15,855 matches
-
au fost incluse în baza de calcul conform legislației anterioare, sunt înregistrate în carnetul de muncă sau în adeverințele eliberate de unități, conform legislației în vigoare, și pentru acestea s-a plătit contribuția de asigurări sociale". Așadar, Înalta Curte a statuat trei condiții, care trebuie îndeplinite cumulativ. În argumentarea acestei decizii, instanța supremă a reținut că "principalul element obiectiv apt să conducă la o justă și legală stabilire și reactualizare a pensiilor provenind din fostul sistem de asigurări sociale de stat
DECIZIE nr. 752 din 5 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 165 alin. (2)-(4) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268927_a_270256]
-
2010 au preluat într-o redactare identică soluția legislativă analizată de Curtea Constituțională prin deciziile mai sus menționate și având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, cele statuate prin deciziile amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.
DECIZIE nr. 752 din 5 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 165 alin. (2)-(4) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268927_a_270256]
-
septembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 17 din 10 ianuarie 2012, și Decizia nr. 122 din 6 martie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 27 mai 2014, Curtea a statuat că, în cazul în care instanța de judecată sesizează Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a anumitor dispoziții din legi sau ordonanțe fără a se pronunța asupra altora, criticate în cadrul aceleiași excepții de neconstituționalitate, instanța de contencios constituțional va analiza excepția
DECIZIE nr. 744 din 3 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1), art. 24 alin. (4), art. 30 alin. (1) lit. j), art. 39, art. 41, art. 49, art. 50 alin. (2) şi art. 51 din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, precum şi a Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007 , în ansamblul lor şi, în special, a dispoziţiilor art. 44 din acestea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268934_a_270263]
-
sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a
DECIZIE nr. 35 din 23 noiembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268881_a_270210]
-
fi determinată, dar, în doctrină, s-a apreciat că sesizarea instanței supreme ar fi justificată sub aspectul îndeplinirii elementului de noutate atunci când problema de drept nu a mai fost anterior dedusă judecății, adică în privința căreia instanța supremă nu a mai statuat printr-un recurs în interesul legii sau un recurs în casație. De asemenea, a fost exprimată opinia potrivit căreia noutatea se poate referi atât la o reglementare nou-intrată în vigoare, cât și la o normă juridică intrată în vigoare cu
DECIZIE nr. 35 din 23 noiembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268881_a_270210]
-
termene de prescripție, așa cum rezultă din punctele de vedere transmise de Tribunalul Neamț - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și de Judecătoria Piatra-Neamț. 81. Referitor la întrebarea a doua, într-o orientare jurisprudențială majoritară s-a statuat că, odată cu întreruperea prescripției dreptului la acțiune de a pretinde debitul principal, se întrerupe și prescripția dreptului la acțiune pentru dobânzi. Într-o orientare jurisprudențială minoritară s-a apreciat că, odată cu întreruperea prescripției dreptului la acțiune de a pretinde dreptul
DECIZIE nr. 35 din 23 noiembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268881_a_270210]
-
pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 21 din 22 iunie 2015 , a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanța - Secția I civilă în Dosarul nr. 9.994/118/2013 în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile și a statuat că: "în interpretarea și aplicarea prevederilor art. 1079 alin. 2 pct. 3 din Codul civil de la 1864 și art. 1.523 alin. (2) lit. d) din Codul civil raportat la art. 166 alin. (1) și (4) din Codul muncii, republicat
DECIZIE nr. 35 din 23 noiembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268881_a_270210]
-
complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să soluționeze cauza; 3. chestiunea de drept să aibă caracter de noutate; 4. Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra respectivei chestiuni de drept, iar aceasta nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare; 5. ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de
DECIZIE nr. 35 din 23 noiembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268881_a_270210]
-
îndeplinirea acestei condiții, prin reflectarea doctrinei relevante cu privire la această condiție, s-a considerat că nu poate face obiect al sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, o chestiune de drept asupra căreia instanța supremă a statuat deja printr-o decizie dată într-un recurs în interesul legii. 98. Având în vedere efectele hotărârii pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție pentru dezlegarea unei chestiuni de drept astfel cum sunt reglementate de art. 521 alin. (3
DECIZIE nr. 35 din 23 noiembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268881_a_270210]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 47 din 20 ianuarie 2012, sau Decizia nr. 389 din 26 aprilie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 383 din 7 iunie 2012). De asemenea, Curtea a statuat că, "în cadrul procedurii de învestire cu formula executorie a hotărârilor judecătorești, instanța nu judecă fondul cauzelor, ci îndeplinește o formalitate necesară punerii în executare a acestora de către organele competente. Prin urmare, în această fază procesuală nu sunt puse în discuție
DECIZIE nr. 895 din 17 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 641 şi art. 666 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268952_a_270281]
-
faza judecății, cât și a executării silite (a se vedea mutatis mutandis și Decizia nr. 503 din 7 octombrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 892 din 9 decembrie 2014, paragraful 16, prin care Curtea a statuat în sensul că, prin încuviințarea executării silite de către instanța judecătorească, este respectat caracterul unitar al procesului civil, plasând executarea silită sub controlul instanțelor judecătorești). Curtea, prin Decizia nr. 458 din 31 martie 2009 , a stabilit că declanșarea celei de-a
DECIZIE nr. 895 din 17 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 641 şi art. 666 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268952_a_270281]
-
138/2014 , legiuitorul nu poate încălca exigențele constituționale stabilite prin deciziile anterioare ale Curții Constituționale, ci trebuie să găsească alte modalități de rezolvare a dificultăților întâmpinate în practică în acord cu Constituția. În acest sens, Curtea, în repetate rânduri, a statuat că "adoptarea de către legiuitor a unor norme contrare celor hotărâte într-o decizie a Curții Constituționale, prin care se tinde la păstrarea soluțiilor legislative afectate de vicii de neconstituționalitate, încalcă Legea fundamentală. Or, într-un stat de drept, astfel cum
DECIZIE nr. 895 din 17 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 641 şi art. 666 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268952_a_270281]
-
o prioritate națională, iar salarizarea personalului didactic și didactic auxiliar trebuie să fie în acord cu rolul și importanța activității prestate. 24. Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, cele statuate prin deciziile menționate mai sus își păstrează valabilitatea și în cauza de față. 25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin
DECIZIE nr. 730 din 29 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (1) şi (2) şi art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, precum şi ale anexelor nr. 2 şi 3b la Legea nr. 63/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268983_a_270312]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 615 din 13 august 2015, paragrafele 19-23, a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 39 alin. (16) și (17) din Legea nr. 254/2013 . Cu acel prilej s-a statuat că prevederile contestate se circumscriu celei de-a patra faze a procesului penal, și anume fazei de executare, și că atât cadrul general prevăzut de art. 39, cât și cel prevăzut de art. 56 din Legea nr. 254/2013 reglementează
DECIZIE nr. 786 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (16) şi (17) şi art. 56 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268984_a_270313]
-
care să nu mai implice în mod necesar prezența persoanei condamnate, fără ca în acest mod să fie încălcate dispozițiile constituționale privind dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare. 14. De altfel, și Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în jurisprudența sa că garanțiile consacrate în materie penală de prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale - egalitatea de arme, dreptul la apărare, contradictorialitatea - nu sunt aplicabile procedurilor privind executarea pedepselor. În acest sens
DECIZIE nr. 786 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (16) şi (17) şi art. 56 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268984_a_270313]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 502 din 8 iulie 2015, și prin Decizia nr. 598 din 21 octombrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 10 din 7 ianuarie 2015, Curtea a reamintit cele statuate în jurisprudența sa anterioară, respectiv faptul că dreptul la apărare nu poate fi confundat cu dreptul la asistență juridică obligatorie, primul fiind garantat în toate cazurile, iar cel de-al doilea fiind reglementat de legiuitor, care stabilește și cazurile în
DECIZIE nr. 786 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (16) şi (17) şi art. 56 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268984_a_270313]
-
invocarea legislației Uniunii Europene și a jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curtea a precizat că prin Decizia nr. 668 din 18 mai 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 8 iulie 2011, a statuat că "în cauză, deși înțelesul normei europene a fost deslușit de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, cerințele rezultate din această hotărâre nu au relevanță constituțională, ele ținând mai degrabă de obligația legislativului de a edicta norme în sensul hotărârilor
DECIZIE nr. 762 din 5 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268979_a_270308]
-
asupra expirării perioadei de valabilitate a permisului de armă". 17. Astfel, Curtea reține că, pe de o parte, prevederile art. 25 din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor reglementează aspecte referitoare la "Valabilitatea permisului de armă", statuând, în esență, că permisul de armă are o valabilitate de 5 ani, termen care se calculează de la data eliberării sau, după caz, de la data ultimei prelungiri, iar, în vederea prelungirii valabilității permisului de armă, titularul acestuia este obligat să se prezinte
DECIZIE nr. 791 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 342 alin. (6) din Codul penal şi ale art. 25 din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268986_a_270315]
-
cazul său, se impozitează un venit în sumă de 252 RON cu un impozit de 468 RON, adică se aplică o cotă de 185,71%". Invocă astfel Decizia Curții Constituționale nr. 56 din 26 ianuarie 2006 , prin care s-a statuat că "principiul constituțional al așezării juste a sarcinilor fiscale pentru suportarea cheltuielilor publice impune, de asemenea, diferențierea contribuției persoanelor care realizează venituri mai mari, iar cota de contribuție, exprimată procentual, este unică, neavând nici caracter progresiv, diferența valorică a contribuției
DECIZIE nr. 903 din 17 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 296^27 şi art. 296^28 din Codul fiscal - Legea nr. 571/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269824_a_271153]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 736 din 31 octombrie 2007, și în Decizia nr. 1.011 din 7 iulie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 6 august 2009), Curtea a statuat că sistemul asigur��rilor sociale de sănătate își poate realiza obiectivul principal datorită solidarității celor care contribuie, astfel încât obligația de a contribui la acest sistem reprezintă, de fapt, o expresie a prevederilor constituționale care reglementează ocrotirea sănătății și a celor
DECIZIE nr. 903 din 17 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 296^27 şi art. 296^28 din Codul fiscal - Legea nr. 571/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269824_a_271153]
-
de a asigura protecția socială a cetățenilor. Astfel, Curtea a observat că Legea nr. 95/2006 prevede că întreaga societate trebuie să contribuie la efortul protejării sănătății populației, în temeiul principiului solidarității și al subsidiarității. 18. Așa fiind, Curtea a statuat că "obligativitatea asigurării și a contribuției la sistemul asigurărilor sociale de sănătate trebuie analizată în legătură cu un alt principiu care stă la baza acestui sistem, anume cel al solidarității. Astfel, datorită solidarității celor care contribuie, acest sistem își poate realiza obiectivul
DECIZIE nr. 903 din 17 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 296^27 şi art. 296^28 din Codul fiscal - Legea nr. 571/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269824_a_271153]
-
României, Partea I, nr. 559 din 29 iulie 2014, paragraful 15, și cele ale Deciziei nr. 335 din 10 martie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 355 din 23 mai 2011). 19. De asemenea, Curtea a statuat că legea instituie nu doar dreptul cetățenilor de a beneficia de serviciile sistemului public de sănătate, ci și obligația acestora de a contribui la fondul de asigurări sociale de sănătate. Persoanele exceptate de la plata acestei contribuții sunt prevăzute expres în
DECIZIE nr. 903 din 17 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 296^27 şi art. 296^28 din Codul fiscal - Legea nr. 571/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269824_a_271153]
-
natura juridică a acestora (a se vedea mutatis mutandis și Decizia nr. 327 din 30 aprilie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 496 din 7 iulie 2015). Mai mult, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa constantă, a statuat că principiul egalității în fața legii nu exclude instituirea unui tratament diferit pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, sunt diferite (a se vedea și Decizia nr. 751 din 12 mai 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 460
DECIZIE nr. 848 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 103 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269868_a_271197]
-
valoare prestabilită. Arată că, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, aceasta a cenzurat în repetate rânduri astfel de practici, de exemplu, prin Hotărârea din 27 februarie 2001, pronunțată în Cauza Luca împotriva Italiei, în care Curtea de la Strasbourg a statuat că drepturile apărării sunt restrânse de o manieră incompatibilă cu garanțiile art. 6 atunci când o soluție de condamnare se fondează exclusiv sau într-o măsură determinantă pe depozițiile unei persoane pe care inculpatul nu a putut să o interogheze nici
DECIZIE nr. 16 din 19 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 381 alin. (7) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269873_a_271202]
-
fi supusă discuției contradictorii a părților, făcându-se referire și în această cauză la necesitatea respectării art. 6 din Convenție (paragraful 39). De asemenea, prin Hotărârea din 26 ianuarie 2006, pronunțată în Cauza Brugger împotriva Austriei, Curtea de la Strasbourg a statuat că doar în circumstanțe excepționale este admisibilă o procedură lipsită de oralitate (paragraful 24). Prin Hotărârea din 20 noiembrie 1989, pronunțată în Cauza Kostovski împotriva Olandei, Curtea a considerat că probele trebuie administrate, în principiu, în fața acuzatului, în ședință publică
DECIZIE nr. 16 din 19 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 381 alin. (7) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269873_a_271202]