16,853 matches
-
Ca o curiozitate, a fost coleg de redacție cu soția sa, Ecaterina Oproiu, care era redactoarea rubricilor culturale ale aceluiași ziar, și totodată dramaturgul, criticul de film, filmologul, scriitoarea și traducătoarea de mai târziu, fondatoarea și directoarea Revistei Cinema. Numit redactor al rubricilor economice ale ziarului România liberă, Costin Murgescu "a atacat dur, decis, dar profund argumentat," planul Valev (planul omului de știință sovietic Emil Borisovici Valev), plan prin care sovieticii urmăreau crearea, în țările socialiste, a unor enclave economice autonome
Costin Murgescu () [Corola-website/Science/307189_a_308518]
-
din Olanda, în 1970-1975 membru in consiliul de conducere al Institutului de Embriologie din Utrecht în Olanda, membru activ al Societății Europene de Teratologie, al Societății Europene de Embriologie, al Societății Internaționale de Biologia Dezvoltării. Între anii 1954-1963 a fost redactor responsabil al seriei de Științe Medicale a revistei „Studii și cercetări științifice”, editată de filiala Timișoara a Academiei Române. În perioada 1964-1973 a fost redactor-șef adjunct al revistei „Revue Roumaine d’Embryologie et Cytologie”, seria de „Morphologie et d’Embryologie
Benedict Menkes () [Corola-website/Science/307205_a_308534]
-
al Societății Europene de Embriologie, al Societății Internaționale de Biologia Dezvoltării. Între anii 1954-1963 a fost redactor responsabil al seriei de Științe Medicale a revistei „Studii și cercetări științifice”, editată de filiala Timișoara a Academiei Române. În perioada 1964-1973 a fost redactor-șef adjunct al revistei „Revue Roumaine d’Embryologie et Cytologie”, seria de „Morphologie et d’Embryologie”, editată de Academia Română Printre discipolii săi se numără biochimistul Zeno Gârban. Menkes a publicat peste 120 lucrări științifice, dar numeroase cercetări ale sale au
Benedict Menkes () [Corola-website/Science/307205_a_308534]
-
membru al Societății Americane de Matematică (AMS). Pe parcursul carierei universitare a predat cursul de bază de Analiză complexă și alte cursuri speciale că Teoria geometrica a funcțiilor, Funcții univalente, Spații Hardy, Teoria măsurii, Subordonări diferențiale, Difeomorfisme în planul complex. Este redactor șef al revistei "Mathematica" (Cluj) al Academiei Române. Este conducător de doctorat din 1972 și are peste 30 doctoranzi care au obținut titlul de doctor. Este Doctor Honoris Causa al universităților din Sibiu (1998) și Oradea (2000). Din 2007 este cetățean
Petru Mocanu () [Corola-website/Science/307199_a_308528]
-
Planificarea economiei naționale și folosirea metodelor matematice. Probleme economice, 1962, nr.3, p. 22-32. Știința și tehnica în slujba regiunilor slab dezvoltate. Dezvoltarea complexă și multilaterală a economiei naționale. În volumul Dezvoltarea economică a României 1944-1964 - Editura Academiei, București, 1964, redactor responsabil al lucrării. Dezvoltarea economică a regiunilor relativ ramase în urmă în trecut. În volumul Industria României 1944-1964 - Editura Academiei, 1964, membru al colegiului de redacție al lucrării. Participarea oamenilor muncii la conducerea economiei. Viața economică, București, 20 August 1965
Roman Moldovan () [Corola-website/Science/307195_a_308524]
-
publicat-o niciodată, și nici nu a apărut vreun indiciu că ar exista o astfel de versiune. Manuscrisul original al studiului se găsește în Hoover Institution Archives Stanford, California 94305-6010.. Despre acesta se afirmă: De altfel, Jean Ancel, unul din redactorii principali ai Raportului Final al Comisiei Internaționale pentru studierea Holocaustului în România (2004), deși în raport are numai cuvinte de laudă pentru dr. Sabin Manuilă, în special pentru mobilizarea a numeroși intelectuali evrei (2800) la Institutul Central de Statistică, dar
Sabin Manuilă () [Corola-website/Science/307198_a_308527]
-
perioadă de timp, a îndeplinit funcția de secretar al Secției de filologie din cadrul Comisiei Superioare de Diplome a Ministerului Educației. Din anul 1960, M. face parte din Comitetul de redacție al culegerii de studii „Romanoslavica”, iar între 1990-1998 a fost redactor responsabil. M. a fost membru în Comitetul de redacție și al altor prestigioase reviste de specialitate, precum „Studii și cercetări de lingvistică”, „Revue roumaine de linguistique”, „Analele Universității din București”. Pe plan internațional, M. și-a câștigat o reputație solidă
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
etimologi al "Dicționarului Limbii Române" - DLR, serie nouă, ce continuă vechiul "Dicționar" al Academiei, început în 1906. Operă a mai multor generații de filologi, această impresionantă întreprindere, dusă la bun sfârșit în 2010, i-a avut în ultimul deceniu ca redactori responsabili pe Marius Sala și M. În aceeași direcție de cercetare se înscrie o altă lucrare fundamentală: "Dicționar al limbii române vechi (sfârșitul sec. X - începutul sec. XVI)", apărut în 1974, în care, pe lângă cuvintele moștenite din latină și unele
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
române cu caracter eseistic - "Două ambasade", reluat sub titlul " A venit un om din răsărit". Au urmat românul "Enigmă din strada presei" și volumul de povestiri " Cele două roze" după piesele lui William Shakespeare. Între 1944 și 1946 a fost redactor-șef al ziarului "Scânteia tineretului". Începând cu 1948-1949, abordează proletcultismul, adică pactizează cu noua putere comunistă instalată aparent definitiv după ce regele Mihai I este silit să abdice. Fondează însă în 1961 revista "Secolul 20", al cărei redactor-șef rămâne până în
Mihnea Gheorghiu () [Corola-website/Science/307224_a_308553]
-
1946 a fost redactor-șef al ziarului "Scânteia tineretului". Începând cu 1948-1949, abordează proletcultismul, adică pactizează cu noua putere comunistă instalată aparent definitiv după ce regele Mihai I este silit să abdice. Fondează însă în 1961 revista "Secolul 20", al cărei redactor-șef rămâne până în 1963. Ca dramaturg, Mihnea Gheorghiu a scris mai multe drame istorice prezentate pe scenele din România și din străinătate, printre acestea numărându-se "Tudor din Vladimiri", "Istorii dramatice", "Zodia taurului", "Patetica '77", cărora li se adaugă scenariile
Mihnea Gheorghiu () [Corola-website/Science/307224_a_308553]
-
portret care constituie partea cea mai durabilă a operei sale. A continuat apoi să editeze diferite opere, scriind studiile introductive, cel mai remarcabil dintre acestea fiind "Discursurile" lui Barbu Catargiu. Lucrează în comitetele de redacție ale multor ziare, fiind prim-redactor la "Națiunea" în perioada 1882-1888 și la "Epoca" din (1885-1903), dar, în afară de eseurile publicate în suplimentele literare de duminică, nu-și semnează editorialele politice. Activitatea publicistică a lui Anghel Demetriescu cuprinde în special studii asupra unor scriitori și oameni politici
Anghel Demetriescu () [Corola-website/Science/307180_a_308509]
-
au militat pentru crearea unui front unit al scriitorilor în jurul partidului, pentru o literatură socialistă. El a militat în scrierile sale pentru înfrățirea naționalității maghiare cu poporul român, pentru demascarea diversiunilor naționaliste și rasiste. După al doilea război a fost redactor responsabil la revistele de limbă maghiară „Világosság” (1945) și „Igazság” (1946). A desfășurat o activitate literară intensă pentru construirea orânduirii socialiste. A zugrăvit chipuri de muncitori din uzină, luptători pentru cauza proletariatului. Până la sfârșitul vieții, a scris 30 de volume
István Nagy () [Corola-website/Science/307240_a_308569]
-
au fost integrate în tratatul Istoria României, vol. I, 1960 și în Istoria poporului român, 1970. Pedant publicist, cele încredințate tiparului constituie un permanent îndreptar metodologic. Aprecierea din partea cercetătorilor străini s-a concretizat și prin încredințarea misiunii de a fi redactor pentru România a contribuțiilor integrate în Inventaria Archeologica și Prähistorirische Bronzefunde, precum și prin alegerea sa ca membru al Institutului Arheologic German, al Societății de Arheologie din Iugoslavia, al Consiliului permanent al Uniunii Internaționale de Stiinte Pre și Protoistorice, al Uniunii
Ion Nestor () [Corola-website/Science/307244_a_308573]
-
absolvit Masteratul de Literatură Modernă și Contemporană la Facultatea de Litere din București. Din 2005 devine doctor în Filologie ("summa cum laude") al acestei universități, cu o teza despre Ion D. Sîrbu. A fost corector la "Contemporanul-Ideea europeană" (1994-1996), apoi redactor la "Caiete critice" (1996-1999), asistent de cercetare la Institutul de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu" (1997-2002), asistent la Catedra de Literatură română a Facultății de Litere, Universitatea din București (din 2000), secretar general de redacție la Editura Fundației Culturale
Daniel Cristea-Enache () [Corola-website/Science/307255_a_308584]
-
și Teorie Literară " G. Călinescu" (1997-2002), asistent la Catedra de Literatură română a Facultății de Litere, Universitatea din București (din 2000), secretar general de redacție la Editura Fundației Culturale Române (din 1999), ulterior director la Editura Institutului Cultural Român și redactor asociat la "Adevărul literar și artistic" (2003-2005), director de imagine la Grupul Editorial Corint (2005-2007). În prezent, este conferențiar universitar, consilier editorial la Editura Polirom și cronicar literar la revista "Observator cultural". A ținut săptămânal cronica literară în "Adevărul literar
Daniel Cristea-Enache () [Corola-website/Science/307255_a_308584]
-
1913, tipărind o revistă proprie cu titlul de „Absolutis”, după care desfășoară o intensă activitate publicistică la un număr mare de ziare și reviste. A lucrat în calitate de corector la ziarele ieșene „Opinia” și „Iașul”, îndeplinind, din anul 1915, funcția de redactor la diferite publicații din țară. El a fost activ în cercurile literare de stânga din perioada interbelică. În anii de ascensiune ai fascismului, Ludo a publicat un număr mare de articole demascând regimul hitlerist și politica statelor fasciste. A fost
I. Ludo () [Corola-website/Science/307269_a_308598]
-
și traducător român, membru al Uniunii Scriitorilor din România, traducător din 8 limbi, apreciat în țară și străinătate, care trăiește în Heilbronn, Germania. 1971 - 1974 Studii în cadrul Universității București (departamentul filologic București) 1978 - 1982 Universitatea Cluj- Filologie, Secția Germană-Română - concomitent redactor la Echinox- Lucrare de diplomă: 10 ani ai revistei Echinox pagina germană: tehnică traducerii 1982 - 1991 Profesor la liceul din Sighișoara, n-a fost membru de partid 1992 - 1995 Rezident în Germania - Studii la Universitatea din Freiburg "(Referent de specialitate
Andrei Zanca () [Corola-website/Science/307298_a_308627]
-
1992 - 1995 Rezident în Germania - Studii la Universitatea din Freiburg "(Referent de specialitate la Comunitatea Europeană în domeniul culturii)" Traducător oficial recunoscut de statul german din anul 1998. Activitate literară 1978 debut: „Echinox“ - revista studențeasca de cultură, Cluj, (poeme). 1978-1982 redactor la aceeasi revista Din 1992- redactor pentru Germania la revista literară „Vatra“ - Tg. Mureș, Poesia, Iași, “Euphorion” din Sibiu Din 1992 - membru al Uniunii Scriitorilor din România (1990) membru al Uniunii Scriitorilor Filiala Cluj (2005) membru al Uniunii scriitorilor români
Andrei Zanca () [Corola-website/Science/307298_a_308627]
-
la Universitatea din Freiburg "(Referent de specialitate la Comunitatea Europeană în domeniul culturii)" Traducător oficial recunoscut de statul german din anul 1998. Activitate literară 1978 debut: „Echinox“ - revista studențeasca de cultură, Cluj, (poeme). 1978-1982 redactor la aceeasi revista Din 1992- redactor pentru Germania la revista literară „Vatra“ - Tg. Mureș, Poesia, Iași, “Euphorion” din Sibiu Din 1992 - membru al Uniunii Scriitorilor din România (1990) membru al Uniunii Scriitorilor Filiala Cluj (2005) membru al Uniunii scriitorilor români din Bayern/Muenchen (1995) membru al
Andrei Zanca () [Corola-website/Science/307298_a_308627]
-
Wichner, Georg Aescht, Gheorghe Crăciun, Marineasa. Activitate științifică și culturală 1. numeroase seminare în cadrul limbilor româno-germane. 2. a luat parte la activități științifice și culturale în cadrul reuniunilor filologice și a congreselor de traducători în Iași, Cluj, București. "3." 1978 -1982 "redactor la rev. literară în trei limbi Echinox:"opere proprii, numeroase traduceri, eseuri, recenzii, critică, eseuri teologice și psychologice Premii 1980 premiul I pentru poezie al orașului Cluj 1980 premiul Universității Babeș-Bolyai pentru eseu 1981 premiul I la Colocviul Național Iași
Andrei Zanca () [Corola-website/Science/307298_a_308627]
-
2008 premiul Uniunii Scriitorilor filiala Cluj pentru volumul "Abis" 2013 premiul Festivalului Internațional/Sighet pentru volumul "Orient" 2014 premiul Uniunii Scriitorilor Cluj pentru volumul „"Insula nopților lungi”" Ed. Eikon,Cluj. 2014 Diplomă de merit cultural pentru 2014, pentru calitatea de redactor al celei mai valoroase reviste de cultură din diaspora, "Alternante", Muenchen. 2015 Marele premiu internațional pentru poezie Gh.Cosbuc de la Bistrița pentru volumul de poeme Pelerin, apărut la ed. Charmides din Bistrița. Poeme, eseuri, traduceri (din 1978) în: Echinox, Vatra
Andrei Zanca () [Corola-website/Science/307298_a_308627]
-
lingvistică modernă, profesor universitar la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității din București și autoare a unor lucrări de gramatică generativa. A fost decan al Facultății de Limbi și Literaturi Străine de la Universitatea din București (din 2004). 1) Redactor șef- "Bucharet Working Papers în Linguistics", revista anuală a Catedrei de Limbă Engleză din cadrul Universității din București 2) Membră în Comitetul de redacție al revistei "Analele Universității București, Limbi străine", revista anuală a Facultății de Limbi și Literaturi Străine din
Alexandra Cornilescu () [Corola-website/Science/308583_a_309912]
-
vis à vis de populația înrobită sau măcelarită, fiind descrise cu lux de amănunte devastările, incendierile, măcelul ulterior plus cei 35 de mii de sclavi răpiți de la căminele lor. În mod paradoxal dacă e să citim dogmatic istoria ciziei ca redactorii enciclopediilor menționate mai sus, Baladuri descrie și el cucerirea Advin-ului, menționând, cum ne-a obișnuit, tratatul de protecție. Au fost luați sclavi și s-a făcut prăpăd în aceste condiții, așa cum ne indică cronica armenească și cum o confirmă cea
Jizia () [Corola-website/Science/308554_a_309883]
-
poate însemna și marș, expediție militară; procesiune solemnă), de la evenimentul principal al cărții — ieșirea evreilor din sclavia în Egipt. Tradiția iudaică și cea creștină îi atribuie lui Moise scrierea cărții. Conform ipotezei documentare, cartea Exodului a fost pusă laolaltă de redactori folosind trei surse primare: J, E și P. Din J ar proveni Exod 1-17 (pe alocuri în combinație cu E și P) și 34 (cu E). Mai precis, lui E îi sunt atribuite Exod 1.15-21 (pasajul despre moașele Șifra
Cartea Exodului () [Corola-website/Science/308630_a_309959]
-
pronunția neogreacă Iénesis) adică Facerea, sau originea sau nașterea), iar în traducerea latină (Vulgata), asemănător: Genesis sau Liber Genesis. Tradiția iudaică și cea creștină îi atribuie lui Moise scrierea cărții. Conform ipotezei documentare, cartea Genezei ar fi fost alcătuită de redactorii ei pe baza a trei surse primare: J, E și P. Din J ar proveni Gen. 2.4b-25 (a doua relatare a Creației), 3.1-24 (căderea în păcat), 4.1-16 (Cain și Abel), 6.1-4 (nefilim), 6-9 (cu P, potopul
Geneza () [Corola-website/Science/308651_a_309980]