16,850 matches
-
povești (1978) și O aventură de zile mari (1980), reprezentate pe scene din Iași și Bacău, se adresează deopotrivă copiilor și celor maturi. SCRIERI: Sub zodia dragonului, Iași, 1975; O poveste cu povești, București, 1978; Istorie vie, Iași, 1989; Numai tinereții i se iartă totul, I-II, postfață Sorina Bălănescu, Iași, 2001. Repere bibliografice: Liviu Leonte, Condiția debutului, CRC, 1976, 6; Mihai Dinu Gheorghiu, „Sub zodia dragonului”, CL, 1976, 3; Constantin Călin, Versuri și proză, ATN, 1976, 4; Alina Iacobitz, ,,Sub
ŢARANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290083_a_291412]
-
Bărbulescu, Demers publicistic, RL, 1989, 37; Artur Silvestri, Un prezent continuu, LCF, 1989, 40; Constantin Ciopraga, Un roman polivalent, DL, 2001, 3; Al. Husar, Mesajul unui roman, CL, 2001, 7; Popa, Ist. lit., II, 943; Nicolae Dabija, Mereu contemporani cu tinerețea..., LA, 2002, 4; Maria Magda Maftei, Și trecutul are un nume..., VR, 2002, 1-2; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 420; Mihai Cimpoi, Critice, III, Craiova, 2003, 196-200. N. Bc.
ŢARANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290083_a_291412]
-
Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca) sunt inserate profiluri dedicate unor poeți clujeni și ieșeni. Abia după un deceniu T. va reveni în peisajul editorial, întâi în ipostază de poet, cu volumele Dimineața amurgului (1994), Școala morții (1997), Defăimarea bătrâneții (1998), Elogiul tinereții (2000) și Tratat despre iubire (2003). Poemele vădesc un liric reflexiv substanțial, o voce nouă, cu personalitate. Experiența existențială directă și meditația asupra marilor teme lirice fuzionează într-o expresie poetică dezinvoltă și de o mare claritate, o adevărată „demonstrație
TASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290093_a_291422]
-
cu Mircea Popa), Cluj-Napoca, 1980; Dincoace și dincolo de F, Cluj-Napoca, 1981; Paul Sima, pref. D. Dumitrașcu, postfață Livia Drăgoi, Cluj-Napoca, 1982; Poezia poeziei de azi, Iași, 1985; Dimineața amurgului, Cluj-Napoca, 1994; Școala morții, Cluj-Napoca, 1997; Defăimarea bătrâneții, București, 1998; Elogiul tinereții, Cluj-Napoca, 2000; Ritm vertical, București, 2001; Elogii. Dez-eseuri. Cvartet: opus 1-4, Cluj-Napoca, 2002; Studii literare, Cluj-Napoca, 2002; Istoria presei românești din Transilvania de la începuturi până în 1918 (în colaborare cu Mircea Popa), București, 2003; Tratat despre iubire, pref. Gheorghe Grigurcu, București
TASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290093_a_291422]
-
purgatoriu, Cluj-Napoca, 1995, 102-107; Ulici, Lit. rom., I, 538-539; Munteanu, Jurnal, VI, 121-125, VII, 281-284; Carmelia Leonte, „Școala morții” sau Manualul de sinucidere, CRC, 1998, 2; Vlad Sorianu, „Școala morții”, ATN, 1998, 2; Poantă, Dicț. poeți, 197-199; Adrian Popescu, Elogiul tinereții pierdute, ST, 1999, 1; Irina Petraș, În metru antic, APF, 1999, 4; George Vulturescu, „Școala morții”, PSS, 1999, 5-6; Irina Petraș, „Școala morții”, CNT, 1999, 39; Valentin Tașcu. Biobibliografie, Deva, 1999; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 314
TASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290093_a_291422]
-
în 1940, pe când era elev în ultima clasă de liceu. Versurile, proza, fragmente din lucrările dramatice și o bogată publicistică, dar și numeroase amintiri sau schițe umoristice sunt incluse în „Universul literar”, „Bucovina” și „Bucovina literară”, „Orizont” (Cernăuți), „Cetatea Moldovei”, „Tinerețea”, „Cronicar”, „Universul literar”, „Timpul”, „Curentul magazin”, „Lumea”, „Contemporanul”, „Gazeta literară”, „Flacăra”, „Iașul literar”, „Steaua”, „Tribuna”, „Viața românească” ș.a. A semnat și Andu Grigorovici sau Tudor Nicodim. Pentru poemul Stânca de pe Tatra (1952) i s-a acordat Premiul de Stat. Scriitor
TAUTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]
-
Republica Moldova (2000). Primele versuri îi apar în 1949. Debutează editorial în 1958, cu amplul poem Răscruce, scris în cheie folclorică și evocând satul postbelic. Versurile din placheta La ruptul apelor (1960) stau sub semnul dorului de ducă și al elanurilor tinereții. Contactul cu lumea mare, adâncirea în tainele propriului eu vor da orizont și substanță liricii lui T., îi vor moderniza într-o oarecare măsură versul. Culegerile ulterioare, Neliniști (1963), Din patru vânturi (1964), Insula cerbilor (1966) ș.a., conțin o sumedenie
TELEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290127_a_291456]
-
a remarcat - „opacizarea nu e gratuită, iar hazardul constituie o alternativă la logica realității convenționale” (Petru Poantă). Începând cu placheta De izvoare se poate vorbi despre maturizarea poetului, care acum își deplânge „adolescența cu ochii roși de ne-ntâmplare” (Adio, tinerețe). Nucul, pom care semnifica tradiția și stabilitatea pentru poetul-tată, la fiu devine un simbol lipsit de consistență: „Nucul dintre două veacuri/ plesnește la prima atingere/ a îngerului care nu mai/ există nici în poveștile bunicilor” (Fluturi albi). Discursul se transformă
ŢENE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290134_a_291463]
-
avea mănăstirea. Este mulțumit că a fost învrednicit să devină călugăr: „Dau din tot sufletul slava lui Dumnezeu că m-a învrednicit de Sfântul Botez și de călugărie, mult mai mult decât putea nădăjdui un ins ca mine. Port din tinerețe o cruce grea și urâtă: o ticăloasă boală de intestine. Ar fi trebuit să deznădăjduiesc, să mă întunec. Credința îmi ajută să o rabd cu destul stoicism și să nu-i îngădui să-mi zdruncine bucuria de a fi creștin
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
10-11; George Carpat-Foche, Pecetea gratiilor, RL, 1991, 48; Virgil Leon, Pre-critica fericirii, APF, 1991, 12; Florin Mihăilescu, Estetică și moralism, ST, 1991, 12; Theodor Enescu, Amintirea lui N. Steinhardt și „Jurnalul fericirii”, „22”, 1992, 11; Nicolae Mecu, Portretul înțeleptului la tinerețe, RITL, 1992, 1-2; Monica Pillat, „Jurnalul fericirii”, RITL, 1992, 1-2; Eugenia Tudor-Anton, „Monologul polifonic”, RITL, 1992, 1-2; Ion Simuț, Destinul unei cărți, cartea unui destin, RL, 1992, 35; Maria-Elena Ganciu, „Didahii” la sfârșitul mileniului, ECH, 1992, 7-9; Alexandru Paleologu, A
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
Popescu, Ion D. Sîrbu, Miron Radu Paraschivescu, Alexandru Sever, Dan Tărchilă, Romulus Guga, Petre Sălcudeanu, Platon Pardău, Ecaterina Oproiu, Radu Boureanu, Iosif Naghiu ș.a. Sunt incluse, de asemenea, piese ale lui Lucian Blaga (Anton Pann), Tudor Arghezi (Seringa), Marin Preda (Tinerețea lui Moromete), Camil Petrescu (piesa neterminată intitulată Aici se repară ieftin roata norocului, 8/1960). În cadrul rubricilor „Cărți-Reviste”, „Cartea de teatru”, „Cronica literaturii dramatice” sunt publicate recenzii, articole și studii consacrate dramaturgiei românești și universale, profiluri ale unor reprezentanți ai
TEATRUL-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290116_a_291445]
-
1959; Nicolae Iorga și educația maselor, București, 1967; Folclor literar românesc (în colaborare cu Octav Păun), București, 1967; Nicolae Iorga, București, 1968; Biografia școlară a lui N. Iorga, București, 1970; Nicolae Iorga (1871-1940), București, 1976. Ediții: N. Iorga, Pagini de tinerețe, I-II, pref. edit., București, 1968, Scrieri despre artă, pref. edit., București, 1968, Cugetări, pref. edit., București, 1968, Studii literare, I-II, pref. edit., București, 1969, Istoria literaturii române în secolul al XVIII-lea (1688-1821), I-II, pref. edit., București
THEODORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290161_a_291490]
-
TINEREȚEA, revista apărută la București, săptămânal, de la 1 iulie 1945 până la 24 aprilie 1947, sub conducerea unui colectiv redacțional. Începând cu numarul 11/1945 își schimbă formatul, iar subtitlul „Săptămânal de atitudine și cultură progresista” dispare. Lansată că o publicație aproape
TINEREŢEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290187_a_291516]
-
Silviu Herescu, Mișcarea literară în anul 1934, Sever Bocu despre Iulian Grozescu și Vincențiu Bugariu, Const. A. Gâdei, Critică de creație și constatativă, Miron Radu Paraschivescu, Scrisoare deschisă lui Ion Vinea ș.a. Comentarii precum Pe drumuri noi, Drumul tineretului, Între tinerețe și literatură demonstrează constanta preocupare pe care T. a avut-o pentru literatura tânără. A. St.
TINEREŢEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290188_a_291517]
-
Berkeley (1957-1959), tot aici luându-și doctoratul în filologie italiană (1978). Profesor de limbi romanice la Contra Costa College, California (1959-1980), este unul din fondatorii Academiei Româno-Americane de Arte și Științe (1975), președinte (1978-1982) și vicepreședinte (1982-1988) al acesteia. Anii tinereții (1991), primul volum de memorialistică publicat de Ț., se referă la un interval de timp mult mai mare decât cel anunțat, 1912 (anul nașterii scriitorului) - 1933 (anul absolvirii studiilor universitare în țară). Capitolul Los cuatro costados este o incursiune privitoare
ŢIMIRAS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290172_a_291501]
-
traiectoriei parcurse: Roma - Florența - Milano - Ravenna - Veneția, cu referiri la Dante, Ovidiu ș.a., întoarce adesea gândul la orașele românești. Restituită cu umor, o scenă are drept protagonistă pe soacra aristocrată și pretențioasă, criticând manierele americanizate ale familiei scriitorului. SCRIERI: Anii tinereții, îngr. Ion Manea, Berkeley (SUA), 1991; Rapsodii de vacanță. Călătorie în America de Sud, pref. Constantin Mihăescu, București, 2002; Rapsodii de vacanță. Călătorie în Italia, pref. Constantin Mihăescu, București, 2003. Repere bibliografice: Sasu, Dicț. scriit. SUA, 292-293; Mihai Pelin, Opisul emigrației politice
ŢIMIRAS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290172_a_291501]
-
apărea scânteietorul volum Die Seele und die Formen, până la elaborarea marilor opere de sinteză Estetica și Ontologia existenței sociale. Concluzia este că prin Georg Lukács s-a realizat „sinteza imposibilă”. Studiind manuscrisul așa-numitei Estetici de la Heidelberg, o scriere din tinerețe (1912-1917), document de prim ordin al formației gânditorului, exegetul descoperă o deplină consonanță de fond între tezele de acolo și cele formulate în Estetica, primele fiind asimilate celor din urmă, care le traduc în alți termeni, mai preciși, mai adecvați
TERTULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290157_a_291486]
-
533; Al. Iordan, „Chansons de cristal”, „Ronsard”, 1938, 1; I.G. Dimitriu, „Cântece de cristal”, CL, 1938, 6-7; Perpessicius, Opere, IX, 104-105; Petru Iroaie, „Cântecele singurătății”, CL, 1941, 7; Alex. Oproescu, Scriitori buzoieni. Fișier istorico-literar, Buzău, 1980, 24-26; Nicolae Țimiraș, Anii tinereții, îngr. Ion Manea, Berkeley (SUA), 1991, passim. C. T.
ŢIMIRAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290173_a_291502]
-
ceremonial sonor și desuet. Cultivă infinitivele lungi, inversiunile și simetriile cu nume inventate catahrezic, adjective dinamice și inovații lingvistice extravagante. În Retorica iubirii (1993), de exemplu, se exaltă, într-o ars amandi alcătuită din nouăzeci și nouă de epistole imaginare, tinerețea ca stare de spirit. Cu același număr de poeme, la care se adaugă un „epilog”, poemul C., Somnul și plutirea învierii (1994) introduce în diferite combinații sintagma „dăruie-mi”. Un volum aniversar este Colina crinelor nuntiri (1995), ce mizează pe
TOBOSARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290202_a_291531]
-
o urmeze sau nu. Linia de conduită este propusă, nu impusă, iar drumul este lung și solitar. Eliberarea nu se poate obține decât în urma unui efort personal, a unei asimilări concrete a adevărului. II. ISTORIA LUI BUDDHA 1. Nașterea și tinerețea prințului Siddhărtha Amestec de legendă și adevăr istoric, imaginea cultivată de o îndelungată tradiție nu îngăduie nici o îndoială cu privire la complexitatea și forța morală a personalității lui Buddha deși, într-o anumită măsură, individualitatea marelui reformator și avatarurile vieții sale rămân
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
palate, unul pentru vară, unul pentru iarnă și unul pentru anotimpul ploios. Era înconjurat de servitori, de dansatori și cântăreți, a căror singură grijă era să-l distreze. Nu știm dacă o asemenea descriere este exactă, dar putem accepta că tinerețea lui Buddha a fost plină de opulență. Informațiile asupra felului său de a fi sunt destul de sumare. Savanții au studiat cu atenție textele vechi, au comparat versiunile diferite, au cântărit mărturiile contradictorii și au evaluat adevărul conținut în legende, pentru
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
timp de 45 de ani, învățătura lui atingând mai toate problemele privitoare la felul în care omul trebuie să și trăiască viața. O dată cu propovăduirea, se deschide o perioadă a vieții sale la fel de desăvârșită după valorile sacrului pe cât de desăvârșită fusese tinerețea după valorile profane. Buddha își atrage numeroși discipoli iar renumele său se răspândește „ca sunetul unui mare clopot suspendat de bolta cerului”. El și-a făcut cunoscută învățătura, predicând în regatele Kośala, Maghada și Kăśī. Zăbovea adesea în zonele împădurite
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
viitorul Indiei. Primul a fost invazia lui Alexandru Macedon, care a avut consecințe decisive pentru cultura și civilizația indiană, permeabilă astfel influențelor eleniste. Al doilea eveniment însemnat a fost întemeierea dinastiei Maurya (320-185 î. Hr.) de către Ćandragupta (320-296), prinț care în tinerețea sa îl cunoscuse pe Alexandru. După ce a recucerit mai multe regiuni din nord-vest, el a răsturnat dinastia Nanda în 322 î. Hr. și a devenit rege în Magadha. Și-a stabilit capitala la Pățaliputra și a obținut asemenea succese în consolidarea
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
armonie profundă! O armonie contagioasă care i se transmite privitorului. Nu mai există dorință, necesitate, agitație, nesiguranță, goană după obiecte din afară, dependență de ceva. Este suprema beatitudine - într-un cuvânt, plenitudinea. V. BUDDHA ȘI IISUS 1. Nașterea, copilăria și tinerețea Între viața lui Buddha și cea a lui Iisus există mai multe asemănări decât între viețile oricăror altor întemeietori de religii. Vom încerca să le delimităm pe cele mai semnificative, surprinzând însă și deosebirile corespunzătoare. Atât Buddha cât și Iisus
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
bănuiala în neliniște, neliniștea în presimțire și de aici decurg acțiunile ei. Munteanca își cunoaște barbatul asa cum știe semnele vremii. În aceste ceasuri de cumpănă, de căutare a adevărului despre omul ei, marea descoperire a Vitoriei rămâne însă păstrarea tinereții, a iubirii. Tema fundamentala, axul romanului în jurul căruia sunt polarizate timpul și spațiul, este căutarea adevărului în labirintul său interior. Vitoria pare aceeași, în exterior, dar viața ei interioară se adâncește. Acolo, în sine, se hotărăște totul. Întreaga strategie a
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]