18,160 matches
-
ideea sa cu privire la antinomiile transfigurate. Am văzut că Hegel distruge argumentul kantian al antinomiilor împotriva metafizicii folosind o altă concepție asupra cunoașterii, rațiunii și logicii. Blaga adoptă și el perspectiva nuanțării conceptului de cunoaștere, a facultăților de cunoaștere și a logicii, însă nu în felul în care o face Hegel. La Hegel, nuanțările sunt integrate unei metode unice, ca momente, aspecte sau laturi. Blaga, în schimb, merge mai curând pe ideea unui pluralism metodologic. La el există tipuri de cunoaștere și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în felul în care o face Hegel. La Hegel, nuanțările sunt integrate unei metode unice, ca momente, aspecte sau laturi. Blaga, în schimb, merge mai curând pe ideea unui pluralism metodologic. La el există tipuri de cunoaștere și tipuri de logică. La Hegel există momente ale cunoașterii și momente ale logicii. De asemenea distincția blagiană dintre cele două stări ale intelectului nu acoperă nici una dintre distincțiile hegeliene. Dacă intelectul enstatic poate fi asemănat intelectului hegelian, intelectul ecstatic nu se mai aseamănă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
sunt integrate unei metode unice, ca momente, aspecte sau laturi. Blaga, în schimb, merge mai curând pe ideea unui pluralism metodologic. La el există tipuri de cunoaștere și tipuri de logică. La Hegel există momente ale cunoașterii și momente ale logicii. De asemenea distincția blagiană dintre cele două stări ale intelectului nu acoperă nici una dintre distincțiile hegeliene. Dacă intelectul enstatic poate fi asemănat intelectului hegelian, intelectul ecstatic nu se mai aseamănă cu nimic din filosofia lui Hegel. Ar putea fi comparat
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
logic, precum cele dialectice, ci și față de concret. Soluția paradoxiei dogmatice e irealizabilă cunoașterii, ea e postulată în transcendent"378. Soluția antinomiei dialectice se realizează în concret, pe când soluția antinomiei dogmatice se realizează prin postularea unei zone inaccesibile, iraționale, contrare logicii, ce își găsește expresia în transfigurare. Transfigurarea este modul prin care antinomia dogmatică își află soluția, o soluție doar postulată, imposibil de cuprins cu structurile normale ale intelectului. Spre deosebire, formula dialectică nu are nevoie de transfigurare pentru a se
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
opinia lui Lucian Blaga, datorită unei însușiri paradoxale a intelectului uman, aceea de a plăsmui în contact cu concretul intuitiv o seamă de concepte care concentrează în ele iraționalul concretului, irațional la care intelectul n-ar putea să ajungă pe cale logică. Spre deosebire de acestea, dogma este o formulă fără concept sintetic, "compusă prin alăturarea momentelor antinomice pe fondul inaccesibil al unei unități postulate; momentele concrete antinomice intră în formulă, dar sinteza revelează ceva criptic față de fenomenele în chestiune. Cum momentele concrete în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
prisma gândirii dialectice ori ca formă de gândire dialectică, indiferent dacă acest lucru se face în termenii dialecticii hegeliene sau în cei ai unei dialectici revizuite 381. Alexandru Surdu susține că Lucian Blaga se delimitează de metoda hegeliană pentru că, în cadrul logicii dialectice hegeliene, antinomiile sunt raționalizate, pierzându-și astfel caracterul paradoxal și misterios, de poartă de acces spre mister sau transcendent. "Antinomiile transfigurate, de care vorbește Blaga, nu sunt încadrabile pur și simplu în logica lui Hegel, căci aceasta se substituie
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
delimitează de metoda hegeliană pentru că, în cadrul logicii dialectice hegeliene, antinomiile sunt raționalizate, pierzându-și astfel caracterul paradoxal și misterios, de poartă de acces spre mister sau transcendent. "Antinomiile transfigurate, de care vorbește Blaga, nu sunt încadrabile pur și simplu în logica lui Hegel, căci aceasta se substituie logicii obișnuite a intelectului și a rațiunii. Ele și-ar pierde într-adevăr orice specific și, în primul rând, pe acela de antinomii transcendente. La Hegel, din moment ce întreaga lume este contradictorie (deci antinomică), transcendentul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
dialectice hegeliene, antinomiile sunt raționalizate, pierzându-și astfel caracterul paradoxal și misterios, de poartă de acces spre mister sau transcendent. "Antinomiile transfigurate, de care vorbește Blaga, nu sunt încadrabile pur și simplu în logica lui Hegel, căci aceasta se substituie logicii obișnuite a intelectului și a rațiunii. Ele și-ar pierde într-adevăr orice specific și, în primul rând, pe acela de antinomii transcendente. La Hegel, din moment ce întreaga lume este contradictorie (deci antinomică), transcendentul ar trebui să fie ceva necontradictoriu, de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ale unor evenimente care s-au sfârșit înainte de a lua naștere. În domeniul parapsihologiei, fenomenele telepatice se petrec simultan, indiferent de distanța dintre ele, iar cele de premoniție sunt observate înainte de-a avea loc! Acestea încalcă într-adevăr legile logicii obișnuite, rămânând misterioase chiar dacă vom accepta, dar nu în spirit hegelian, că există o logică a lor aparte"382. De aceea, el va alege calea dogmatică. Concluzia lui Lucian Blaga este că nicăieri în istoria filosofiei nu se mai întâlnește
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
telepatice se petrec simultan, indiferent de distanța dintre ele, iar cele de premoniție sunt observate înainte de-a avea loc! Acestea încalcă într-adevăr legile logicii obișnuite, rămânând misterioase chiar dacă vom accepta, dar nu în spirit hegelian, că există o logică a lor aparte"382. De aceea, el va alege calea dogmatică. Concluzia lui Lucian Blaga este că nicăieri în istoria filosofiei nu se mai întâlnește ceva asemănător metodei dogmatice. În acest sens, într-o notă din Cunoașterea luciferică, el afirmă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
au fost până acum de nimenea remarcate ca atare"383. Blaga refuză toate acele forme de gândire care implică o soluționare logică a antinomiilor. Chiar și în epocă, în legătură cu antinomiile din cadrul cunoașterii științifice, au existat încercări de elaborare a unor logici în care să poată fi acceptate enunțuri antinomice 384. Refuzul principial al filosofului român față de aceste logici, ca și refuzul explicit față de logica dialectică a lui Hegel, se datora faptului că ele, într-o formă sau alta, anulează contradicția, elimină
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
care implică o soluționare logică a antinomiilor. Chiar și în epocă, în legătură cu antinomiile din cadrul cunoașterii științifice, au existat încercări de elaborare a unor logici în care să poată fi acceptate enunțuri antinomice 384. Refuzul principial al filosofului român față de aceste logici, ca și refuzul explicit față de logica dialectică a lui Hegel, se datora faptului că ele, într-o formă sau alta, anulează contradicția, elimină antinomia 385. Or, metoda sa înseamnă, dimpotrivă, potențarea antinomiilor prin transfigurare. Metoda antinomiei transfigurate este diferită tocmai
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
antinomiilor. Chiar și în epocă, în legătură cu antinomiile din cadrul cunoașterii științifice, au existat încercări de elaborare a unor logici în care să poată fi acceptate enunțuri antinomice 384. Refuzul principial al filosofului român față de aceste logici, ca și refuzul explicit față de logica dialectică a lui Hegel, se datora faptului că ele, într-o formă sau alta, anulează contradicția, elimină antinomia 385. Or, metoda sa înseamnă, dimpotrivă, potențarea antinomiilor prin transfigurare. Metoda antinomiei transfigurate este diferită tocmai prin faptul că, în cadrul ei, antinomiei
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
relativism metodologic latent. Am să închei cu un pasaj din această scriere a lui Vasile Băncilă: Nu credem că un astfel de fond sufletesc a putut să fie fără de nici un rol în condiționarea unei metode ca cea dogmatică, în care logica e prealabil epuizată, dar e relativizată, pentru a permite sinteze mai bogate. Blaga afirmă, într-o rară mărturisire a sa, că ceea ce l-a îndemnat să se ocupe de dogmă a fost caracterul structural cu totul nou al multor teorii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
o anume fatalitate ce marchează gândirea din acest spațiu 440. Într-un alt studiu, publicat mult mai recent, prilejuit de omagierea lui Ștefan Lupașcu, logicianul ieșean reia această idee, identificând o "propensiune către contradictoriu" și o "gândire favorabilă antinomicului" în logica și filosofia românească 441. Angela Botez sesizează, de asemenea, preocuparea semnificativă a unora dintre filosofii români pentru problema antinomiei 442 și vorbește chiar despre conturarea în filosofia românească a secolului al XX-lea "a unui anume discurs asupra metodei filosofice
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Roșca, Constantin Noica 445, Emil Cioran 446, Mircea Florian sau Petre Botezatu 447. Dacă m-am oprit la cei enumerați mai înainte a fost și pentru că, în cazul lor, am găsit o anumită asemănare cu tematizarea lui Blaga. 4.1. Logica dinamică a contradictoriului și ideea terțului inclus Aproape în aceeași perioadă în care Lucian Blaga era preocupat de resemnificarea antinomiei ca metodă a filosofiei și științei, la Paris, filosoful de origine română Ștefan Lupașcu (alias Stéphane Lupasco) așeza bazele pentru
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Ștefan Lupașcu, L'expérience microphysique et la pensée humaine, apărută pentru prima dată la București, în limba franceză 450. Entuziasmul autorului era atât de mare, încât cartea se încheia cu o propunere de schimbare a discursului asupra metodei, în care logica aristotelică a noncontradicției să fie schimbată cu una care să aibă în centru ideea "complementarității contradictorii"451. Voi încerca să urmăresc modul în care Ștefan Lupașcu a gândit posibilitatea acestei logici a contradictoriului, într-un expozeu intenționat mai extins, având
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
propunere de schimbare a discursului asupra metodei, în care logica aristotelică a noncontradicției să fie schimbată cu una care să aibă în centru ideea "complementarității contradictorii"451. Voi încerca să urmăresc modul în care Ștefan Lupașcu a gândit posibilitatea acestei logici a contradictoriului, într-un expozeu intenționat mai extins, având în vedere puțina atenție de care s-a bucurat până acum această idee în spațiul românesc. Spre final, voi reveni asupra comparațiilor cu Lucian Blaga. Intuiția contradictoriului și modelul ontologic clasic
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
non-contradicție454. Această tradiție este atașată unui model ontologic "substanțialist", de origine aristotelică 455, în care cele ce sunt au o realitate de ordin substanțial, unitară, identică cu sine, fixă și eternă. Lupașcu consideră că acest model ontologic a dat configurația logicii clasice: o logică statică, menită doar să expliciteze constituția ontologică definitivă a lucrurilor, o logică a non-contradicției, constituită pentru o realitate ce exclude contradicția. Logica aceasta, cu excepția poate a încercărilor de logică polivalentă, n-a fost contestată niciodată, susține filosoful
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
este atașată unui model ontologic "substanțialist", de origine aristotelică 455, în care cele ce sunt au o realitate de ordin substanțial, unitară, identică cu sine, fixă și eternă. Lupașcu consideră că acest model ontologic a dat configurația logicii clasice: o logică statică, menită doar să expliciteze constituția ontologică definitivă a lucrurilor, o logică a non-contradicției, constituită pentru o realitate ce exclude contradicția. Logica aceasta, cu excepția poate a încercărilor de logică polivalentă, n-a fost contestată niciodată, susține filosoful francez de origine
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cele ce sunt au o realitate de ordin substanțial, unitară, identică cu sine, fixă și eternă. Lupașcu consideră că acest model ontologic a dat configurația logicii clasice: o logică statică, menită doar să expliciteze constituția ontologică definitivă a lucrurilor, o logică a non-contradicției, constituită pentru o realitate ce exclude contradicția. Logica aceasta, cu excepția poate a încercărilor de logică polivalentă, n-a fost contestată niciodată, susține filosoful francez de origine română. Chiar logica lui Hegel, care prin introducerea contradicției poate părea o
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
identică cu sine, fixă și eternă. Lupașcu consideră că acest model ontologic a dat configurația logicii clasice: o logică statică, menită doar să expliciteze constituția ontologică definitivă a lucrurilor, o logică a non-contradicției, constituită pentru o realitate ce exclude contradicția. Logica aceasta, cu excepția poate a încercărilor de logică polivalentă, n-a fost contestată niciodată, susține filosoful francez de origine română. Chiar logica lui Hegel, care prin introducerea contradicției poate părea o "emancipare revoluționară" de logica aristotelică, stă tot sub semnul acesteia
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
consideră că acest model ontologic a dat configurația logicii clasice: o logică statică, menită doar să expliciteze constituția ontologică definitivă a lucrurilor, o logică a non-contradicției, constituită pentru o realitate ce exclude contradicția. Logica aceasta, cu excepția poate a încercărilor de logică polivalentă, n-a fost contestată niciodată, susține filosoful francez de origine română. Chiar logica lui Hegel, care prin introducerea contradicției poate părea o "emancipare revoluționară" de logica aristotelică, stă tot sub semnul acesteia, regăsind identitatea și noncontradicția în Ideea absolută
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
doar să expliciteze constituția ontologică definitivă a lucrurilor, o logică a non-contradicției, constituită pentru o realitate ce exclude contradicția. Logica aceasta, cu excepția poate a încercărilor de logică polivalentă, n-a fost contestată niciodată, susține filosoful francez de origine română. Chiar logica lui Hegel, care prin introducerea contradicției poate părea o "emancipare revoluționară" de logica aristotelică, stă tot sub semnul acesteia, regăsind identitatea și noncontradicția în Ideea absolută 456. În privința logicii moderne (logistica), aceasta n-a făcut decât să se degajeze de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
pentru o realitate ce exclude contradicția. Logica aceasta, cu excepția poate a încercărilor de logică polivalentă, n-a fost contestată niciodată, susține filosoful francez de origine română. Chiar logica lui Hegel, care prin introducerea contradicției poate părea o "emancipare revoluționară" de logica aristotelică, stă tot sub semnul acesteia, regăsind identitatea și noncontradicția în Ideea absolută 456. În privința logicii moderne (logistica), aceasta n-a făcut decât să se degajeze de suportul metafizic aristotelic, devenind pur formală. Însă, a păstrat neschimbate principiile directoare ale
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]