15,139 matches
-
sună clișeul sentimental romantic, Eminescu dobândește în foarte scurt timp chipul emblematic al propriei sale ficțiuni poetice, al alter-ego-ului său ficțional, Luceafărul-Hyperion. Majoritatea ilustratorilor vor porni de la această corespondență, apelând deopotrivă la o fotografie din tinerețe a poetului, care corespunde idealului, dar și de la chipul luciferic al personajelor sale, pentru a servi drept model geniului eminescian ca genius loci, instanță tutelară a neamului, cu valențe atât etice, patriotice, cât și estetice. În același timp, Eminescu joacă rolul tipic romantic al geniului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Ștefan Petică, Traian Demetrescu cultivă un socialism utopic, Alexandru Bogdan- Pitești cochetează cu anarhismul, fapt care-i și aduce expulzarea definitivă din Franța. Se impune pe această turnantă o disociere a tipului romantic de cel decadent. Ultimul ilustrează absența unui ideal umanitar, dublată de o mefiență funciară în capacitatea societății de a asigura binele public. În parte, această atitudine ține și de un reflex resentimentar față de tot ceea ce reprezintă ordine publică, față de societate în general, ca societate burgheză. Numai că, spre deosebire de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
relevă trăsături simboliste și elemente mitologice pe care artistul le împrumută marilor poeme epice ale patrimoniului cultural universal. Criticul caută similitudinile cu folclorul românesc, pe care figurile simbolice le întrețin în polisemantismul funciar al confruntării dintre bine și rău, dintre "Ideal" și "Real": "E întregul poem indic Ramayana, cu eterna luptă între binele și răul între Ideal și Real, cu o întreagă legiune de monștri cu figuri apocaliptice și femei fermecătoare prin grația lor un vis feeric realizat în piatră"323
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cultural universal. Criticul caută similitudinile cu folclorul românesc, pe care figurile simbolice le întrețin în polisemantismul funciar al confruntării dintre bine și rău, dintre "Ideal" și "Real": "E întregul poem indic Ramayana, cu eterna luptă între binele și răul între Ideal și Real, cu o întreagă legiune de monștri cu figuri apocaliptice și femei fermecătoare prin grația lor un vis feeric realizat în piatră"323. Și criticul urmează pe aceeași linie a asocierilor revelatoare: "Nouă ne face impresia că Făt Frumos
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
contextului cultural în care evoluează și se formează pictorul, tinde să minimalizeze această dimensiune a creației sale, caracterizată printr-o manierizare până la Kitsch a Jugendstilului în pictura reprezentanților acestora și epigonilor lor. Jugendstilul, termenul german pentru Art-Nouveau, incorporează Kitschul ca ideal de frumusețe, accesibilizat, precum și senzualitatea unui erotism minat de delicioase ambiguități. Prin urmare, o critică lipsită de parti-pris-urile unor ierarhizări severe, urmărind atât liniile de forță și punctele de convergență cât și replierile pasagere în creația pictorului, asociate anumitor perioade
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
e.g. Delaroche) patriotică, cu subiecte militare (e.g. Meissonier, Neuville, Detaille), reprezentările vieții contemporane fie ea publică sau privată, pitorescul, rusticul, pictura peisageră (cu excepția celei realizate à la manièrre de Poussin), naturile moarte, marinele etc. În schimb, prin regulament sunt acceptate idealul catolic și misticismul, legenda, mitul, alegoria, visul, lirismul, toate ingrediente care intră și în componența literaturii simbolisto-decadente. Și în ceea ce-i privește pe clasici, regulamentul prevede o serie de excepții: nudul este refuzat, cu excepția nudului sublimat (le nud sublimé) à
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
etichetă mitologică, "lâna de aur", simbol al artei în căutarea căreia pleacă argonauții moderni, artiștii. Revista apare la un an după revoluția sângeroasă din 1905, al cărui context, "epoca furtunoasă", îl precizează prin aluzie. Arta, reflex al imuabilului, reprezintă un ideal care se sustrage contingentului, contextului istoric, politic, timpului, în general. În programul revistei, de la bun început arta este socotită simbolică, termenul fiind întrebuințat într-un sens general, și nu în sensul unei estetici anume. Afirmarea oarecum tautologică a autonomiei artei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
frize decorative, și căruia Léon Thévenin îi oferă următoarea interpretare: "Viziuni stranii de ființe umane surprinse în ceea ce este mai esențial în instinctul lor sau în sentimentele lor. Plăcerea de a trăi sau nepăsare, sau doar îngrijorare maternă. În centru, idealul, inspirația"528. Criticul francez subliniază o dimensiune esențialistă a acestei picturi de reflex vizionar, din care este eliminat orice reziduu anecdotic și care reprezintă o concentrare idealistă a condiției umane, care include maternitatea printre cele mai profunde taine ale sale
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dincolo de ea, vidul. Loghi a ales o adolescentă în care instinctele sexuale sunt abia trezite, asocierea acestei sexualități juvenile cu moartea este în spiritul sensibilității decadente. Capul apare redus la dimensiunea reziduală ca tigvă, reprezintă oarecum o imagine sarcastică a idealului pierdut într-o iluzie deșartă, sarcasm accentuat și de coroana de lauri care-l încununează. Avem aici și o aluzie la derizoriul gloriei obținute postmortem, a derizoriului existenței și efemerității fiecărui act, fie el și cel al presupus nemuritoarei arte
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ordonate enciclopedic, în vogă între 1540 și 1740563, ci și calificat estetic. Valoarea sa decurge atât din locul pe care-l ocupă într-o colecție, cât și din plasarea sa simbolico-estetică care configurează o ordine superioară a ansamblului. Unul dintre idealurile simboliste este cel al operei de artă totale și, în acest sens, obiectul intră într-o rețea de corespondențe. Naratorul nu face decât să vorbească despre un sine dizolvat în obiecte, de o arhitectură intimă a unui eu imolat în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
anumite valori” (idem). La rândul său, profesorul clujean A. Roșca consideră atitudinea ca fiind „o predispoziție mintală dobândită, mai mult sau mai puțin durabilă, de a reacționa Întrun mod caracteristic (obișnuit favorabil sau nefavorabil) față de persoane, obiecte, situații, idei sau idealuri cu care individul vine În contact” (idem). După 0. Klinneberg, atitudinile sunt predispoziții ale unei persoane de a reacționa Într-un anumit mod, independent de situații (apud Popescu Neveanu, 1978). Atitudinea este un invariant vectorial al conduitei individuale, exercitând o
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
din constructe și concepte (Kelly Psihologia constructelor personale), atitudinile sunt considerate dimensiuni esențiale pentru delimitarea caracterului individului și a comportamentului său manifest. Atitudinile componente ale caracterului aparțin de fenotip și sunt dobândite În procesul formării lor, motivația, valorile, expectanțele și idealurile oamenilor constituie latura vectorială de orientare și susținere a atitudinii. A doua latură, care este executivă, latura acțională, implică un mod de autoreglare al subiectului, are la bază voința și abilitățile de acțiune ale persoanei. Fiind În mare măsură dobândite
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
este de ordin conceptual, ci devine mai degrabă una de determinare practică, concretă. Stilul de viață, În accepțiune lui E. Zaharia (1991), exprimă “modul de comportare al oamenilor În societate, de stabilire, de selectare a gamei lor de trebuințe În raport cu idealurile lor”. Acesta, adaugă C. Zamfir (1986), este diferit chiar dacă oamenii provin din aceeași subcultură, clasă socială și au chiar aceeași ocupație, datorită faptului că au mai multe surse de venit, un tip de personalitate, o strategie generată de viață, un
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
dinamic al comportamentului uman, și la aspectul de conținut (procesele psihice). Acceptând definiția formulată Încă din 1943 de Al. Roșca: motivația reprezintă „totalitatea mobilurilor interne ale conduitei, fie că sunt Înnăscute sau dobândite, conștientizate sau neconștientizate, simple trebuințe fiziologice sau idealuri abstracte”, noi vom Înțelege prin motiv o structură psihică ce determină selecția stimulilor, inițierea, identificarea și orientarea (dirijarea) acțiunilor În direcția unor obiective mai mult sau mai puțin precizate, motivația constituind totalitatea acestor structuri (Caluschi Mariana, 2001) care acționează ca
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
rezidență: marea majoritate a persoanelor cu schizofrenie și toxicomanie provin din zonele mărginașe ale orașelor, În cartiere cu risc privind prezența fenomenelor antisociale. Izolarea socială: de obicei sunt persoane singure, lipsite de familii, prieteni, fără perspective sociale și profesionale, fără idealuri de viață. Tipul de personalitate: anxietate crescută, sentiment general de inferioritate, vulnerabilitate la stres și frustrare, structuri depresive. Stresul psihosocial: lipsuri materiale, lipsa unui loc de muncă, solicitări multiple din partea familiei și a socialului, lipsa de Înțelegere, lipsa facilităților sociale
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Castiglione, un nobil italian, a Început să scrie lucrarea pentru care va fi cunoscut, Il libro del cortegiano. După 20 de ani, În 1528, cartea a fost publicată, cu puțin timp Înainte de moartea autorului. În această carte, Castiglione a descris idealurile de educație ale unui nobil. Acesta trebuia să știe mai multe limbi, să cânte la un instrument muzical, să scrie poezii etc. Michel de Montaigne (1533-1592) a fost un scriitor francez; el Împlinea idealurile Renașterii și umanismului prin viața sa
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În această carte, Castiglione a descris idealurile de educație ale unui nobil. Acesta trebuia să știe mai multe limbi, să cânte la un instrument muzical, să scrie poezii etc. Michel de Montaigne (1533-1592) a fost un scriitor francez; el Împlinea idealurile Renașterii și umanismului prin viața sa de moșier, primar, consilier politic, birocrat, umanist Învățat, literat educat, catolic evlavios etc. În spirit umanist, a căutat rădăcinile Antichității, Încrezându-se În valoarea și calitățile intrinseci ale omului și În gândirea rațională. Renașterea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În Franța secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea. Principiile estetice ale acestui curent au orientat creația artistică europeană din acea perioadă, plecând de la modelele artistice oferite de literatura, arhitectura și sculptura antichității, considerate a fi Întruchipări perfecte ale idealului de armonie, echilibru și seninătate. Clasicismul aspiră la reflectarea unei realități În operele de artă desăvârșite, În calitatea lor de creații artistice, opere menite să-l ajute pe om de a atinge idealul frumuseții morale. Clasicismul a oferit Întotdeauna modele
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
antichității, considerate a fi Întruchipări perfecte ale idealului de armonie, echilibru și seninătate. Clasicismul aspiră la reflectarea unei realități În operele de artă desăvârșite, În calitatea lor de creații artistice, opere menite să-l ajute pe om de a atinge idealul frumuseții morale. Clasicismul a oferit Întotdeauna modele. Având drept scop crearea unor opere ale căror personaje să fie animate de idealuri eroice și principii morale Înalte, scriitorii clasici au fost preocupați de crearea unor personaje ideale, legate de destinul lumii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de artă desăvârșite, În calitatea lor de creații artistice, opere menite să-l ajute pe om de a atinge idealul frumuseții morale. Clasicismul a oferit Întotdeauna modele. Având drept scop crearea unor opere ale căror personaje să fie animate de idealuri eroice și principii morale Înalte, scriitorii clasici au fost preocupați de crearea unor personaje ideale, legate de destinul lumii În care existau, Înzestrați cu virtuți morale exemplare și capabili de fapte eroice memorabile. Personajele operelor clasice sunt de regulă regi
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
condamnau viciile (de exemplu, Aristotel vedea În comedie posibilitatea condamnării viciilor umane, numai aceasta putea prezenta aspecte negative, cu dorita posibilitate a Îndreptării lor...) Pe toate planurile afirmării, clasicismul presupune ordine, echilibru, rigoare, normă, canon, ierarhie și credința Într-un ideal de frumusețe. Înseamnă ordine obiectivă, perfecțiune a formelor, descoperite În modele de frumusețe, pentru că oricare artist creator clasic este un reper fundamental de superioritate, când rațiunea se impune asupra fanteziei și pasiunii. Cei mai de seamă reprezentanți ai clasicismului sunt
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
parte a monologului cuprinde primele douăsprezece versuri și conține mesajul propriu zis. Singurul bun al poetului rămas după moarte este: „un nume adunat pe-o carte”, cunoscut și răspândit În universul uman știut. Cartea Înseamnă Însă o „treaptă” spre un ideal spiritual. Născut Într-o condiție socială modestă, fiul o poate depăși prin cartea părintelui său. În vreme ce „străbunii” au suit „pe brânci” „prin râpi și gropi adânci”, urmașul lor le poate urca acum cu mai multă ușurință, prin ascendentul tinereții și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
se Întâlnesc și În volumul de aforisme „Pietre pentru templul meu”, apărut În același an, asta Însemnând că ideile care au Însuflețit cele două direcții de creație ale cărturarului, filosofului și poetului prindeau contur din anii tinereții sale, cuprins de idealuri spirituale. Poezia și filosofia lui Lucian Blaga trebuie privite „ca niște coloane ale edificiului interior care dovedesc articularea organică a filosofului și liricului În același trunchi viguros al personalității creatoare.” Două fraze poetice, de o perfectă rotunjime, sugerează un univers
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Înalță tot mai sus,c / Ca să nu-l pot ajunge./ Pătrunde trist cu raze reci/ Din lumea ce-l desparte.../ In veci Îl voi iubi și-n veci/ Va rămânea departe...". Puterea de sacrificiu a omului de geniu În numele Împlinirii idealului absolut este ilustrată de intensitatea sentimentului de iubire, care duce la renunțarea la nemurire. Acțiunea din partea a treia se desfășoară În planul cosmic și constituie În același timp, o cotă a apogeului poemului. Se pot distinge și În această parte
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
antiteză lumea nemuritorilor și aceea a muritorilor. Astfel, muritorii nu-și pot croi propriul destin, ei se bazează numai pe noroc, sunt supuși voinței oarbe de a trăi (influența filozofiei lui Schopenhauer). Omul de geniu este capabil de a Împlini idealuri Înalte, se află dincolo de timp și de spațiu, de ordinea firescă a lumii: „Ei doar au stele cu noroc / Și prigoniri de soarte, / Noi nu avem nici timp, nici loc, / Și nu cunoaștem moarte". Omul se află sub puterea destinului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]