16,454 matches
-
soțul ei, niște trăsături care încă mai păstrează urmele frumuseții de odi- nioară. Eh! când eram noi tineri... Aureolată de aerul anilor adăugați unul peste altul, aceste trăsături o fac și acum pe Madelaine o ființă plăcută, cu priviri senine, zâmbet cald și vorbă în-țeleaptă. O văd adese, de la punctul meu de observație, muncind alături de Henri, mai ales la spălatul pavajului. - Te-am văzut spălând pavajul cu detergent, Madelaine - i-am spus într-o zi. - Da, mai ales către poartă s-
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
și-mi dau seama că ne aflăm într-un loc în care se cultivă flori. După ce o doamnă, pe care am presupus-o a fi de-a casei, a rezolvat ce avea de rezolvat cu clienții, s-a îndreptat, cu zâmbet amplu, către Henri, pe care l-a pupat zgomotos, pe amândoi obrajii. Că așa-i la franțuji: se pupă una-două. De trei, uneori și de patru ori, ca la ruși. Îndată ce Henri încheie pre- zentările, ne bucurăm și noi, ceilalți
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
a fost făcut. Un ochi fudul ar trece, poate, cu superficialitate peste a-ceastă adevărată bijuterie, din toa- te punctele de vedere. Simțindu-ne prezența, prin ușa deschisă apare un domn nu prea tânăr, nu prea bătrân, cu ținută atletică și zâmbet... ne-profesional. Amabil, ne salută: - Bonjour, bienvenue! Răspundem cu același zâmbet deschis și cu vorbele cuvenite în astfel de ocazii. Henri, care a rămas șeful grupului, face prezentă- rile, după care gazda noastră își intră în atribuții. Începe să ne
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
peste a-ceastă adevărată bijuterie, din toa- te punctele de vedere. Simțindu-ne prezența, prin ușa deschisă apare un domn nu prea tânăr, nu prea bătrân, cu ținută atletică și zâmbet... ne-profesional. Amabil, ne salută: - Bonjour, bienvenue! Răspundem cu același zâmbet deschis și cu vorbele cuvenite în astfel de ocazii. Henri, care a rămas șeful grupului, face prezentă- rile, după care gazda noastră își intră în atribuții. Începe să ne explice ce și cum cu obiectivul pe care îl vizităm. Dar
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
un aer ceva mai ceremonios, cu o sticlă de șampanie. Trebuie să precizez - iarăși o precizare - că în Franța, poate și prin alte părți ale lumii largi, șampania se bea la început, nu după. Adem mi s-a înfățișat, cu zâmbetul lui sincer, și mi-a zis: - E din partea noastră, domnule. La mulți ani! Apoi m-a felicitat, dar într-un mod mai special, după modelul adus din țara lui, Turcia. A îngenuncheat în fața mea, mi-a cuprins mâna dreaptă și
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
în ispită? Era un tuareg. Da, un tuareg în carne și oase, îmbrăcat în hainele tradiționale. Ca la el acasă. Un bărbat subțirel, mai înalt decât mine, dar și vizibil mai tânăr, deosebit de volubil și plăcut. Părea că îi vad zâmbetul și prin fâșia de pânză care îi acoperea fruntea și partea de jos a feței. Lă- untrul lui se revărsa, senin și generos, prin priviri. Mi se părea că între noi doi și începuse a se înfiripa sentimentul prieteniei. Am
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
încă nu s-a terminat și mai pot vorbi pe scurt: Dinule, să știi că nu suntem supărați niciunul pe tine, te iubim, te respectăm, toate-s bune. Cu Vladimir Streinu schimb doar priviri pe furiș și câte un mic zâmbet; ne vom da însă adeseori coate în timpul procesului și vom râde chiar de-a binelea când procurorul, dezlănțuindu-se, va face, împotriva intelectualilor reacționări din boxă, elogiul unui Eminescu, unui Tolstoi, unui Ghiote"21. Interesante și edificatoare pentru "atmosferă" sunt
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
acelei domnișoare. Vorbea cu cineva la telefon, să-i găsească, pentru nu știu ce lucrare, un pacient să-i „umfle” diagnostice grave. Atât de fericită a fost mama când s-a văzut acasă. Ce a arătat mama în lunile ce au urmat? Zâmbete, curaj, asta au văzut cei din jur. Ce am văzut eu? E greu de scris și de vorbit. Tristețea a copleșit-o, lacrimile curgeau din sufletul ei cu atât mai mult cu cât nu vroia să împărtășească agonia cu nimeni
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
multe, prea multe. Pe foile medicale se înmulțeau diagnosticele. Avea trecut și pericardită neoplazică, deși din probele prelevate nu reieșea acest lucru. După un control amănunțit la inimă nu reieșea nicăieri niciun pic de lichid. Mama mergea la chimioterapie cu zâmbetul pe buze, numai ea știa ce era în sufletul ei și cu câtă disperare se agăța de viață. În urmă, eu mergeam după externări. Drumurile pe la spitale, policlinici, farmacii, au însemnat un adevărat chin pentru mine. În casă numai despre
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
activitatea noastră pe doleanțele elevilor, dorindu-ne să creăm o comunitate școlară care își cunoaște și își valorifică tradițiile, învață prin cooperare, stimulează participarea și are o imagine proprie. La nivelul școlii s-au derulat următoarele proiecte: 2004 2007 Ø „Zâmbet de copil” Ø „Copiii, comoara cea mai de preț a lumii” Ø „Sanitarii pricepuți” Ø „Să condamnăm violența!“ (Activități:„Bunul și răul samaritean din noi și de lângă noi“; „Drogurile moarte albă”; „Dialog fără rezerve“) Ø „Din suflet, pentru voi!“ (Activități
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2946]
-
doamnă îi destăinuia alteia faptul că fiică-sa, „din cauză la gramatică“, luase notă mică la limba română. Nu m-am amestecat în vorbă, trebuind să cobor. I-am șoptit în schimb însoțitorului meu, care m-a aprobat cu un zâmbet complice: „Telle mère, telle grammaire!“ Cucoana Chirița nu e un analfabet de rând. Ea este, ca mulți dintre contemporanii ei, un analfabet de tranziție. 4 Ceea ce numim, generic și imprecis, „spiritul nou“ se afirmă prin componente cu evoluție distinctă, care
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
inteligență, tact și mlădiere, respingând consecvent nerăbdarea și bruschețea, încordarea și silnicia. Cu temeiurile ei convergente de ordin etnic, geografic, istoric, structura psihică a poporului român a inclus dintotdeauna, ca trăsături inalienabile, cumpătarea, toleranța, repudierea exceselor, prudența, înțelepciunea, dreptul la zâmbet. Străină extremismelor de orice fel, ea a recuzat deopotrivă agresivitatea și teama, fanatismul și apatia, criteriul unic și lipsa de criterii. În acest cadru al fidelității față de sine, alfabetul de tranziție rămâne o manifestare eminentă a psihologiei noastre colective, demnă
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
atent pregătit, căci nimic nu trebuie să tulbure pacea decebrată a vizitatorilor occidentali. Simetria cu narațiunile lui Danilo Kiŝ este, a câta oară?, frapantă. Omul de bună credință de dincolo de Cortina de Fier are acces la o Românie populară a zâmbetului și energiei. Tradiția potemkiniadei este aclimatizată, creator. Ca și manifestările interbelice ale lui Willi Münzeberg, festivalul de la București este o ocazie de a seduce intelectualitatea fascinată de mitul sovietic. Carcasa retorică este atractivă - lagărul socialist luptă pentru autodeterminare, pace și
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
de profil, însă în oficiosul partidului vor domina cei ce se simțeau "premergători ai cântecului de tractor" sau "coș de uzină-n oraș". Produsele culturale ale acestei categorii politico-estetice stârnesc râsul oricărui cititor cu un nivel mediu de educație; dar, zâmbetele se sting în clipa în care conștientizăm că această categorie a existat și a lucrat "cu elan muncitoresc" în societatea românească aproape jumătate de secol. Iar acest fapt a lăsat urme. Bibliografie Benda Julien, Trădarea cărturarilor, Editura Humanitas, București, 1993
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
atât nici schimbarea conducerii României, după 1944, cu una de stânga nu-i va scuti pe cei de la Albatros de neplăceri. Poezia albatrosistă 1. Preliminarii " Viața a trecut însă prin mine ca o apă tulbure; a potrivi cu degetul un zâmbet peste o tristețe de mlaștină, e de rău". Constant Tonegaru 171 Am vrut să ne fixăm atenția asupra operei acestor poeți și nu ne-am propus o prezentare din perspectivă biografică. Totuși sunt necesare câteva precizări, de aceea am ales
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
obișnuită îi este necunoscută și surprinde cititorul cu perspectiva pe care o deschide asupra ei. E un parcurs al descoperirii de sine demitizant căci peste tot pare să se pună pecetea tristeții și a morții, iar ironia stârnește doar un zâmbet crispat, amar. Întoarcerea către sine, chiar raportarea la realitate, se face, în volumul Plantații, prin distanțare și proiectare în trecutul nedefinit al imperfectului. E, în cazul lui Constant Tonegaru, o modalitate de îndepărtare de realitate, de trecere într-un univers
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
E un univers care are totuși propria fragilitate, gata oricând să se dizolve: "albatrul oceanului s-a evaporat spre alte sfere". De cele mai multe ori o astfel de reverie se asociază cu sugestiile unei sexualități și senzualități visate, "Dragostea mea cu zâmbet neutral și pulpe carmine prelungi/ se ofili cum prin paloare clapele învechite de pian;/ eu din licoare i-am oferit ultima picătură păstrată atent/ să graviteze melancolic în jurul sexului ei brun încă un an". Desigur dorința de a șoca a
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
spațiul exterior în care totul rămâne la nivelul posibilităților ("Dar cert e că aș fi tentat la maximum/ să te am - cu complicitate și fervoare -/ numai pentru a mă gândi superior la prostia soțului tău/ când îi spun cu pervers zâmbet afectuos: salutare!..."). probabilitatea se exprimă prin modalizatorii specifici "mi-ar plăcea", "nu știu dacă te-aș iubi", "aș vrea". Este aici o proiectare în spațiul poetic a unui univers caragialian din care nu lipsesc nici adulterul, nici cadrul specific ("la
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
plecat [din orașul ocupat de nemți - n. m.], și noaptea se lasă”. De un aspect sibilinic, strofa a treia a poemului juxtapune zvonuri, opinii și profeții deseori clamate atunci despre evoluția postbelică a lumii. Bacovia le înregistrează cu obișnuitul său zîmbet sceptic: „Cu toții spun că bine le-a făcut [cine, cui? - n. m.]/ Sau că un geniu se va naște -/ Iar studiul crește cu tactul tăcut.../ O ființă supremă, dintre noi, ne cunoaște”3). Așadar: un viitor învăluit în mister, aflat
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
lui Macedonski, autorul „Imnului la Satan”, în care prima strofă (plină de admirație) e: „Satan, fermecător Satan, proteu ce ești ascuns în toate,/ în iadul tău primesc să ard, fiindcă altfel nu se poate;/ Te ador, Satan, fiindcă tu ești zîmbet, rază și coloare,/ Ești cugetări și ești simțiri, ești aur, vin, cîntare, floare,-/ Ești tot ce e ispititor: plasticități de corpuri goale,-/ Și zbor spre cer și voluptăți ce sunt titanice răscoale.../ O! singur zeu, fiindcă rău - iar răul singur
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
o catastrofă planetară. în consecință, te comporți aidoma lui, ca și cum te-ai număra printre „ultimii oameni”, liber, cuprins de o excitație secretă în fața inexorabilului. Veselia lui Bacovia - remarcată uneori de cei ce s-au aflat în intimitatea sa - e ca zîmbetul la înmormîntare. Am observat că, nu o dată, pînă și membrii familiei unui defunct scapă, involuntar, cîte un zîmbet. La început faptul m-a intrigat, apoi am încercat să-l înțeleg. Fără îndoială, chiar zîmbind, ei continuau să fie triști, dar
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de o excitație secretă în fața inexorabilului. Veselia lui Bacovia - remarcată uneori de cei ce s-au aflat în intimitatea sa - e ca zîmbetul la înmormîntare. Am observat că, nu o dată, pînă și membrii familiei unui defunct scapă, involuntar, cîte un zîmbet. La început faptul m-a intrigat, apoi am încercat să-l înțeleg. Fără îndoială, chiar zîmbind, ei continuau să fie triști, dar nu la modul suprem, integral. Orice doliu are momente cînd pierde din intensitate. Atunci, mecanismele și reflexele reprimate
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
apoi am încercat să-l înțeleg. Fără îndoială, chiar zîmbind, ei continuau să fie triști, dar nu la modul suprem, integral. Orice doliu are momente cînd pierde din intensitate. Atunci, mecanismele și reflexele reprimate caută să revină la normal. Un zîmbet scurt nu infirmă deci existența tristeții. Fixitatea e atributul măștilor. Oamenii vii se supun principiului variabilității: cînd crește tristețea, diminuează veselia, și invers. Dar și-ntr-un caz, și-n celălalt, nici una nu dispare total. Cine crede că un poet
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
mult la Bacovia?”, m-a întrebat pe neașteptate. Incapacitatea lui de a urî și de a se răzbuna. Comparat cu al marilor săi contemporani, scrisul său conține cele mai puține intenții agresive și ofensatoare. La el, se întîlnesc profeții și „zîmbete rele”, - însă violența, în mod excepțional, numai o singură dată. Radio Romînia Cultural transmite încontinuu de cîteva ore muzică de Chopin. E ultima zi a bicentenarului său. Pentru ea s-a alcătuit un program lung de 24 de ore. Acesta
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
aici, pasajul ar fi putut fi declarat a fi senzațional: diferența față de experiența comună ne induce un fior de spaimă sau un șoc. În loc de aceasta, Crane continuă: Dar ei îi spun conducătorului nostru: "Salut, Jim". Gurile lor se lărgesc în zâmbete largi și luminoase" (595). Deci minerii îi întâmpină cu neașteptate gesturi de prietenie, neașteptate pentru că în prima clipă au fost percepuți ca fiind niște spectre, simboluri ale adâncului profund, în mod clar o temă comună literaturii naturaliste a acelui timp
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]