15,944 matches
-
locale spre sfârșitul secolului al XX-lea. Există însă planuri pentru construirea unui sistem light rail în regiunea Turku. Acest sistem ar deservi mai bine marile suburbii, cum ar fi Varissuo și Runosmäki, dar și alte orașe. Autogara Turku și gara centrală se află în zone diferite ale orașului. Primăria intenționează să le combine în viitor într-un unic complex de transporturi, dotat cu hotel și centre comerciale. Aeroportul Turku se află la 8 km nord de centrul orașului, la limita
Turku () [Corola-website/Science/296680_a_298009]
-
include zece troleibuze „Cristalis“ prevăzute cu aer condiționat. În afara acestora metropola mai este deservită de un număr de 93 de autobuze, ce acoperă peste 1,070 km. Milano este al primul nod de cale ferată al Italiei, și cele cinci gări de primă importanță ale orașului sunt printre cele mai aglomerate din Italia. Prima cale ferată construită în Milan a fost Milano și Monza, care a fost dată în folosință în 1840. Linii de mare viteză sunt în construcție în întreaga
Milano () [Corola-website/Science/296696_a_298025]
-
ale orașului sunt printre cele mai aglomerate din Italia. Prima cale ferată construită în Milan a fost Milano și Monza, care a fost dată în folosință în 1840. Linii de mare viteză sunt în construcție în întreaga Italie. În Milano gările pentru TAV (Treni ad alta Velocità) vor fi la: Seviciul de cale ferată care deservește suburbiile „S“ (similar celor din Franța și Germania) se compune momentan din opt linii suburbane, urmând să se construiască altele zece până în 2008. Ele conectează
Milano () [Corola-website/Science/296696_a_298025]
-
cu sate și comune din apropiere: Orașul este legat prin linii de cale ferată de București, Buzău (prin calea ferată București-Galați-Roman), Brașov (prin calea ferată Ploiești-Brașov, ambele căi ferate dublu electrificate), Urziceni, Măneciu, Slănic și Târgoviște. Nodul feroviar are două gări de călători importante ("Ploiești Sud" și "Ploiești Vest"), precum și gările secundare "Ploiești Est" (spre Buzău), "Ploiești Nord" (spre Măneciu), plus "Ploiești Triaj" (stație de triaj) aflată la sud de oraș. În interiorul orașului transportul public este asigurat de TCE Ploiești, și
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
linii de cale ferată de București, Buzău (prin calea ferată București-Galați-Roman), Brașov (prin calea ferată Ploiești-Brașov, ambele căi ferate dublu electrificate), Urziceni, Măneciu, Slănic și Târgoviște. Nodul feroviar are două gări de călători importante ("Ploiești Sud" și "Ploiești Vest"), precum și gările secundare "Ploiești Est" (spre Buzău), "Ploiești Nord" (spre Măneciu), plus "Ploiești Triaj" (stație de triaj) aflată la sud de oraș. În interiorul orașului transportul public este asigurat de TCE Ploiești, și cuprinde trasee de autobuze, linii de tramvai și troleibuz. În
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
Transportul public urban este asigurat prin 38 de linii din care 256 autobuze, 36 tramvaie și 25 troleibuze. Spre teritoriul periurban și restul județului și al țării, transportul rutier se realizează prin operatori privați, cu plecări din stațiile de transfer: Gara de Sud, Gara de Vest, Ștrandului - Obor, Spitalul Județean și Podul Înalt . Orașul Ploiești n-a intrat în epoca modernă cu un inventar arhitectonic bogat. Curțile lui Mihai Viteazul au existat numai în legende, iar palatele Muruzeștilor, destul de modeste, nu
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
este asigurat prin 38 de linii din care 256 autobuze, 36 tramvaie și 25 troleibuze. Spre teritoriul periurban și restul județului și al țării, transportul rutier se realizează prin operatori privați, cu plecări din stațiile de transfer: Gara de Sud, Gara de Vest, Ștrandului - Obor, Spitalul Județean și Podul Înalt . Orașul Ploiești n-a intrat în epoca modernă cu un inventar arhitectonic bogat. Curțile lui Mihai Viteazul au existat numai în legende, iar palatele Muruzeștilor, destul de modeste, nu au durat decât
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
perioadă, familia regală a României și-a stabilit la Sinaia reședința de vară, construind complexul castelului Peleș. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna avea o populație de 2210 locuitori, o școală mixtă frecventata în 1899 de 103 elevi, hoteluri, gară pe calea ferată Ploiești-Brașov, clinică de hidroterapie și mănăstirea Sinaia. Tot în acea perioadă, orașul a început să devină unul industrializat, apărând o fabrică de cherestea, proprietatea industriașilor Popovici și Costinescu, ultimul deținând și o fabrică de văr hidraulic. De
Sinaia () [Corola-website/Science/296714_a_298043]
-
Ploiești. În 1968, județul Prahova s-a reînființat, Sinaia redevenind parte a acestuia. În orașul Sinaia se află unsprezece monumente istorice de arhitectură de interes național: (1912-1913); (1911); (1875, astăzi Circumscripția Financiară Sinaia); (1892, cu extinderi între 1918-1939); , format din gară regală (1870) și gară de călători (1930-1940); (1918); (sfârșitul secolului al XIX-lea); (1911-1912); (începutul secolului al XX-lea); (1923-1926); mănăstirea Sinaia (1690-1695), ansamblu alcătuit din biserică „Adormirea Maicii Domnului”, paraclis, stăreție, chilii și zidul incintei vechi; nu în ultimul
Sinaia () [Corola-website/Science/296714_a_298043]
-
Bistriței la poalele Cernegurei) - spre sud și Ciritei (situat spre est între Pietricica și Dealul Vulpii).. Municipiul este împărțit între micro-cartierele: Sărata, Valea Viei, Țărăncuța, Precista, Ștefan cel Mare(nord-est), Centru, Dacia (centru), Obor, Ocol, Dărmănești (nord), Pietricica, Speranța (est), Gara Veche, Mărăței, 1 Mai, Vânători (sud-est). Se învecinează cu comunele: Gârcina - nord-vest, Dobreni - nord-est, Girov - spre est, Dumbrava Roșie - sud-est, Piatra-Șoimului - sud, Alexandru cel Bun - vest. Asistența medicală este structurată în jurul unui Spital Județean de Urgență de categoria a III
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
in mare parte de compania S.C. Troleibuzul S.A.. Aceasta detine troleibuzele din oras (de tip Renault Berliet ER 100, Rocar 112E și Rocar de Simon) si autobuzele (de tip MAN si Higer) Legătura cu alte localități se face printr-o gară și 3 autogări. Mai multe firme locale își desfasoara activitatea in regim de taxi. Există câteva proiecte de dezvoltare, printre care: Orașul conține următoarele muzee: Situată la 4 km sud-vest de oraș. Primele elemente de cultură materială aparțin epocii neolitice
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
până în vârf, de-a lungul lui fiind amplasate locuri special amenajate de unde se poate privi spre oraș. Deasupra Parcului Zoologic se află restaurantul Colibele Haiducilor iar puțin mai sus restaurantul Gospodina și barul-restaurant Grădina cu Flori. Telegondola face legătura dintre gară și cota Trei Coline de pe Cozla. Traseul are o lungime de , la punctele finale ale traseului fiind amenajate spații comerciale și cafenele (sunt în construcție pe deal și spații de cazare,). Iarna se schiază pe pârtia special amenajată, iluminată noaptea
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
is the world cu Bishop s-au dovedit experimente nereușite. Neașteptată intervenție a lui Rîmaru, ce își reglează conturile cu ascultătorii hiphop ce i-au criticat diversele colaborări pestrițe, cade cum nu se cade mai prost pentru "MC-ul de la Gară", venit să dea Alarmă falsă. Pe final, colaborarea cu Killa Army în urmă concertului susținut de Wu-Tang Killa Beez în februarie 2006 la București e una modestă - din anumite perspective conta mai mult ideea unui featuring cu grupul hip-hop din
Fabricant de gunoi () [Corola-website/Science/317023_a_318352]
-
pentru marea expoziție din 1889 și Statuia Libertății din portul New York, un dar și un simbol al libertății și prieteniei din partea poporului francez către poporul american cu ocazia centenarului american. Dezvoltarea căilor ferate le-a oferit arhitecților posibilități noi: construirea gărilor în orașe, ce simbolizau prosperitatea erei industriale. Utilizarea betonului armat la începutul secolului XX a adus o arhitectură mai putin esențială. Aspectul clădirilor a început să fie tot mai simplu și mai puțin decorativ, stil semnificativ dezvoltat după Primul Război
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
și luciditate), gândind pasional Reîntregirea. Cunoaște acumulări, angoase, căderi și sfâșieri, râvnește „o mare de alb” ca un ultim acord, scrie în transă și, încredințându-ne vocea interioară, se eliberează, așteptând „un tren” (lumina de la capătul tunelului, deci) într-o „gară bolnavă”, pe un „peron de tranzit”, realitate în care a încremenit, din păcate, Basarabia de azi. E o carte-călătorie, în fond, de la Est către sine (finalmente). „Plină de faceri”, “întru foame de păsări zidită”, devenită, prin dezlocuire, „trist călător”, pe
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
în 1960. Guido Jendritzko a fost ani în șir profesor la școala Werkkunstschule în Wuppertal. La data de 26 septembrie 2009 este trântit la pământ la de niște suporteri neidentificați ai echipei de fotbal Borussia Dortmund care se îmbulzeau la gară, este lăsat să zacă rănit la cap. Din cauza rănii Jendritzko va deceda peste câteva zile.
Guido Jendritzko () [Corola-website/Science/317262_a_318591]
-
a fost inaugurată în anul 1872, odată cu tronsonul de cale ferată Botoșani-Verești. Proiectul de arhitectură a fost realizat de concernul austriac Victor von Offenheim iar proiectul tehnic a fost realizat de matematicianul si fizicianul român Elie Radu. În anul 2004, gara a fost închisă, fiind considerată insalubră și periculoasă pentru călători. Lucrările de modernizare s-au încheiat în 2014, iar recepția lucrărilor a avut loc pe 16 ianuarie. Autoritățile au investit 3 milioane de euro în reabilitarea gării când aceasta a
Gara Botoșani () [Corola-website/Science/317635_a_318964]
-
În anul 2004, gara a fost închisă, fiind considerată insalubră și periculoasă pentru călători. Lucrările de modernizare s-au încheiat în 2014, iar recepția lucrărilor a avut loc pe 16 ianuarie. Autoritățile au investit 3 milioane de euro în reabilitarea gării când aceasta a devenit aproape inutilă, pentru că din ea mai pleacă doar patru trenuri, trei regionale către Dorohoi, Verești și Suceava. Primăria Botoșani și-a declarat intenția să o preia de la Ministerul Transporturilor pentru a o transforma în muzeu. Gara este
Gara Botoșani () [Corola-website/Science/317635_a_318964]
-
reabilitarea gării când aceasta a devenit aproape inutilă, pentru că din ea mai pleacă doar patru trenuri, trei regionale către Dorohoi, Verești și Suceava. Primăria Botoșani și-a declarat intenția să o preia de la Ministerul Transporturilor pentru a o transforma în muzeu. Gara este declarată monument istoric și are . Din Botoșani sunt trenuri sau vagoane directe zilnice spre următoarele localități din România: București, Timișoara, Cluj Napoca, Iași, Constanța, Suceava, Bacău etc.
Gara Botoșani () [Corola-website/Science/317635_a_318964]
-
și trenuri pot fi utilizate cu același bilet. Singurele excepții sunt Linia de autobuz și Trenul expres spre Aeroportul Internațional Viena. Stațiile sunt adesea numite după străzi sau zone din oraș, iar în unele cazuri speciale, după clădiri proeminente aproape de gară, cu toate că politica oficială a Wiener Linien este de a nu da un nume stațiilor după clădiri. Liniile nu au nici un nume specific. Ele pur și simplu au un număr cu prefixul "U" (de la U-Bahn). În plus, fiecare linie poate fi
Metroul din Viena () [Corola-website/Science/317674_a_319003]
-
pentru o nouă linie U5, operațională pentru trenuri fără meanic. În plus, se dorește extinderea liniei U6 de la Floridsdorf la Stammersdorf. Anunțurile sunt efectuate în trenurile de metrou - precum și în alte mijloace de transport public - în timpul deplasării, asemănătoare celor de gară. Primul anunț audio a avut loc în anii 1960, după care au început să fie convertite și operate mai apoi și în tramvaie. „Vocea Wiener Linien” este vocea șefului de securitate al Transporturilor, Franz-Qaida, care anunță, după două tonuri gong
Metroul din Viena () [Corola-website/Science/317674_a_319003]
-
au participat Spiru Blănaru, Gheorghe Ionescu, Petru Anculia, Iacob Cimpoca, Nicolae Ghimboașe, Martin Copăceanu, Ianași Grozăvescu, Tudor Roșeț, Gheorghe Smultea, Pavel Stoichescu, Ghiță Ungureanu și Vasile Vălușescu. O acțiune similară s-a petrecut pe data de 14 ianuarie 1949, în gara Teregova, când partizanii au dezarmat doi milițieni care îl arestaseră pe avocatul Cornel Costescu. Acesta a fost eliberat și a stat apoi ascuns până pe 5 martie, când a fost rearestat și închis în sediul Securității Timișoara. Ca ripostă la acțiunile
Spiru Blănaru () [Corola-website/Science/317740_a_319069]
-
această rețea a avut mai multe linii. În anul 1999, rețeaua de troleibuz din Constanța număra 11 linii și anume: În anul 1959 a luat ființă prima linie de troleibuz din Constanța, aceasta fiind linia 20, care făcea legătura între Gara Constanța și Pescărie. Această linie măsura 10,4 km. cale simplă. În următorii ani au fost înființate și alte linii de troleibuz, astfel, în 1966, conform "Litoralul românesc, Mic îndreptar turistic, Editura Meridiane", liniile erau acestea: Două dintre aceste trasee
Troleibuze în Constanța () [Corola-website/Science/317796_a_319125]
-
înlocuit cu 4. Linia 20 a devenit linia 40, linia 21 a devenit linia 41 și linia 23 a devenit linia 43, prelungită din Tomis IV în Tomis Nord. Au fost desființate liniile care mergeau dinspre Bulevardul I.Gh.Duca spre Gară, adică liniile 22 și 24, devenite 42 și 44. În 1980 s-au mai înființat și alte linii de troleibuz, în 1989 existând în Constanța 13 linii. Atunci au început să se fabrice și troleibuze DAC 112E, DAC 117E, dar
Troleibuze în Constanța () [Corola-website/Science/317796_a_319125]
-
42 și 43 erau linii surori. Aveau același traseu până pe Bulevardul Mamaia, unde troleibuzul 43 vira stânga pe strada Răscoala din 1907, iar troleibuzul 42 pe strada Mihai Viteazul. Apoi, troleibuzul 42 întorcea la Poarta 2, iar troleibuzul 43 la Gară. Însă linia 42 era soră și cu linia 45, pe vremea cănd aceasta avea capătul de linie în Piața Unirii. Liniile 42 și 45 provin din două foste linii de autobuz, 8 și 22, și ele linii surori. Traseul liniei
Troleibuze în Constanța () [Corola-website/Science/317796_a_319125]