Sindicatelor din Învățământ din Capitală (1950-1955). Ca șef de orchestră și violonist a cântat luni de zile în Anglia (1974), la Paris (1975), pe
Emil Gavriș () [Corola-website/Science/307615_a_308944]
-
graiul de acasă al părinților și al strămoșilor, beneficiind și de buna conservare a muzicii și a tradițiilor în această zonă a țării, înzestrată fiind cu o aleasă cultură și cu un rafinat gust pentru autentic și inedit - ea cultivă doina cea tărăgănat curgătoare, cîntecul de joc și de nuntă, și cîntecul de jale - “șoptit” și “fluierat” - mai mult bocet, dar de un colorit aparte. Vocea caldă, cu un timbru specific, modulată cu ușurință, și versurile încărcate metaforic, deși foarte simple
Florica Ungur () [Corola-website/Science/307616_a_308945]
-
a colaborat cu cele mai renumite ansambluri din țară: Orchestra de muzică populară „Barbu Lăutaru” din București (1955-1965), Ansamblul „Ciocârlia” (1954-1983), Orchestra de muzică populară „Înfrățirea” din Cluj Napoca (1950-1954), Orchestra de muzică populară Radio, Ansamblul „Rapsodia română” din București, Ansamblul „Doina Bucureștiului”, Ansamblul Folcloric „Târgu Mureș”, Orchestra „Brâulețul” din Constanța, Orchestra „Plaiurile Bistriței” -din Bacău, Orchestra „Rapsozii botoșanilor”, Ansamblul Folcloric „Ciprian Porumbescu” din Suceava. La pupitrul orchestrelor cu care a cântat i-a avut dirijori pe: Ionel Budișteanu, Victor Predescu, Nicu
Angela Moldovan () [Corola-website/Science/307614_a_308943]
-
retras din această activitate în august 2003, nu însă și din aceea de interpret de muzică populară. Începând din 1966 a colaborat până în prezent cu majoritatea ansamblurilor artistice din țară, între care: „Cindrelul”, „Junii Sibiului”, „Ciprian Porumbescu” (Suceava), „Mărțișorul” (Cluj-Napoca), „Doina” (al armatei), „Tinerimea română”, „Doina Carpaților”, „Doina Gorjului”, „Doina Banatului”, „Maramureșul” (Baia Mare), „Ciocârlia”, „Mara” (Sighet). Turda vorbește și cântă, în afară de limba română, în italiană, engleză, franceză și rusă. Prin decret prezidențial din 1 decembrie 2008, Gheorghe Turda a fost înaintat
Gheorghe Turda () [Corola-website/Science/307617_a_308946]
-
august 2003, nu însă și din aceea de interpret de muzică populară. Începând din 1966 a colaborat până în prezent cu majoritatea ansamblurilor artistice din țară, între care: „Cindrelul”, „Junii Sibiului”, „Ciprian Porumbescu” (Suceava), „Mărțișorul” (Cluj-Napoca), „Doina” (al armatei), „Tinerimea română”, „Doina Carpaților”, „Doina Gorjului”, „Doina Banatului”, „Maramureșul” (Baia Mare), „Ciocârlia”, „Mara” (Sighet). Turda vorbește și cântă, în afară de limba română, în italiană, engleză, franceză și rusă. Prin decret prezidențial din 1 decembrie 2008, Gheorghe Turda a fost înaintat în gradul de general de
Gheorghe Turda () [Corola-website/Science/307617_a_308946]
-
nu însă și din aceea de interpret de muzică populară. Începând din 1966 a colaborat până în prezent cu majoritatea ansamblurilor artistice din țară, între care: „Cindrelul”, „Junii Sibiului”, „Ciprian Porumbescu” (Suceava), „Mărțișorul” (Cluj-Napoca), „Doina” (al armatei), „Tinerimea română”, „Doina Carpaților”, „Doina Gorjului”, „Doina Banatului”, „Maramureșul” (Baia Mare), „Ciocârlia”, „Mara” (Sighet). Turda vorbește și cântă, în afară de limba română, în italiană, engleză, franceză și rusă. Prin decret prezidențial din 1 decembrie 2008, Gheorghe Turda a fost înaintat în gradul de general de brigadă în
Gheorghe Turda () [Corola-website/Science/307617_a_308946]