15,056 matches
-
autorul Înfățișează momentul trecerii Dunării de către oastea otomane, În Țara Românească. Apar Însă În piesă și scene reprezentând armata și poporul român, subliniindu-se ideea că acesta e un popor optimist si viteaz, singurul țel al acestui neam fiind Înfrângerea dușmanului. Actul al IV-lea se compune din trei tablouri, Înfățișând o Întâlnire a sultanului cu căpeteniile lui, un spectacol al actorilor, precum și moartea unuia dintre căpitanii voievodului. Toma, rănit, se intoarce acasă „galben de frumos” și se stinge Într-o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nr. 166 înaintată generalului Ioan Arbore de Regimentul 53 Infanterie Fortificații, referitoare la situația evreilor deportați din Basarabia și aflați la Râbnița, respectiv solicitarea soluționării energice a chestiunii evreiești întrucât "o bogată și tristă experiență i-a dovedit, fără replică, dușmani implacabili ai neamului românesc". 107. 30 septembrie 1941. Nota nr. 4064 adresată Legiunii de Jandarmi Lăpușna de către Comandamentul Militar al municipiului Chișinău, cu privire la numărul, situația și tratamentul evreilor internați în ghetoul din Chișinău. 108. 4 octombrie 1941. Telegrama nr. 6651
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
luptă și regimentare. Aceasta denotă că ofițerii nu sunt destul de energici și nu supraveghează eficient pe ostașii ce-i au sub comandă. Unii ofițeri chiar tolerează abuzurile și jafurile soldaților. Nu am venit aici să jefuim și să ne facem dușmani populația ucraineană, care nu este vinovată de mișeliile comuniștilor. Să fim pătrunși bine de acest lucru, care trebuie lămurit ostașilor cât mai clar și cât mai convingător. Domnii comandanți de unități vor lua cele mai drastice și eficace măsuri pentru ca
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
radicale, menite să pună capăt cauzelor cari ar putea să ducă la periclitarea sănătății publice, și la soluționarea hotărâtă a problemului masselor de evrei transportați către Est, în urma faptului că o bogată și tristă experiență i-a dovedit, fără replică, dușmani implacabili ai neamului românesc. COMAND. REG. 53 INF. FORTIFICAȚII COLONEL ss. Vorobchievici 429 Octav Vorobchievici *) Adnotare: "Dosar 4"; "Biroul 2 Siguranță"; "27 SEPTEMBRIE 1941 Domnul General"; Chestiunea este tratată de Guvernământ și nu are nici un amestec Comandantul Garnizoanei. General ss
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de fapt o înstrăinare iar nu o românizare. Evreii din Basarabia care se bucurau de naționalitatea română la 28 Iunie 1940, sunt declarați români prin Decretul No. 2507 din 4 Septembrie 1941. Ori acești evrei, în masă s'au dovedit dușmani fățiși ai poporului românesc și trebuiesc scoși în afară de lege. Este adevărat că art. 3 din Decretul-Lege No. 2507 prevede retragerea naționalității române tuturor acelora care au săvârșit fapte de dușmănie împotriva armatei ori a populației române și arată procedura pentru
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
îndeosebi Legea sabotajului economic 598 au fost elaborate, avându-se în vedere în special comercianții și industriașii evrei. Ei dispărând sau numărul lor micșorându-se, aceste măsuri au rămas să se aplice astăzi proprietarilor, industriașilor și comercianților români, tratați ca dușmani ai națiunii, tocmai în momentul când ei urmăresc a se înfiripa economicește și să îndeplinească cu mari greutăți sarcina lor. 7/. În timp de război viața economică are un ritm mai lent datorită îngreunării comunicațiilor și transporturilor. De aceea, ea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
-o înainte de evenimentele actuale, iar anumite măsuri ce s'au anunțat că se vor lua contra lor (ridicarea servitoarelor creștine, expulzarea, etc.) nepunându-se în aplicare, le-a întărit conduita lor impertinentă. 6/ Deși s'au dovedit a ne fi dușmanii cei mai periculoși, speră totuși să scape și de această încercare, cum au scăpat întotdeauna de-a-lungul vremurilor. II. PENTRU A EXECUTA DISPOZIȚIUNILE DOMNULUI MAREȘAL ANTONESCU DE A SE LUA MĂSURI RADICALE ȘI SERIOASE CONTRA CONDUITEI TOT MAI OBRASNICE A EVREILOR
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
linia de foc", explicând această prescripțiune în expunerea de motive astfel: "făcând deci o distincțiune între cei ce au fost mobilizați fie la servicii, partea sedentară, sau zona de operații și între cei cari au luat parte la lupte, înfruntând dușmanii țării, direct în linia de foc". Unii evrei au dobândit categoria 2-a numai prin faptul că au fost mobilizați la P.A. Alți evrei au obținut deciziunea la încadrare pe bază de martori, cari au declarat că cel în cauză
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Düsseldorf-Wien, 1976, pp. 140-153, 196-237, 291-328, 350-355. 32 În scrisoarea adresată la 31.07 1941 lui Adolf Hitler, Conducătorul Statului român, Ion Antonescu, comunica decizia sa de a "merge până la capăt în acțiunea ce am pornit la răsărit împotriva marelui dușman al civilizației, al Europei și al țării mele: bolșevismul rus. De aceea nu pun nici un fel de condiții și nu discut cu nimic această cooperare militară". În scrisoarea sa de răspuns din 14.08.1941, Hitler s-a declarat de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
stalinist român ale cărui strategii politice și economice se bazau pe cele ale fostului lider sovietic. Iar îndemnurile lui la prietenie și frăție între București și Moscova, lansate la al XX-lea Congres al Partidului nu-i puteau opri pe dușmanii săi din România, care voiau să-i anihileze puterea, prin programul de destalinizare 851. O dată întors de la Moscova, Gheorghiu-Dej nu a pomenit nimic despre destalinizare. A așteptat pînă pe 23 martie 1956, cînd și-a prezentat raportul oficial cu privire la Congres
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
anilor '40, Richard Nixon a valorificat această imagine. În noiembrie 1967, acesta declara publicației " U.S. New and World Report" că "nu are nici un rost să construim poduri către Europa de Est... și să trecem cu vederea faptul că ei... îi sprijină pe dușmanii noștri din Vietnam." În februarie 1968, el le-a spus cîtorva adepți din Hillsboro, New Hampshire, că acești comuniști nu pot înțelege comerțul fără concesii. "Trebuie să ne folosim de această pîrghie colosală a comerțului pașnic... ca de un mijloc
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
găsit o țară care să-l accepte pe Trifa și astfel, în august 1984, fostul membru al Gărzii de Fier a plecat în Portugalia. El a trăit în orașul portughez Estorial, pînă pe 28 ianuarie 1987, cînd a decedat 2025. Dușmanul său, dr. Kremer, a murit cinci luni mai tîrziu, cu frustrarea că Trifa nu fusese judecat în Israel, drept criminal de război 2026. Deși "afacerea Trifa" a fost intens mediatizată, nu a afectat în nici un fel relațiile româno-americane. Reacții la
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
lucru este, însă, cert. Odată cu Ceaușescu a dispărut și singurul factor care-i unea pe disidenți și critici. Acum, cei care au fost nemulțumiți de Ceaușescu au șansa de a nu-i repeta greșelile, de a nu se transforma în dușmani ai poporului. Dacă noul guvern va putea aduce practicile privind drepturile omului la nivelul standardelor occidentale și va deschide economia națională către investiții, dezvoltare și comerț, relațiile româno-americane și-ar relua cursul și ar deveni prospere. Și mai mult decît
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
epohă se-păru că rumânii scăpând de grozăviile barbariei au dobândit toate înlesnirile de a începe să desfășure o viață nouă însuflețită cu neatârnare politică" (Aaron, 1835, pp. ix-x). Însă geniul românesc și duhul național au fost aduse iarăși de dușmanii românilor într-un con de umbră, ceea ce a dus la reînceperea luptei pentru "apărarea naționalității, mântuința neatârnării și scăparea drepturilor lor, împotriva puterilor vecine ce voia să le soarbă ființa" (Aaron, 1835, p. x). Pe lângă mântuirea politică (dobândirea și prezervarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fii ai săi să moară ca niște bravi români în lupta de la Racova contra turcilor, ci, după ce a aflat fatidica veste, a alergat de îndată la biserică mulțumind lui Dumnezeu că, prin jertfa lor, copiii ei au salvat patria de dușmani. Există deci o diviziune sexuală a datoriilor patriotice: bărbaților le este destinată o soartă armată, care poate culmina prin sacrificiul suprem întru neam și patrie; femeilor, în schimb, le este sortită misiunea biologică de a fi născătoare de patrioți, mume
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ruși, bulgari, nemți. Însă România este numai a Românilor și numai ei singuri au drept a o străpâni; pentru că străbunii noștri au vărsat pâraie de sânge spre a o apăra, timp de mai mult de 1700 ani contra multor cumpliți dușmani care vroiau să le-o ia" (Creangă et al., 1875, p. 107 cf. Murgescu, 1999, pp. 161-162). Astfel de mesaje erau diseminate prin școlile elementare de către dascălii națiunii și apostolii românismului (Ion Creangă, unul dintre autorii Învățătorului copiilor din care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
patriei, nici fericire omenească superioară aceleia de a-ți da viața în numele națiunii. "Armata este școala cea mare a națiunei, unde fiecare Român trebue să meargă pentru a învăța cum se iubește Patria și cum poate fi ea apărată contra dușmanilor" (p. 41). Ce se învață la această școală a națiunii care este armata?, ne putem întreba intrigați. Pe lângă iubirea totală a patriei ("Să ne clădim altar în suflet pentru iubirea de Patrie și să închinăm acestui altar tot sufletul, toată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a patriei ("Să ne clădim altar în suflet pentru iubirea de Patrie și să închinăm acestui altar tot sufletul, toată viața și tot focul nostru patriotic"), în capul listei este așezat imperativul "Să ne înrădăcinăm în suflet ura neîmpăcată contra dușmanilor Patriei; să ne plămădim dorința pătimașe de a-i sfărâma și ai îngenunchia la picioarele noastre" (p. 56). Narcisismul eului național merge mână în mână cu pedagogia urii celuilalt antinațional. Programul educațional predat în școala militară a națiunii conține, dincolo de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
S-a dovedit mai tare ca orice neam. Cu Doamne ajută, răzbește prin orice. Doamne ajută a fost în viața românească secretul succesului, cheia biruinții și a rezistenții" (p. 92). Iar acum, că românii s-au izbăvit prin credință de dușmani, tot prin credință se pot mântui și cultural: prin ortodoxie "noi putem fi [...] poporul cel mai iubit și mai admirat în Europa". Ortodoxia, sădită de divinitate în forma națională eternă a românismului, conține în sine și sămânța desăvârșirii existențiale. Ortodoxia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
130). E drept, ofensiva românească a rămas la stadiul de intenție. Evidentă în această analiză intențională este și ideea de unitate, toate cele trei provincii românești unindu-și forțele militare în vederea îndeplinirii scopului îndoit al eliberării naționale și spirituale de dușman. Independența. Ideea puternic saturată simbolic de independență își continuă impetuos cariera pe aceleași coordonate stabilite în perioada anterioară. Alături de tema unității, motivul independenței capătă o importanță sporită. În fapt, întreaga istorie națională este concepută a fi funcție de oscilațiile independenței politice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
necondiționată în națiune se întrupează discursiv și într-o soteriologie a românismului (ale cărei rădăcini pot fi găsite în mesianismul bălcescian). Destinul neamului este împlinit și triumful final al românismului este adus de arhanghelul războiului, care a însemnat "mântuirea de dușman" și a permis "Unirea cea mare" (Constantinescu, 1928, p. 299). Doctrina mântuirii neamului românesc se împletește cu conștiința istorică a unui profetism românesc (Eliade, 1990). Alecu Russo se face profetul național care citește în viitorul românesc și anunță, în 1848
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și exploatați] diferitelor Patrii se aruncă unii asupra altora cu atâta ură, la prima chemare a stăpânilor lor? Cum pot muncitorii și țăranii germani, francezi, ruși sau japonezi să fie atât de proști încât să nu vadă că singurii lor dușmani sunt cei care în propriile lor Patrii storc de la ei cele mai bune fructe ale muncii lor și trăiesc în lux pe costul lor? Patriotismul este cel care împlinește acest miracol", crescând în școli și armate "bestii [umane] gata de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cărora li se impută lipsa de patriotism; a doua este de a denunța vechiul patriotism naționalist ca pseudopatriotism care trebuie înlocuit de "adevăratul patriotism" întemeiat în internaționalismul proletar. Prima miză este câștigată prin tehnica acuzării acuzatorilor: învinuiți de a fi "dușmani interni ai patriei", comuniștii arată cu degetul la adevărații trădători de patrie conducătorii reacționari care, în cârdășie cu imperialiștii germani, și-au aruncat țările în toiul războiul, ducându-le în pragul calamității sociale totale. În contradistincție cu falsa retorică patriotardă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
adoptată în Plenara CC al PMR definește naționalismul ca o ideologie burgheză întemeiată pe o "politică de dezbinare, de subjugare și de asuprire a popoarelor". Zvâcul antinaționalist al doctrinei comuniste se face simțit prin catalogarea naționalismului drept "cel mai primejdios dușman al unității celor ce muncesc în lupta pentru interesele lor de clasă" (Roller, 1952, p. 753). Antidotul pe care clasicii marxism-leninismului l-au imaginat pentru combaterea naționalismului, iar comuniștii români îl administrează ideologic, este internaționalismul proletar, "arma cea mai puternică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în care G. Orwell (2002) [1949] imagina în distopicul său roman 1984 practica celor "două minute de ură" prin care toți locuitorii Oceaniei își întrerup orice activitate pentru a participa acest ritual al furiei în care își manifestă ostilitatea față de dușmanii Partidului, școlile românești deveneau instituțiile în care se punea în practică o foarte explicit formulată pedagogie a urii. Doar că cele două minute zilnice ale urii își aveau corespondentul românesc în cele 3 ore săptămânale ale urii administrate în cadrul cursului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]