15,855 matches
-
staționar. Ca majoritatea fizicienilor vremii, Maxwell era puternic interesat de psihologie. El era deosebit de interesat, călcând pe urmele lui Isaac Newton și Thomas Young, de studiul de . De la 1855 până la 1872, el a publicat periodic o serie de investigații cu privire la percepția culorii, daltonism și teoria culorii, și a fost distins cu Medalia Rumford pentru "Despre Teoria vederii în culori". Isaac Newton demonstrase, folosind prisme, că lumina albă, cum ar fi lumina solară, este compusă dintr-un număr de care ar putea
James Clerk Maxwell () [Corola-website/Science/298405_a_299734]
-
fie stimulată de un set de trei lumini monocromatice diferite (în fapt, de către orice set de trei lumini diferite). El a demonstrat că așa este, inventând experimente de potrivirea culorilor și . Maxwell era interesat și de aplicarea teoriei sale de percepție a culorilor, și anume în . Provenind direct din activitatea psihologică pe tema percepției culorilor: dacă o sumă de trei lumini ar putea reproduce orice culoare perceptibilă, apoi fotografia color ar putea fi produsă cu un set de trei filtre colorate
James Clerk Maxwell () [Corola-website/Science/298405_a_299734]
-
orice set de trei lumini diferite). El a demonstrat că așa este, inventând experimente de potrivirea culorilor și . Maxwell era interesat și de aplicarea teoriei sale de percepție a culorilor, și anume în . Provenind direct din activitatea psihologică pe tema percepției culorilor: dacă o sumă de trei lumini ar putea reproduce orice culoare perceptibilă, apoi fotografia color ar putea fi produsă cu un set de trei filtre colorate. În cursul lucrării din 1855, Maxwell a propus că, dacă se realizează trei
James Clerk Maxwell () [Corola-website/Science/298405_a_299734]
-
prezent dumnezeirea absolută a Fiului și personalitatea divină a Spiritului Sfânt. De asemenea, adventiștii de ziua a șaptea consideră în mod oficial scrierile Ellenei White ca fiind inspirate și importante pentru Biserică și pentru credincios, dar cu autoritate subordonată Bibliei. Percepția acestui fenomen poate fi însă foarte diferită la nivel popular, sau de la o zonă geografică la alta. În ciuda afirmațiilor unor critici, Ellen White nu a fost fondatorul, conducătorul sau autoritatea supremă în Biserica Adventistă. Totuși se recunoaște că progresul Bisericii
Adventism () [Corola-website/Science/298480_a_299809]
-
Percepția este o identificare și organizare în conștiința omului a faptelor, obiectelor și fenomenelor din realitatea obiectivă care acționează direct asupra organelor de simț ca informații senzoriale. În context organele de simț sunt categorisite ca analizatori. Comparativ cu senzația, percepția constituie
Percepție () [Corola-website/Science/298496_a_299825]
-
Percepția este o identificare și organizare în conștiința omului a faptelor, obiectelor și fenomenelor din realitatea obiectivă care acționează direct asupra organelor de simț ca informații senzoriale. În context organele de simț sunt categorisite ca analizatori. Comparativ cu senzația, percepția constituie un nivel superior de prelucrare și integrare a informației despre lumea externă și despre propriul nostru "eu". Superioritatea percepției constă în realizarea unei imagini sintetice, unitare, în care obiectele și fenomenele care acționează direct asupra organelor analizatoare sunt reflectate
Percepție () [Corola-website/Science/298496_a_299825]
-
direct asupra organelor de simț ca informații senzoriale. În context organele de simț sunt categorisite ca analizatori. Comparativ cu senzația, percepția constituie un nivel superior de prelucrare și integrare a informației despre lumea externă și despre propriul nostru "eu". Superioritatea percepției constă în realizarea unei imagini sintetice, unitare, în care obiectele și fenomenele care acționează direct asupra organelor analizatoare sunt reflectate ca totalități integrale, în individualitatea lor specifică. Din punct de vedere neurofiziologic, la baza formării unei imagini perceptive stă activitatea
Percepție () [Corola-website/Science/298496_a_299825]
-
de către un singur analizator. Diversificarea analizatorilor a fost impusă, în cursul evoluției, de necesitatea cuprinderii unei game mai întinse de însușiri și laturi ale realității obiective, pentru o mai bună adaptare la influențele ei. Dar tocmai pentru ca valoarea adaptativă a percepției să devină mai mare, s-a impus tot atât de necesar ca principiul diferențierii și specializării să fie întregit cu principiul interacțiunii și integrării plurimodale. Superioritatea calitativă pe care o dobândește percepția umană, se datorează, în bună parte, tocmai dezvoltării funcției integrării
Percepție () [Corola-website/Science/298496_a_299825]
-
adaptare la influențele ei. Dar tocmai pentru ca valoarea adaptativă a percepției să devină mai mare, s-a impus tot atât de necesar ca principiul diferențierii și specializării să fie întregit cu principiul interacțiunii și integrării plurimodale. Superioritatea calitativă pe care o dobândește percepția umană, se datorează, în bună parte, tocmai dezvoltării funcției integrării plurimodale și interacțiunii dintre imaginile monomodale și cele plurimodale. Imaginea perceptivă nu se realizează ca o întipărire mecanică de tip pasiv a „amprentelor” obiectului în creier. Ea este rezultatul unui
Percepție () [Corola-website/Science/298496_a_299825]
-
cele plurimodale. Imaginea perceptivă nu se realizează ca o întipărire mecanică de tip pasiv a „amprentelor” obiectului în creier. Ea este rezultatul unui proces activ, orientat și subordonat unor scopuri concrete ale activității de cunoaștere (teoretice) sau practice. Întotdeauna, desfășurarea percepției este susținută și mijlocită de o serie de operații pe care le efectuăm cu și asupra obiectului perceput: acțiuni de deplasare, de așezare-ordonare, de probare-măsurare, de descompunere etc. Grație acestor acțiuni, imaginea perceptivă dobândește adecvarea și precizia necesare în reglarea
Percepție () [Corola-website/Science/298496_a_299825]
-
de operații pe care le efectuăm cu și asupra obiectului perceput: acțiuni de deplasare, de așezare-ordonare, de probare-măsurare, de descompunere etc. Grație acestor acțiuni, imaginea perceptivă dobândește adecvarea și precizia necesare în reglarea optimă a comportamentului și activității. În condițiile percepției cotidiene, avem impresia ca percepția se realizează automat și instantaneu, de îndată ce stimulul acționează asupra unui analizator (organ de simț) sau a altuia. În realitate, procesul perceptiv este unul de desfășurare fazică, având următoarele faze: orientarea, detecția, discriminarea, identificarea și interpretarea
Percepție () [Corola-website/Science/298496_a_299825]
-
efectuăm cu și asupra obiectului perceput: acțiuni de deplasare, de așezare-ordonare, de probare-măsurare, de descompunere etc. Grație acestor acțiuni, imaginea perceptivă dobândește adecvarea și precizia necesare în reglarea optimă a comportamentului și activității. În condițiile percepției cotidiene, avem impresia ca percepția se realizează automat și instantaneu, de îndată ce stimulul acționează asupra unui analizator (organ de simț) sau a altuia. În realitate, procesul perceptiv este unul de desfășurare fazică, având următoarele faze: orientarea, detecția, discriminarea, identificarea și interpretarea. Percepția este guvernată de o
Percepție () [Corola-website/Science/298496_a_299825]
-
cotidiene, avem impresia ca percepția se realizează automat și instantaneu, de îndată ce stimulul acționează asupra unui analizator (organ de simț) sau a altuia. În realitate, procesul perceptiv este unul de desfășurare fazică, având următoarele faze: orientarea, detecția, discriminarea, identificarea și interpretarea. Percepția este guvernată de o serie de legi generale, aplicabile tuturor modalităților senzoriale și tuturor situațiilor reale. Enumerăm pe cele mai importante: legea integralității-structuralității, legea selectivității, legea constanței perceptive, legea semnificației și legea proiectivității. Pe lângă formele simple ale percepției, există și
Percepție () [Corola-website/Science/298496_a_299825]
-
și interpretarea. Percepția este guvernată de o serie de legi generale, aplicabile tuturor modalităților senzoriale și tuturor situațiilor reale. Enumerăm pe cele mai importante: legea integralității-structuralității, legea selectivității, legea constanței perceptive, legea semnificației și legea proiectivității. Pe lângă formele simple ale percepției, există și formele complexe: percepția spațiului, a timpului, a mișcării. Ca și senzația, percepția reflectă însușiri concret intuitive, accesibile simțurilor, în condițiile relației directe dintre obiect și subiect. Sunt însușiri furnizate prin intermediul analizatorilor și vizează aspecte de culoare, formă, mărime
Percepție () [Corola-website/Science/298496_a_299825]
-
de o serie de legi generale, aplicabile tuturor modalităților senzoriale și tuturor situațiilor reale. Enumerăm pe cele mai importante: legea integralității-structuralității, legea selectivității, legea constanței perceptive, legea semnificației și legea proiectivității. Pe lângă formele simple ale percepției, există și formele complexe: percepția spațiului, a timpului, a mișcării. Ca și senzația, percepția reflectă însușiri concret intuitive, accesibile simțurilor, în condițiile relației directe dintre obiect și subiect. Sunt însușiri furnizate prin intermediul analizatorilor și vizează aspecte de culoare, formă, mărime etc. Dar, în timp ce senzațiile reflectă
Percepție () [Corola-website/Science/298496_a_299825]
-
senzoriale și tuturor situațiilor reale. Enumerăm pe cele mai importante: legea integralității-structuralității, legea selectivității, legea constanței perceptive, legea semnificației și legea proiectivității. Pe lângă formele simple ale percepției, există și formele complexe: percepția spațiului, a timpului, a mișcării. Ca și senzația, percepția reflectă însușiri concret intuitive, accesibile simțurilor, în condițiile relației directe dintre obiect și subiect. Sunt însușiri furnizate prin intermediul analizatorilor și vizează aspecte de culoare, formă, mărime etc. Dar, în timp ce senzațiile reflectă însușiri simple, elementare, luate separat, percepția reflectă însușiri complexe
Percepție () [Corola-website/Science/298496_a_299825]
-
Ca și senzația, percepția reflectă însușiri concret intuitive, accesibile simțurilor, în condițiile relației directe dintre obiect și subiect. Sunt însușiri furnizate prin intermediul analizatorilor și vizează aspecte de culoare, formă, mărime etc. Dar, în timp ce senzațiile reflectă însușiri simple, elementare, luate separat, percepția reflectă însușiri complexe. Ea reflectă obiectul așa cum este el dat, în ansamblul însușirilor lui date integral și unitar. Reflectarea din percepție are un caracter direct, nemijlocit și obiectual. Percepția integrează informațiile senzoriale și se raportează la obiecte, fenomene, în ansamblul
Percepție () [Corola-website/Science/298496_a_299825]
-
prin intermediul analizatorilor și vizează aspecte de culoare, formă, mărime etc. Dar, în timp ce senzațiile reflectă însușiri simple, elementare, luate separat, percepția reflectă însușiri complexe. Ea reflectă obiectul așa cum este el dat, în ansamblul însușirilor lui date integral și unitar. Reflectarea din percepție are un caracter direct, nemijlocit și obiectual. Percepția integrează informațiile senzoriale și se raportează la obiecte, fenomene, în ansamblul lor. Percepția este bogată în conținut, deoarece reflectă atât însușirile principale, cât și pe cele de detaliu. Percepția realizează o reflectare
Percepție () [Corola-website/Science/298496_a_299825]
-
mărime etc. Dar, în timp ce senzațiile reflectă însușiri simple, elementare, luate separat, percepția reflectă însușiri complexe. Ea reflectă obiectul așa cum este el dat, în ansamblul însușirilor lui date integral și unitar. Reflectarea din percepție are un caracter direct, nemijlocit și obiectual. Percepția integrează informațiile senzoriale și se raportează la obiecte, fenomene, în ansamblul lor. Percepția este bogată în conținut, deoarece reflectă atât însușirile principale, cât și pe cele de detaliu. Percepția realizează o reflectare activă, relaționată cu contextul. Din punct de vedere
Percepție () [Corola-website/Science/298496_a_299825]
-
însușiri complexe. Ea reflectă obiectul așa cum este el dat, în ansamblul însușirilor lui date integral și unitar. Reflectarea din percepție are un caracter direct, nemijlocit și obiectual. Percepția integrează informațiile senzoriale și se raportează la obiecte, fenomene, în ansamblul lor. Percepția este bogată în conținut, deoarece reflectă atât însușirile principale, cât și pe cele de detaliu. Percepția realizează o reflectare activă, relaționată cu contextul. Din punct de vedere al completitudinii reflectării, putem vorbi despre o reflectare monomodală sau plurimodală. Prin reflectare
Percepție () [Corola-website/Science/298496_a_299825]
-
unitar. Reflectarea din percepție are un caracter direct, nemijlocit și obiectual. Percepția integrează informațiile senzoriale și se raportează la obiecte, fenomene, în ansamblul lor. Percepția este bogată în conținut, deoarece reflectă atât însușirile principale, cât și pe cele de detaliu. Percepția realizează o reflectare activă, relaționată cu contextul. Din punct de vedere al completitudinii reflectării, putem vorbi despre o reflectare monomodală sau plurimodală. Prin reflectare monomodală ne referim la percepții raportate strict la un anumit analizator (vizual, auditiv, olfactiv, gustativ etc.
Percepție () [Corola-website/Science/298496_a_299825]
-
deoarece reflectă atât însușirile principale, cât și pe cele de detaliu. Percepția realizează o reflectare activă, relaționată cu contextul. Din punct de vedere al completitudinii reflectării, putem vorbi despre o reflectare monomodală sau plurimodală. Prin reflectare monomodală ne referim la percepții raportate strict la un anumit analizator (vizual, auditiv, olfactiv, gustativ etc.) Prin reflectare plurimodală ne referim la percepții raportate la mai mulți analizatori și care permit identificarea unor însușiri complexe cum ar fi: forma, mărimea, greutatea, volumul, timpul sau mișcarea
Percepție () [Corola-website/Science/298496_a_299825]
-
contextul. Din punct de vedere al completitudinii reflectării, putem vorbi despre o reflectare monomodală sau plurimodală. Prin reflectare monomodală ne referim la percepții raportate strict la un anumit analizator (vizual, auditiv, olfactiv, gustativ etc.) Prin reflectare plurimodală ne referim la percepții raportate la mai mulți analizatori și care permit identificarea unor însușiri complexe cum ar fi: forma, mărimea, greutatea, volumul, timpul sau mișcarea. În concluzie, conținutul informațional al percepției este bogat, complex și obiectual. Ca și senzațiile, percepția are o funcție
Percepție () [Corola-website/Science/298496_a_299825]
-
analizator (vizual, auditiv, olfactiv, gustativ etc.) Prin reflectare plurimodală ne referim la percepții raportate la mai mulți analizatori și care permit identificarea unor însușiri complexe cum ar fi: forma, mărimea, greutatea, volumul, timpul sau mișcarea. În concluzie, conținutul informațional al percepției este bogat, complex și obiectual. Ca și senzațiile, percepția are o funcție informațională, dar este mai complexă, prin intermediul căreia percepția ne asigură o informare asupra însușirilor complexe, obiectuale, ale lumii înconjurătoare. Percepția are și o funcție adaptativ reglatorie, prin care
Percepție () [Corola-website/Science/298496_a_299825]
-
ne referim la percepții raportate la mai mulți analizatori și care permit identificarea unor însușiri complexe cum ar fi: forma, mărimea, greutatea, volumul, timpul sau mișcarea. În concluzie, conținutul informațional al percepției este bogat, complex și obiectual. Ca și senzațiile, percepția are o funcție informațională, dar este mai complexă, prin intermediul căreia percepția ne asigură o informare asupra însușirilor complexe, obiectuale, ale lumii înconjurătoare. Percepția are și o funcție adaptativ reglatorie, prin care îndeplinește roluri majore în adaptarea organismului la mediu și
Percepție () [Corola-website/Science/298496_a_299825]