15,247 matches
-
se cerea să-și facă demascarea și să participe la reeducare, (adică să-și denunțe toate activitățile anti-comuniste și să adere grupului de orientare pro-regim) urmau bătaia și tortura opozanților. Aceasta etapă reprezenta „explozia” lui Makarenko, și se făcea în colectiv, procesul reeducativ fiind o acțiune de masă, nu una individualizată. Bătăile erau de multe ori de o bestialitate ieșită din comun, deținuții erau loviți cu bâtele sau călcați în picioare, uneori fiind de nerecunoscut după ieșirea din dispozitiv. Torturile erau
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
și Col. Dr. Eugen Mareș), respectiv 1965 (sub îndrumarea Gral. Dr. Eugen Mareș). A participat la întocmirea tratatului “Atlas d’anatomie stéréotaxique du télencéphale” sub direcția Prof. Dr. Jean Talairach, publicat în editura Masson în 1967. A făcut parte din colectivele conduse de Prof. Dr. C. Arseni care au elaborat lucrările "Tratat de neurologie", în 5 volume (1979), "Cancerul sistemului nervos" (1982), "Durerea în cancer" (1983), "Metode de neurofiziologie clinică" (1984), "Momente din istoria neurochirurgiei românești" (1988). În 1969 introduce pentru
Mircea Iacob () [Corola-website/Science/331701_a_333030]
-
Iași din anul 2004, la numărul 1407, având codul . Muzeul din Hârlău este un muzeu al istoriei vinului din podgoriile faimoase din zonă (Vaslui, Rădăuți, Huși, Odobești, Panciu, Botoșani, Hârlău), singurul muzeu viticol din Moldova. Activitatea muzeului este coordonată de colectivul Muzeului Etnografic al Moldovei din Iași. Din iulie 2006, colecțiile sunt prezentate într-o nou aranjament expozițional. Muzeul cuprinde zece săli, structurate pe două nivele. Clădirea muzeului (restaurată în 1990) este monument istoric (datează de la sfârșitul secolului al XVII-lea
Muzeul Viei și Vinului din Hârlău () [Corola-website/Science/331906_a_333235]
-
de dirijare în gama de lungimi de undă centimetrice. Realizarea lui s-a făcut în conformitate cu instrucțiunile Forțelor Aeriene în cadrul planului de trei ani de dezvoltare a radiolocației pentru perioada 1946 - 1948. Proiectarea și realizarea radarului s-a desfășurat de către un colectiv din Institutul 20 de Cercetări Științifice din MOscova, sub conducerea lui L.V. Leonov. În anul 1949 radarul a fost supus la testele oficiale ale Forțelor Aeriene (conducător inginer laborant I.I. Vasiutin) și au corespuns cu cerințele specificate ale Forțelor Aeriene
P-20 „Periscop” () [Corola-website/Science/335590_a_336919]
-
evidențiate astfel în raportul întocmit de Victor Dimitriu la întoarcerea în țară: „tov Zamfirescu, spre deosebire de Argentina, a fost mult mai activ, a avut o comportare serioasă, a susținut, în mod patriotic cu vehemență, realizările regimului nostru și a lucrat în colectiv, cu toate acestea, bilanțul practic al acestor relații ale sale destul de vechi a fost redus...”. Alexandru Duiliu Zamfirescu era un bărbat frumos și mândru, după cum îl descriu cei care l-au cunoscut, cu o ținută aristocratică, fiind perceput ca un
Alexandru Duiliu Zamfirescu () [Corola-website/Science/335663_a_336992]
-
științifice apărute în diverse reviste românești și străine, din care de menționat: Rezultatele cercetărilor sale au fost citate în diverse reviste științifice sau tratate apărute sub semnătură unor autori români sau străini. Se pot da exemple că: “Leptospiroza” (Bercea și colectivul), “Virusologie” (Elvira Ciufecu), “Imunologie” (V.Cristea), “Îndreptar de alergologie” (V. Filip), “Imunologia sarcinii normale și patologice” (U.Voiculescu), etc. a fost citat în articole apărute în reviste științifice că: “Scandinavian Journal of Immunology”, “Immunological- Letters”, “Cellular Immunology”, “Transfusion”, “Tumor Biology
Andrei Olinescu () [Corola-website/Science/335692_a_337021]
-
cărți. În străinătate a publicat 2 cărți (în colaborare) și 7 articole/studii (în țări precum Germania, Franța, S.U.A., India, Bulgaria, Șerbia). De asemenea, a conceput și coordonat o amplă lucrare de specialitate - Tratat de sociologie generală (2010), printre membrii colectivului de autori aflându-se sociologi de marcă din S.U.A. (Immanuel Wallerstein, Jeffrey C. Alexander, Daniel Chirot, Michael Hechter), Canada (Jacques Hamel), Franța (Raymond Boudon, Albert Ogien, Jean-Hugues Dechaux) și România (Cătălin Zamfir, Ilie Bădescu, Maria Voinea, Ioan Mărginean ș.a.). I.
Dumitru Otovescu () [Corola-website/Science/335671_a_337000]
-
(n. 2 martie 1931, Baineț, județul Rădăuți; în prezent în comuna Mușenița, județul Suceava - d. 5 august 2011, Bacău) a fost un economist, editor, memorialist și autor român. A fost inițiatorul și organizatorul colectivului care, începând cu anul 2004, a conceput și elaborat prima „Enciclopedie a județului Bacău”, a cărei primă ediție a fost tipărită în anul 2007. S-a născut la 2 martie 1931, fiind fiul lui Ilie și Eudochia Drehuță, țărani din
Emilian Drehuță () [Corola-website/Science/335744_a_337073]
-
2010 de către administrația locală titlul de Cetățean de Onoare al comunei. A publicat, de asemenea, „Note de călătorie”, rezultată în urma deplasărilor în Canada, privind aspecte importante ale activităților economice, sociale, culturale etc. din această țară. A fost inițiatorul și organizatorul colectivului alcătuit din circa 30 de personalități științifice care, începând cu anul 2004, au conceput și elaborat prima „Enciclopedie a județului Bacău”, a cărei primă ediție a fost tipărită în anul 2007, după numai trei ani de lucru. Emilian Drehuță a
Emilian Drehuță () [Corola-website/Science/335744_a_337073]
-
științifice care, începând cu anul 2004, au conceput și elaborat prima „Enciclopedie a județului Bacău”, a cărei primă ediție a fost tipărită în anul 2007, după numai trei ani de lucru. Emilian Drehuță a fost coordonatorul lucrării, precum și membru al colectivului care a redactat această carte, importantă prin conținutul său bogat de idei, evenimente, fapte, oameni și prin ținuta tipografică și artistică, fiind prima lucrare de acest gen referitoare la un județ apărută în literatura de specialitate din România. A doua
Emilian Drehuță () [Corola-website/Science/335744_a_337073]
-
în clasa a III-a de liceu a publicat în ziarul „Lumina”. Debutul de jurnalist și l-a făcut în anul 1886 la ziarul „Românul” din București și la gazeta național-liberală „Națiunea” al lui Dimitrie Brătianu. Ulterior a lucrat în colectivele de redacție ale ziarelor „Dreptatea” (1888) al disidentului liberal N.Fleva, începand din 1889 a fost unul din redactorii ziarului „Adevărul”,unde a publicat o rubrică politică, de asemenea a colaborat la „Liberté roumaine” a lui Frédéric Damé și la
Iosif Hussar () [Corola-website/Science/332602_a_333931]
-
lucru magnific, care va face mai ușoară identificarea speciilor europene". Profesorul Mihai Constantineanu a efectuat în continuare cercetările entomologice inițiate de învățătorul său, profesorul Ioan Borcea, și a creat cea mai puternică școală entomologică în România, având cel mai mare colectiv de ihneumonologiști din lume cu rezultate remarcabile. Printre elevii săi se numără: C. Pisică, R. Constantineanu, V. Ciochia, I. Petcu, Gh. Mustață, I. Voicu, C. Filipescu, I. Andriescu, I. Suciu. Așa cum a făcut lepidopterologistul Aristide Caradja, profesorul Mihai Constantineanu a
Mihai Constantineanu () [Corola-website/Science/332642_a_333971]
-
fost fondat in 1868, sub numele de Școala Secundară Matei Basarab. Și-a păstrat acest nume până în 1878, când devine Școala Secundară Cantemir-Voda, director fiind Ion Petrariu. Potrivit procesului verbal încheiat în Consiliul Pedagogic al școlii din 11 februarie 1878 colectivul didactic a hotărât ca noua denumire a gimnaziului să fie „Cantemir Vodă”, deoarece "„tot așa cum alți domnitori și Dimitrie Cantemir, fiu și frate de domn și el însuși domn al Moldovei, face mândria trecutului nostru ca istoric, arheolog, literat și
Colegiul Național „Cantemir Vodă” din București () [Corola-website/Science/332692_a_334021]
-
Ion Barnea și I.T. Dragomir, având ca rezultat remarcabil descoperirea celei de-a doua incinte fortificate a cetății. Cercetările au fost reluate în scopul restaurării cetății în 1976 de Gh. I. Cantacuzino și Silvia Baraschi, iar din 1991 de un colectiv format din Raluca și Sergiu Iosipescu și Oana Damian și continuate de primii doi până în 1999.
Situl arheologic „Cetatea Enisala” () [Corola-website/Science/332708_a_334037]
-
Brianna Monique Danielson ("Garcia Colace") și Stephanie Nicole Garcia-Colace (născute la 21 noiembrie 1983) sunt modele americane și wrestlere profesioniste. Gemenele sunt profesioniste wrestling tag team sub numele de scenă Nikki și Brie Bella referindu-se la colectivul „The Bella Twins”. Ele lucrează pentru WWE. Înainte să devină faimoase în universul WWE, ele au luptat la Florida Championship Wrestling, unde au fost antrenate de Tom Prichard, și puse să lupte în competiții la echipe. În prezent, soțul lui
Gemenele Bella () [Corola-website/Science/332871_a_334200]
-
era un lexicograf grec de la sfârșitul secolului al IX-lea. Acest erudit ar fi redactat o primă formă a lucrării care ar fi fost modificată și mărită de copiști succesivi. Pentru alții, este vorba de o compilație efectuată de un colectiv de savanți, corectată și mărită de copiști care s-au succedat până la prima tipărire. La redescoperirea ei în Italia Renașterii, s-au evocat date mergând de la domnia lui Augustus până în secolul al XIV-lea. Incertiutudinea asupra datei compunerii sale dura
Suda (enciclopedie) () [Corola-website/Science/332928_a_334257]
-
abuz în serviciu; Sectorul 2: Neculai Onțanu (UNPR) 25 martie 2015 - arestat pentru 30 de zile pentru luare de mită; Sectorul 4: Cristian Popescu Piedone (PC) - în noiembrie 2015 și-a dat demisia după protestele de stradă, în urma incendiului din Colectiv. A petrecut 4 zile în arest preventiv, fiind totodată pus sub urmărire penală de DNA pentru abuz în serviciu; Sectorul 5: Marian Vanghelie (PSD) - a fost trimis în judecată de DNA pentru 25 de infracțiuni, a fost arestat preventiv și
Corupția în România () [Corola-website/Science/332931_a_334260]
-
dintre cei mai apreciați creatori din România și din străinătate au fost de natură să recomande Teatrul German de Stat ca fiind unul dintre cele mai dinamice și interesante teatre din țară. În anii din urmă au lucrat cu acest colectiv creatori importanți precum regizorii Radu Afrim, Clemens Bechtel, László Bocsárdi, Alexandru Dabija, Alexander Hausvater, Yuri Kordonsky, Radu Alexandru Nica, Silviu Purcărete, Niky Wolcz, scenografii Dragoș Buhagiar, Velica Panduru și Helmut Stürmer, actorii Miklós Bács și Sorin Leoveanu, coregrafii Florin Fieroiu
Teatrul German de Stat din Timișoara () [Corola-website/Science/333762_a_335091]
-
narodov" pe care a acuzat-o de politică subversivă antisovietică. În urma presiunilor, editura Izvestia a oprit editarea romanului, publicând doar câteva sute de exemplare dintr-un tiraj planificat de o sută de mii. Indignată de obrăznicia liderilor comuniști din RSSM, colectivul redacțional al revistei "Drujba narodov" ("Prietenia popoarelor") a propus "Povara bunătății noastre" pentru decernarea Premiului de Stat al URSS. Consternat, Ivan Bodiul a expediat la 2 iunie 1970 o scrisoare lui Nikolai Tihonov, președintele Comitetului pentru Premiile Lenin și Premiile
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
1982, este detașat la compartimentul TV al redacției Copii-Tineret, pentru a realiza emisiunea de tineret „Romantic Club”. În această perioadă este prezentatorul concursurilor interjudețene „Cheia orașelor” și „Turneul emblemelor”, desfășurate în diverse locuri din țară. Revenit la Radio, intră în colectivul redacțional al Programului III, înființat în martie 1973, și realizează emisiuni ca „Extemporal la fantezie”, „Trecem pe recepție”, „Căutătorii de energie” și „Exerciții pentru acasă”. Aceasta din urmă, redenumită mai tîrziu „Logicon”, era un concurs de probleme și jocuri de
Dan Ursuleanu () [Corola-website/Science/333861_a_335190]
-
(n. 27 octombrie 1914 - d. 23 decembrie 2001) a fost un eseist, critic teatral și literar, istoric literar, scriitor, prozator și poet polonez. A fost membru în colectivul redacțional al săptămânalului literar-artistic "Kuznica" între 1945 și 1948. A fost unul dintre organizatorii Institutului de cercetări literare, din 1949 profesor la catedra de romanistică din cadrul Universității din Wrocław, iar din 1952 profesor la catedra de polonă a Universității din
Jan Kott () [Corola-website/Science/333257_a_334586]
-
continuare acea sumă de bani. Dogarii simt că trăiesc "în exil", deoarece șeful le-a spus clar că ei nu mai sunt "cu adevărat" necesari; dar, de asemenea, patronul a fost și el "expulzat", nemaifiind acceptat ca făcând parte din colectiv. Tonul conciliant al întâlnirii, atunci când șeful a vrut să le explice situația, este respins de muncitori, explicațiile fiind considerat "vorbe goale". Când fiica patronului se îmbolnăvește grav, pare să existe o necesitate morală și un nou mod de comunicare. Dar
Cei muți () [Corola-website/Science/333253_a_334582]
-
considerat "vorbe goale". Când fiica patronului se îmbolnăvește grav, pare să existe o necesitate morală și un nou mod de comunicare. Dar chiar și în această situație, muncitorii rămân preocupați de propria lor soartă și îl exclud pe șef din colectiv, în ciuda provocărilor etice la coeziune și armonie. Camus prezintă pierderea capacității de a se exprima și incapacitatea de a reacționa omenește în fața unui conflict de interese, ca și incompatibilitatea între dorință și putință. O temă comună în scrierile lui Camus
Cei muți () [Corola-website/Science/333253_a_334582]
-
muncă după eșuarea unei greve. Când fiica patronului are o boală acută și gravă, care necesită sosirea unei ambulanțe, oamenii nu-i oferă acestuia niciun cuvânt de compasiune. Spre deosebire de trecut, în care muncitorii aveau sentimentul că fac parte dintr-un colectiv, ei nu mai simt așa ceva pentru patronul care i-a refuzat.
Cei muți () [Corola-website/Science/333253_a_334582]
-
colaborare cu Pavel Ciobanu și Ilie Mărțuică, C.J.C.P. Mehedinți, Drobeta Turnu Severin, 2000; -"Momârlanii din Valea Jiului. - "Album etnografic (în colaborare cu Dumitru Gălățan- Jieț), Editura Autograf MJM, Craiova, 2008; -"Interferențe eco și etnoculturale transfrontaliere, România-Serbia - "Album didactic (în colaborare cu colectivul Muzeului „Porțile de Fier”), Drobeta Turnu Severin, 2008; -"Coridorul verde al Dunării" - (în colaborare cu colectivul Muzeului „Porțile de Fier”), Drobeta Turnu Severin, 2008, -"I.C.Chițimia-Studii și articole de folclor și folcloristică", Centrul Cultural „Nichita Stănescu”, Drobeta Turnu Severin, 2010
Isidor Chicet () [Corola-website/Science/333238_a_334567]