15,810 matches
-
Colecția ACADEMICA 101 Seria Filosofie Camelia Grădinaru este doctor în Filosofie din anul 2008, cu teza intitulată Discursul filosofic postmodern. Jean Baudrillard. Cadru didactic asociat la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" Iași (20052007), membru al Seminarului de Logică discursivă, Teoria argumentării și Retorică
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Cattin, Marile noțiuni filosofice. Metafizică și religie (2006) și Jean Piaget, Formele elementare ale dialecticii (2007), volume apărute la Editura Institutul European Iași. Camelia Grădinaru, Discursul filosofic postmodern. Cazul Baudrillard (c) 2010, Institutul European, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN, editură academică recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43, 700107, OF. P. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com; www. euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României GRĂDINARU, CAMELIA / Camelia Grădinaru; cuvânt înainte
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
postmodernă). * * * Aceste sumare treceri în revistă ale unor trăsături ale postmodernismului au indicat, concomitent, și o serie de dificultăți care pot apărea în fața unui demers care se vrea a fi unul cât mai analitic și riguros: cum se poate scrie "academic" despre un curent aflat încă în desfășurare, după unii teoreticieni, din moment ce cunoașterea certă nu se poate obține decât după ce "obiectul" său este bine cristalizat 5? Dar cum se poate scrie, de asemenea, despre ceva care nu a existat niciodată, conform
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
nu este primul care a descoperit incontestabila absență a trecutului"12, acest trecut, precum și istoria în sine sunt receptate foarte diferit ("marea narațiune teleologico-marxistă", "experiențele formatoare ale subiectului psihoanalitic" etc.) și foarte puține abordări au de-a face cu accepțiunea academică, de școală asupra istoriei. Accentuând ideea că ruptura proclamată de către postmodernism este conectată la tipul de conștiință istorică occidentală și nu reprezintă "o condiție universală", Arnold concluzionează: "atunci când considerăm "istoria" în sensul său larg, popular, public [...] postmodernismul are probabil cel
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ei îl critică este cețoasa-dar-puternica noțiune a procesului continuu, a judecății și a importanței revelate pe care o regăsim cel mai frecvent în editorialele jurnalistice ("Cum îl va judeca Istoria pe Tony Blair?"). Acest sens nu este deconectat de istoria academică, dar nici nu îi este sinonim"13. În multe dintre discuțiile asupra acestui subiect este des invocată contribuția lui Michel Foucault la "destabilizarea" modului de a privi și recepta istoria, prin intermediul montajului discursiv original în care filosoful francez utilizează termeni
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
cât și în critica literar-artistică și în filosofie, devenind astfel un termen globalizant sau internațional, dar și un concept care are mult mai multe motive să aspire la consistență. Discursurile postmoderne încep să se regăsească de acum și în spațiul academic, unde disputele privind relația modernism postmodernism sunt și astăzi neîncheiate. Postmodernismul anilor '90 și cel al zilelor noastre pun în discuție chiar statutul său de trăsătură culturală dominantă și deplasează oarecum discuțiile înspre nivelul ontologic, al întrebărilor care privesc toleranța
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Ihab Hassan considera postmodernismul drept o speță a postmodernității, care ar fi mai întinsă și determinată geopolitic, diseminând-o sub forma postmodernismului în arte, a poststructuralismului în filosofie, a feminismului în discursurile sociale, a postcolonialismului și studiilor culturale în mediul academic etc., în The Postmodern Turn anunță de la început că deși cadrul discuțiilor este unul familiar acela al "dezbaterii poststructuraliste" și deși "postmodernismul și poststructuralismul împărtășesc multe interese, în final rămân diferite. Postmodernismul pare a fi mai cuprinzător, și internațional ca
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
aveau ca temă postmodernismul. În una dintre acestea, se afirmă că the postmodern turn aduce în prim plan noi modalități de scriitură, cultură și trăire a vieții de zi cu zi, fiind un fenomen global, observabil atât în formele culturii academice, cât și în media, fiind un aspect de netăgăduit al contemporaneității: "Numim această dramatică transformare din viața socială, arte, știință, filosofie și teorie "cotitura postmodernă" și argumentăm că de acum am intrat într-un teritoriu mai larg și neexplorat dintre
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
este aceea care se concentrează pe "diagnoza filosofică a modernității și pe limbajul apocaliptic al sfârșitului teoriei, ideologiei, societății și istoriei"429 (s.a.), în care filosoful își dezvăluie latura de "agent provocateur", care polemizează cu teoriile curente și cu modul academic de scriitură și analiză, dezvoltându-și nucleul postmodern al scriiturii sale. Fenomenele descrise în această etapă depășesc limitele, categoriile și valorile societății industriale, noua lume postmodernă stabilind noi forme de organizare socială și discursivă. Dacă lumea modernă era aceea a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
o "relativitate voioasă" (Bahtin via Nietzsche), Baudrillard desfide "ultima judecată" și anulează distincțiile ierarhice, în timp ce golește cele mai înalte valori ale modernității de semnificația și de validitatea lor. [...] Textele baudrillardiene sunt de asemenea carnavalești prin aceea că distrug obișnuitele granițe academice și transgresează limitele discursului academic, angajându-se într-un tip diferit de practici textuale și joc"436. Așa cum conceptul de carnaval era la Bahtin fundamentul eliberărilor de constrângeri, la fel și discursul lui Baudrillard prezintă eliberarea de principiile, fundamentele și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Nietzsche), Baudrillard desfide "ultima judecată" și anulează distincțiile ierarhice, în timp ce golește cele mai înalte valori ale modernității de semnificația și de validitatea lor. [...] Textele baudrillardiene sunt de asemenea carnavalești prin aceea că distrug obișnuitele granițe academice și transgresează limitele discursului academic, angajându-se într-un tip diferit de practici textuale și joc"436. Așa cum conceptul de carnaval era la Bahtin fundamentul eliberărilor de constrângeri, la fel și discursul lui Baudrillard prezintă eliberarea de principiile, fundamentele și presupozițiile dominante și constrângătoare ale
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
adusă formelor convenționale de cercetare, metodologie și scriitură"569. De aici trebuie extrasă drept cheie a înțelegerii operei sale postularea fundamentală a polemos-ului, care este extins și la nivelul stilului și scriiturii sale, ca o provocare adusă scriiturii de tip academic, rigid. De aceea se întâlnesc în textele sale referiri la discursuri alternative (cum ar fi graffiti), ce pot fi înțelese drept o invitație incitantă de angajare într-o reflecție mai puțin convențională, care să sugereze importanța unor practici discursive din
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
stadiu decorativ. Deși unele dintre ideile sale au primit critici dure, fiind catalogate drept irelevante, Rojek și Turner ridică problema academiei și a "osificării" unor tradiții de gândire, din moment ce fiind o figură controversată și neînscrisă în direcția oficială a cercetării academice, opera sa a cunoscut un succes important și, în acest sens, provocator. Mike Gane observă chiar în sânul scriiturii lui Baudrillard o tensiune între o analiză de tip pozitivist și o analiză de tip literar, care îi va nuanța particularitatea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
la un număr de stadii de dezvoltare ale cunoașterii. 78 Steven Best, Douglas Kellner, The Postmodern Turn, p. 19. 79 Caiete critice, nr.1-2 / 1986, număr tematic: "Postmodernismul". Menționăm că numere dedicate postmodernismului au mai aparținut revistelor Xenopoliana, Buletinul Fundației Academice "A. D. Xenopol", Iași, tom II, nr. 1-4, Euresis, cahiers roumains d'études littéraires, nr. 1-2, 1995. 80 Andrei Pleșu, "Inevitabilul postmodern", în Caiete critice, p. 47. 81 Monica Spiridon, "Mitul ieșirii din criză", în Caiete critice, p. 78. 82 În ceea ce privește
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
scriitorul, care se vedea ca ,,un imens strigăt din mulțime către omenesc”, lansează în ,,Cruciada românismului” (1935) o Scrisoare deschisă Omenirii, urmată de Pentru cea mai tânără generație, un pamflet îndreptat împotriva ,,culturalului” confiscat și sufocat de spiritul social și academic. Numele lui mai poate fi întâlnit în ,,Sfarmă-Piatră”, ,,Porunca vremii”, ,,Progresul”, ,,Munca literară și artistică”, ,,Fapta”, ,,Vremea”. Debutase deja editorial în 1933 cu Cele dintâi știri despre Victor Valeriu Martinescu (Curriculum vitae sau Lupta cromosomică dintre inspirație și realitate). Grupajul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
insalubre, lipsă de medici, triburi războinice și, mai ales, de criza necomunicării în limba latină. Evident, toate sunt hiperbole într-un univers imaginar conceput de un spirit mediteranean 33. Istoria receptării poeziei de exil a lui Ovidiu, cunoaște, în exegeza academică, judecăți de valoare inadecvate. Exegeți celebri, în frunte cu R. Pichon 34, au analizat poezia lui Ovidiu prin criterii etice sau retorice, nu estetice. Critica modernă din ultima jumătate de secol, disociind universul literar de referentul său istoric, a respins
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
fati verba, sed ista mei" (Tristia I, V, 38). Interferența dintre realitate și artă reprezintă o simbioză care domină toată creația sa, punte între două lumi și între două vârste artistice. Poezia de exil a lui Ovidiu, contrar unor opinii academice, este totuși și o formă de rezistență contra tiraniei. Poetul simte teroarea istoriei, dar neagă vinovăția sa legală (error este culpa, nu scelus) și perseverează în tentativa obținerii grațierii și a întoarcerii sale la obârșii. Augustus e numit caesar, sinonim
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Universității din București (1970). A fost lector la Centrala Cărții (1970- 1971), instructor la Direcția Literaturii și Publicațiilor, sectorul Edituri, din Consiliul Culturii și Educației Socialiste (1971- 1980), redactor și secretar de redacție la revista „Manuscriptum” (1980-1989), publicist-comentator la revista „Academica” (1990-1991), redactor responsabil al „Analelor Academiei Române” și șef al Biroului de presă al Academiei Române (1991-1994). Din 1994, este director adjunct al Bibliotecii Academiei Române. În anii studenției, B. colaborează la „Scânteia tineretului”, „Viața studențească”, „Informația Bucureștiului”. Activitatea de critic literar și-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285552_a_286881]
-
Colecția ACADEMICA Nr. 183 Seria Litere Antonio PATRAȘ (n. 1973) este conferențiar dr. la Catedra de Literatura română a Facultății de Litere, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iași. Coordonator al colecției de istorie literară la Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași; membru al
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
controlează nasturii hainei, îi suflă de pe guler un imaginar fir de păr, îl bate protector pe umăr și-l felicită mereu pentru diploma obținută la... Charlottenburg, și nu la Hohenheim (confuzia e voită, cu intenția de a diminua importanța acreditării academice ca atare). Deși aparent inofensiv, Lică joacă în plan narativ rolul de agent al intrigii, iar la nivelul întregului ciclu romanesc el este eroul negativ prin excelență, rivalul și persecutorul ascuns sub masca binefăcătorului (alt truc specific melodramei), care încearcă
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
-l împiedică să fie mai energic și mai răspicat. În realitate, retractilitatea este semnul atitudinii critice care nu disprețuiește ceea ce întâlnește în cale. Căci atunci când e cazul, "gheara" acestui critic (care este tocmai calibrul său intelectual), tânăr șef de școală academică ieșeană, se vede de departe, și tăietura ei e nemiloasă. Cititorul să se îndrepte spre paginile care vorbesc despre ambiguitatea conceptului de "purificare" din estetica lui Aristotel și despre greșita interpretare nietzscheeană a semnificației corului antic, despre fondul melodramatic al
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
următor, institutor. La Viena urmează, între 1834 și 1837, studii în științe și filosofie. Își dă doctoratul în filosofie în 1838 și călătorește în Franța și Germania. Întors la Iași, S. va fi, prin pregătirea sa multilaterală, membru în Comitetul academic, desfășurând o bogată activitate didactică la Academia Mihăileană, ceea ce i-a adus, în 1843, rangul de paharnic. Între 1847 și 1850 ocupă postul de conservator al colecțiilor de la Societatea de Medici și Naturaliști, al cărei membru era. Își reia ulterior
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289845_a_291174]
-
L. s-a dedicat muncii didactice și în general școlii, pe care a slujit-o cu devotament. A debutat cu articole de istorie literară în revista „Vremea școlii” din Iași (1941), continuând să publice contribuții de aceeași natură în periodicele academice „Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza» din Iași”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Studii și cercetări științifice”, „Revista de istorie și teorie literară” ș.a., ca și în „Argeș”, „Ateneu”, „Iașul literar”, „Convorbiri literare” ș.a. Lucrarea Contribuții la cunoașterea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287753_a_289082]
-
cele mai vechi universități din Europa care atrage vizitatori din toată lumea datorită monumentalelor clădiri de o mare valoare istorică. Orașul Coimbra mai este adesea numit “orașul studenților” având o viață universitară foarte activă, cu numeroase festivaluri studențești și alte evenimente academice. Între elementele cu valoare arhitecturală deosebită se numără: Catedrala Veche (datează din secolul XII și este una din cele mai importante clădiri Daniela Larion - Centre și regiuni turistice 156 romano-catolice în stilul romanesc din Portugalia); Catedrala Nouă (construită în 1541
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
oferi publicului larg educat ,,cunoștințele comune ale specialiștilor,,1, ,,expunerea principalelor divergențe,,2și ,,eliminarea falselor probleme,,3 din antropologia socială și culturală.- Remarc aici deplina reușită a lui Marc Auge si Jean-Paul Colleyn în realizarea obiectivului- anunțat, dar și eleganța academică tipic franceză ca, pe lângă inevitabile preferințe bibliografice, ,,să se audă și alte voci,,.4 O altă contribuție remarcabilă a acestei cărți este (și) cea referitoare la clasificarea și interpretarea unor idei și concepte esențiale în domeniul științelor sociale și umaniste
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]