15,094 matches
-
de milioane de euro și localizează corupția sistemică care anunță dezastrul. Investigația este prezentată într-un material video intitulat "Clear Cut Crimes", care a fost filmat timp de un an în Munții Carpați. Compania este acuzată pentru achiziția de material lemnos de la aceste rețele de crimă organizată care defrișează suprafețe considerabile de pădure din Munții Carpați.
Holzindustrie Schweighofer () [Corola-website/Science/318603_a_319932]
-
cu gust acrișor, de culoare roșie sau roz, care au un diametru de 6 - 11 mm, fiecare fruct conținând mai multe semințe. Fructul acestei plante se numește "coacăză" (rar "coacăță") și nu trebuie confundat cu planta omonimă "Bruckenthalia spiculifolia", plantă lemnoasă din familia Ericaceae. Coacăzul roșu este răspândit aproape în toată Europa, în stare sălbatică pe marginea apelor cu soluri argiloase și umede, poate fi întâlnit numai în Belgia, Olanda, Franța, Italia și Germania în restul Europei apare numai sub formă
Coacăz roșu () [Corola-website/Science/318767_a_320096]
-
cădere. Preotul satului se prezintă la fața locului și după o analiză amănunțită decide că în fundul avenului se dechide un alt văzduh (tărâm) și trebuie astupat. Și l-au astupat cu tot ce nu era folositor, pietre de pe pășune, resturi lemnoase... După 60 de ani oamenii și-au amintit povestea și au reluat dezobstrucția. După câteva zile de lucru s-a ajuns la vechiul terminus de unde se auzea vuietul apei. Și acuma se auzea același vuiet. Dar fisura e impenetrabilă. Pentru
Avenul de la Mununa () [Corola-website/Science/318784_a_320113]
-
stabilită anterior, Miltiades a vrut să distrugă podul și să-l lase pe Darius pe seama sciților, dar ionienii au refuzat să-l asculte. În 499 î.Hr., profitând de revolta coloniilor grecești din Ionia împotriva Imperiului Persan, Miltiades a cucerit insulele Lemnos și Imbros. Nu a reușit însă să mențină aceste poziții în fața imenselor armate trimise de Darius I pentru a înăbuși rapid această revoltă. A trebuit să fugă la Atena, scăpând în ultimul moment de blocada flotei persane (492 î.Hr.). Atenienii
Miltiades () [Corola-website/Science/318800_a_320129]
-
ca o necesitate ținând cont de faptul că până la sfârșitul secolului al XIX-lea roțile carelor nu erau „încălțate” cu „rafuri”, ceea ce ducea la o uzură rapidă a acestora. Uneori, rotarii, confecționau și dricuri, loitre, ruzi, rotile precum și unele părți lemnoase ale uneltelor agricole. Rotari vestiți au fost: Gheorghe Foarcoș, Nicolae Zdrenghea, Ioan Săbăduș, Iosif Sîrbu, Pamfir Haiduc, Ioan Malea și Vasile Vasiu. "Rudăritul" era apanajul băieșilor. Ei confecționau juguri, roabe, grape, „melințe” și frîngătoare, lăzi de făină, troci pentru pâine
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
iulie 2000 - 30 octombrie 2010; P.C. Preot Vamoș Sandro-Vincențiu 19 decembrie 2010 - până în prezent. Biserica Înălțarea Domnului din satul Dealu Negru, comuna Călățele, construită în 1765, este între puținele monumente clădite din bârne de brad. Mai fin cioplite, datorită esenței lemnoase moi, acestea sunt îmbinate după aceleași tehnici: „coadă de rândunică" și „cheotoarea dreaptă". Sub aspect planimetric, ea se compune dintr-un pronaos și naos, înscrise unitar unui perimetru dreptunghiular, continuat cu un altar poligonal, cu pereții retrași, și, de asemenea
Biserica de lemn din Dealu Negru () [Corola-website/Science/315386_a_316715]
-
partide din imperiu, care se va accentua începând de la mijlocul secolului al XIV-lea, sistemul mult prea centralizat al justiției trebuia să lase locul unei organizări mai simple. Pe lângă judecătorii generali de la Constantinopol, apar judecătorii generali locali în Thessalonic, Moreea, Lemnos. O trăsătură caracteristică justiției din timpul Paleologilor este participarea importantă a clerului la exercițiul justiției seculare. Influența Bisericii asupra tribunalelor este cu atât mai mare cu cât există, în afară curții de justiție imperială a judecătorilor generali cu cei doi
Andronic al III-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317271_a_318600]
-
celulozice - 0076/2001 Generator pentru obținerea energiei electrice 808/2002 În domeniul materialelor de construcții: Tehnologie de obținere a materialelor de construcții din deșeuri minerale și celulozice - 0076/2001 Tehnologii de obținere a unei substanțe pentru ignifugarea și funigicizarea materialelor lemnoase - 76/2001 Tehnologie de obținere a cimentului ecologic - 706/2001; În domeniul antipoluare: Tehnologie de tratare recuperatica a gazelor reziduale cu conținut de praf și bioxid de sulf - 106382/1998 Tehnologie de tratare recuperativa a apelor reziduale cu conținut de
Gheorghe Volcovinschi () [Corola-website/Science/317363_a_318692]
-
dispariția sa la 1900. Pisania cea veche reținea următoarele date: "„Această sfântă și dumnezeiască biserică, ce să prăznuiește hramul Sfinților Voivozi s-au făcut la l[ea]t 1810, de tot satul, pă temelie ...”". Nu se știe dacă materialul ei lemnos a fost refolosit sau nu în structura actualei construcții. În forma prezentă, construcția este rezultatul unor lucrări de reclădire din temelii în anul 1906. În aceea vreme modelul tradițional de lăcaș de cult fusese deja înlocuit cu altul nou, inspirat
Biserica de lemn din Olteanca-Marinești () [Corola-website/Science/322345_a_323674]
-
așa cum o rază de soare, intrând pe neașteptate prin fereastră, transfigurează subit lucrurile familiare dintr-o odaie. Lemnul a prins să se umanizeze: dulapurile au rodit picioare sau gambe și brațe au crescut la subsorile scândurilor. Capete chiar, cu plete lemnoase, grele, cu priviri fixe, îțepenite încă, s-au înălțat totuși, iar spinări lungi, încovoiate încă, au mlădiat șipcile. Un trib de oameni-mobile, (există printre ei chiar și un om barcă prins undeva, nu departe, de un ponton dezafectat pe Tamisa
Mircea Roman () [Corola-website/Science/316901_a_318230]
-
județul Harghita, pe teritoriul administrativ al orașului Băile Tușnad. Rezervația naturală aflată în capătul sudic al Munților Harghitei, are o suprafață de 1,5 ha , și reprezintă o stâncă formată din rocă magmatică (andezitică), de culoare brun-cenușie, împrejmită de vegetație lemnoasă. Stânca se încadrează în lanțul eruptiv al Munților Harghitei de Sud, fiind situată pe versantul estic al conului Muntelui Pilișca pe malul drept al Oltului la o înălțime de 824 m și oferă o priveliște excelentă asupra defileul Oltului, stațiunii
Piatra Șoimilor () [Corola-website/Science/325463_a_326792]
-
a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și se întinde pe o suprafață de 10 ha. Aceasta reprezintă o zonă cu emanații puternice de gaze mofetice, degajate la suprafață ca urmare a unor activități vulcanice; acoperită cu vegetație lemnoasă, alcătuită în mare parte de specii de conifere (brad, molid, pin) și poieni cu vegetație floristică și o faună specifică locului.
Rezervația geologică de la Sâncrăieni () [Corola-website/Science/325464_a_326793]
-
văii, izvoare, pășuni alpine și zone împădurite. Rezervatia naturală fost înființată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice din nordul Munților Făgăraș (grupa montană aparținând lanțului carpatic al Meridionalilor). Floră lemnoasa are în componență specii dominante (în partea inferioară) de fag ("Fagus sylvatica") în asociere cu mesteacăn ("Betula pendula"), salcie căpreasca ("Salix capreea"), plop tremurător ("Populus tremula") sau anin; urmând etajul coniferelor, cu specii de brad ("Abies"), molid ("Picea abies"), pin
Golul Alpin al Munților Făgăraș între Podragu - Suru () [Corola-website/Science/325519_a_326848]
-
fag, păduri în amestec, pajiști montane, pajiști calcifile alpine și subalpine, fânețe montane, tufărișuri alpine și boreale, peșteri în care accesul publicului este interzis, grohotișuri calcaroase și de șisturi, grohotișuri silicioase, versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase, vegetație lemnoasa de-a lungul cursurilor de apă) ce adăpostesc o gamă diversă de floră spontană și fauna sălbatică. La baza desemnării rezervației se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, insecte) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92
Abruptul prahovean Bucegi () [Corola-website/Science/325933_a_327262]
-
Asperulo-Fagetum", Păduri ilirice de stejar cu carpen ("Erythronio-Carpiniori"), Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"), Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Izvoare petrifiante cu formare de travertin ("Cratoneurion"), Vegetație lemnoasă cu "Salix eleagnos" de-a lungul râurilor montane, Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul râurilor montane și Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane) ce adăpostesc o gamă diversă de floră și faună specifică lanțului carpatic al Meridionalilor. Parcul
Parcul Național Defileul Jiului () [Corola-website/Science/324863_a_326192]
-
de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"), Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Izvoare petrifiante cu formare de travertin ("Cratoneurion"), Vegetație lemnoasă cu "Salix eleagnos" de-a lungul râurilor montane, Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul râurilor montane și Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane) ce adăpostesc o gamă diversă de floră și faună specifică lanțului carpatic al Meridionalilor. Parcul este acoperit în proporție de peste 80% de păduri de fag
Parcul Național Defileul Jiului () [Corola-website/Science/324863_a_326192]
-
luto-argiloase, la care se adaugă roci formate din material aluvionar nisipos depus sub formă de straturi. Datorită așezării geografice, localitatea Smârdan se caracterizează prin tipul climatic temperat continental. Vegetația este caracteristică stepei și luncilor joase inundabile. Se întâlnește atât vegetație lemnoasă (plop, salcie, frasin, arțar și stejar), cât și plante ierboase (stuf, papură, pipirig, nufăr, stânjenel de baltă). Datorită așezării în Lunca Dunării, fauna este formată în special din animale legate de apă prin modul lor de viață: mamifere (vidră, nurcă
Smârdan, Tulcea () [Corola-website/Science/324446_a_325775]
-
geologice (atribuite perioadei holocenului) alcătuite din gresii (de culoare cenușiu-gălbuie) cu intercalații de microconglomerate, s-au format prin acțiunile repetate ale aerului (îngheț-dezgheț, vânt, temperatura), apei (spălare, șiroire) și a proceselor gravitaționale (prăbușiri, surpări) desfășurate de-a lungul timpului. Floră lemnoasa a rezervației este constituită din arbori și arbuști, cu specii de: carpen ("Carpinus betulus"), fag ("Fagus silvatica"), stejar ("Quercus robur"), cer ("Quercus cerris"), tei pucios ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), plop tremurător ("Populus tremula"), alun ("Corylus avellana"), sânger ("Cornus sanguinea
Grădina Zmeilor () [Corola-website/Science/323772_a_325101]
-
construită în perioada 1897-1900, cu cheltuiala credincioșilor ortodocși din localitate, dar și din satele învecinate. Petru Barbir, fost primar, a donat un teren de o jumătate de falcă (adică aproximativ 71 de ari) pe care s-a ridicat construcția. Materialul lemnos a fost cumpărat cu 5.000 de florini de la Direcțiunea Căilor Ferate, acesta provenind de la podul feroviar de lemn din Costâna. În Cronica Parohiei Măriței sunt consemnate următoarele: "„S-au colectat 5.000 florini și s-a cumpărat de la Direcțiunea
Biserica de lemn din Măriței () [Corola-website/Science/323176_a_324505]
-
Ulmenion minoris", Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice, Zăvoaie cu "Salix alba" și "Populus alba", Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu "Quercus spp.", Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos, Vegetație lemnoasă cu "Salix eleagnos" de-a lungul râurilor montane, Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice, Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din "Ranunculion fluitantis" și "Callitricho-Batrachion", Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetație din
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
în vârful acestei ierarhii, primind părți din teritoriul cucerit. Principala parte care i-a revenit noului împărat consta în orașul Constantinopol, părțile adiacente acestuia atât în partea europeană cât și în cea asiatică, alături de unele districte și de câteva insule (Lemnos, Lesbos, Chios și Tenos). O bună parte dintre aceste teritorii urma să fie cucerită. În primul rând, se impunea zdrobirea rezistenței pe care populația greacă o opunea în Tracia și să se asigure stăpânirea asupra Salonicului. În cadrul acestei întreprinderi din
Balduin I de Constantinopol () [Corola-website/Science/324339_a_325668]
-
până în etajele montan și alpin; Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase; Grohotișuri și lespezi calcaroase și Peșteri în care accesul publicului este interzis); ce adăpostesc o gamă diversă de floră și fauna specifică lanțului carpatic al Occidentalilor. Vegetația lemnoasa are în componență arbori și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), în amestec cu gorun ("Quercus petraea"), mesteacăn ("Betula pendula") sau paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"); pâlcuri sporadice de conifere cu larice ("Larix") și pin ("Pinus L."), rachița ("Salix
Cheile Siloșului () [Corola-website/Science/325576_a_326905]
-
ale cărui coloane de lemn sculptate susținut o mică turlă. Acoperită cu șindrilă, construcția este împodobită la exterior cu brâie de sculpturi în lemn, dispuse în mai multe registre. Catapeteasma și mobilierul - sculptate cu motive florale, sunt din aceeași esență lemnoasă. Pictura în stil bizantin, îi aparține unei echipe de pictori coordonate de Valentina Petrescu în anul 2004. Se găsește la intrarea complexului monastic și are o înălțime de 60 de metri. Aceasta gazduiește un număr de 24 de clopote (dintre
Mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului din Dorna-Arini () [Corola-website/Science/325824_a_327153]
-
și opțional cu două mitraliere de 7,7 mm Fuzelajul este construit pe un schelet metalic din lonjeroane și traverse din tuburi de oțel , este învelit în pânză de bumbac pe laterale și intrados . Extradosul este carenat pe un schelet lemnos cu capotaje ușoare din duraluminiu . Osatura fuzelajului formează o singură structură cu aripa centrală , realizată pe structuri de țevi sudate . Aripa centrală pe structură mixtă metal-lemn este acoperită cu placaj . Structura centrală este sudată de fuzelaj și suportă instalația trenului
Nardi FN-305 () [Corola-website/Science/325862_a_327191]
-
La extremitățile planului central se află ferurile de prindere a aripilor laterale . Acestea sunt construite din lemn de molid și placaj . De acestea sunt prinse eleroanele și voleții . Voleții și eleroanele au construcție mixtă și sunt împânzite . Ampenajele au structură lemnoasă , părțile fixe acoperite cu placaj iar cele mobile sunt împânzite . Trenul de aterizare este escamotabil manual , are amortizoare oleopneumatice , roțile tip balon cu dimensiunea de 500x180 mm. Comenzile de zbor pe sistem mixt cu leviere si cabluri . Regia Aeronautica a
Nardi FN-305 () [Corola-website/Science/325862_a_327191]