15,139 matches
-
intrate În limbă În ultimele două secole: aer, amar, castel, coroană, demon, Hyperion, insulele, marmoreele, ocean, orizont, palate, palid sunt de origine latină; bolți, bujori, colț, negrăit, odorul (de două ori), plutind, rochii, rude sunt de origine slavă; distrează, himeric, idealuri, Înclin, nimb, paj, sfera (de două ori), stepe, surâs sunt de origine franceză; catarg, haos, haosului ( de două ori) sunt grecești. Adjectivul Însumează 176 de cuvinte și aceasta pune În evidență faptul că În epoca apogeului creației sale, Eminescu Își
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
marcat de o realitate aspră și uneori riscantă, a existenței păstorilor munteni. Eroina principală a romanului este Vitoria Lipan. Întregul univers uman gravitează În jurul acestui personaj. Vitoria este un adevărat simbol feminin din universul aspru al păstorilor. Autorul schitează acest ideal feminin În parabola de la Început, stând sub semnul divinității; cu aceasta comunică direct la Începuturi lumea muntenilor oieri: ,,nu vă mai pot da Într-adaos decât o inima ușoară ca să vă bucurați cu al vostru. Să vă pară toate bune
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
familia armonioasă a lui Victor Predeleanu, dar și familia lui Grigore Iuga, a cărui soție, Nadina, duce o viață scandaloasă. Titu Herdelea Își trăiește viața Într-o lume modestă, a micii burghezii bucureștene, a funcționarilor mărunți, a micilor meseriași cu idealuri socialiste, ca cizmarul Mendelson. La, acest cizmar, Titu Herdelea Îl cunoaște pe Petre Petre și niște soldați pe cale de „liberare”. (până aici e conținutul capitolul I, intitulat „Răsăritul”) În capitolul „Pământurile”, autorul face o descriere a proprietăților din jurul moșiei lui
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Și tinerii și bătrânii Îl privesc atent. Vocea lui domină pe țăranii Înspăimântați În momentele mai grele. Cu toate acestea, el se identifică cu masele până În ultima clipă. Cade doborât de gloanțe rostind cuvintele: „soarele, pământul” cu bogate Înțelesuri semantice - idealul luminii și pământului pentru care s-a jertfit. Un loc important Îl ocupă În roman personajul colectiv. Masa de țărani este prezentată de prozator mai Întâi prin ceea ce gândește (În partea Întâi, „Se mișcă țara”). Sunt concentrate aici gândurile, vorbele
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
-și spinteca propria burtă, poate fi un reflex ori o sinucidere, o părăsire voită a lumii și o retragere În sine Însuși, aceasta fiind unica salvare posibilă. Iona, pescar pasionat, simbolizează pe omul ce aspiră spre libertate, speranță și iluzie, idealuri fascinante.A Încearcat să-și controleze destinul, să-l refacă. Fiindcă nu-și poate să prindă peștele mare, este Înghițit de un chit, intrând Într-un spațiu Închis la infinit, acesta fiind și unica rațiune de a lupta pentru supraviețuire
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Însingurat se regăsește În „Paracliserul”și În „Matca”. O Întrebare este totuși legitimă: A găsit Iona leacul solitudinii prin sinucidere? A găsit esențele spre care aspiră, misterul? Umanitatea nu capitulează În fața misterelor, oricât de impenetrabile ar fi, dar Iona este idealul umanității esențializate. Acesta este mesajul autorului, exprimat printrun limbaj comun, prozaic, Într-o formulă lirică și ironică, dar nu mai puțin profund. c. Soluția sinuciderii nu este o rezolvare (s-a spus) a ieșirii din „comedia existenței”, ca la Camus
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
obiectiv nu este suficientă. Sunt situații în care un obiectiv nu se află în centrul unui proces de dezvoltare socială: obiectivul, deși dezirabil, nu este considerat ca fiind ceva care poate/trebuie să fie realizat printr-o acțiune socială. Există „idealuri”, „năzuințe”, dar cum ar putea acționa actorul social pentru realizarea acestora? El este considerat ca dezirabil, dar într-o manieră pasivă; este realizabil printr-o acțiune punctuală (o lovitură de stat) sau prin introducerea unui sistem/unor instituții/legi. Societățile
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
al viitoarei sociologii țărăniste, de după primul război mondial: teza „formațiunii sociale deosebite” a societății românești, întemeiată pe un autentic „intermundium” țărănesc, concepția structurii necapitaliste a economiei agrare familiale, teza trăiniciei gospodăriei familiale țărănești și a superiorității ei față de cea capitalistă, idealul antiindustrialist, ideea programatică a cooperației necapitaliste. La rândul său, Virgil Madgearu argumentează teza fundamentală a sociologiei țărăniste conform căreia evoluția societăților cu un mediu social pregnant agrar-țărănesc urmează o cale proprie necapitalistă bazată pe „proprietatea de muncă” țărănească de tip
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ei dorințe” (1922, p. 43). Față de opinia lui Zeletin cu privire la caracterul inert al țărănimii, punctele de vedere poporaniste și țărăniste apar mai suple, mai nuanțate. Căci să nu uităm că, așa cum subliniază unii specialiști contemporani, teoreticienii agrarieni au condiționat înfăptuirea idealului lor țărănist de două reforme esențiale: democratizarea vieții publice și rezolvarea problemei țărănești; o contribuție a sociologiei poporaniste la înțelegerea dezvoltării sociale constă în identificarea unor mecanisme sociale ale deteriorării relațiilor și condițiilor de viață ale claselor și indivizilor, cum
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sociale ale deteriorării relațiilor și condițiilor de viață ale claselor și indivizilor, cum sunt procesele de înstrăinare care se dezvoltă în cadrul civilizației urbane capitaliste, pricinuite de fenomenele reificării esenței umane, ale stereotipiei muncii parcelare. Poporaniștii au militat cu pasiune pentru idealul omului armonios dezvoltat, aflat la antipodul deformărilor patologice ale civilizației capitaliste, urbane, industriale, și acesta nu poate fi decât țăranul român. Sunt deosebit de sugestive diagnozele critice ale lui Stere, exprimând sărăcirea extremă a relațiilor sociale capitaliste, golirea de conținut uman
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
deosebit de sugestive diagnozele critice ale lui Stere, exprimând sărăcirea extremă a relațiilor sociale capitaliste, golirea de conținut uman a raporturilor de muncă: „om-ciocan”, „om-roată”, „om-spadă”, „om-condei”, „om-carte”, toți fiind în contradicție cu homo sapiens dezvoltat armonios. Mult mai aproape de acest ideal este viața țăranului care „în adevăr are toate elementele unei vieți pline, omenești: el muncește, simte, cugetă, la el lucrează deopotrivă trupul, inima, capul” (Stere, 1921, pp. 43-46). dezvoltând ideea, de inspirație marxistă, privind prioritatea cauzelor economice în existența claselor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
au condus la o adevărată patologie a dezvoltării sociale a societății românești și de a formula strategii de dezvoltare autentice ale acesteia. Esența problemei dezvoltării sociale a societății românești este definită în termenii decalajului dintre psihologia (sufletul) poporului român și idealul culturii apusene întruchipat în instituții, valori, comportamente, practici sociale și tehnologii. Constantin Rădulescu-Motru a decodificat decalajul dintre instituțiile apusene împrumutate și realitățile sociale românești în câteva constructe sociale cum sunt: pseudoraționalizare versus raționalizare adevărată, politicianism, falsă europenizare versus europenizare autentică
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
asemenea, schimbarea profilului social al riscului, precum și apariția unor probleme sociale noi au contribuit, o dată în plus, la nevoia de a construi un nou regim care să asigure bunăstarea populației. Acest capitol își propune să răspundă la întrebarea: care este idealul de dezvoltare al românilor, către ce tip de societate ar dori populația României să se îndrepte țara? Ceea ce îmi propun este să identific o fațetă a ceea ce Rawls (1973) numește idealul social, ce reprezintă „concepția asupra societății, viziunea asupra felului
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
capitol își propune să răspundă la întrebarea: care este idealul de dezvoltare al românilor, către ce tip de societate ar dori populația României să se îndrepte țara? Ceea ce îmi propun este să identific o fațetă a ceea ce Rawls (1973) numește idealul social, ce reprezintă „concepția asupra societății, viziunea asupra felului în care diferite scopuri ale cooperării sociale trebuie înțelese” (p. 9). Capitolul se centrează cu preponderență pe politicile sociale care au impact asupra dezvoltării sociale, focalizându-se pe aspecte precum rolul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
creșterea legitimității sistemului. Acesta este cazul unor state precum Coreea de Sud, Taiwan și fosta Republică Federală Germania, în care eficiența economică pe termen lung a oferit șansa construirii legitimității regimului politic (Dogan, 1994). Astfel, se poate afirma că diferențele marcante dintre idealul de dezvoltare socială al colectivității și efectele măsurilor adoptate de guvernare conduc la erodarea legitimității guvernării pe termen lung și la scăderea legitimității regimului politic pe termen lung. Studiile referitoare la factorii care determină legitimitatea unui regim al bunăstării au
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
se bucură de susținere crescută sunt lipsa de ajutor din partea statului și vinovăția individuală. Analiza în perspectivă dinamică a datelor indică o creștere a preferințelor populației pentru explicația bazată pe structura socială în ultimii zece ani. Se poate concluziona că idealul spre care ar trebui să se îndrepte societatea românească, având în vedere opțiunile populației, este o societate a bunăstării unde statul trebuie să joacă un rol marcant, însă și individul trebuie să aibă o contribuție importantă. Românii susțin o serie
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de transmitere culturală. Este necesar să mai precizăm că transmiterea culturală se realizează, în toate sistemele educative, indiferent de nivelul lor de structurare, în funcție de valorile centrale ale culturilor care le-au dezvoltat, ce pot fi regăsite, sintetizate în chiar definiția idealului educativ pe care și-l formulează comunitățile în care funcționează respectivele sisteme educative. De altfel, s-ar putea schița o veritabilă istorie a educației urmărind metamorfoza idealurilor educative începînd de la greci și mergînd pînă în modernitatea actuală, nelăsînd pe dinafară
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
culturilor care le-au dezvoltat, ce pot fi regăsite, sintetizate în chiar definiția idealului educativ pe care și-l formulează comunitățile în care funcționează respectivele sisteme educative. De altfel, s-ar putea schița o veritabilă istorie a educației urmărind metamorfoza idealurilor educative începînd de la greci și mergînd pînă în modernitatea actuală, nelăsînd pe dinafară idealurile educative malformate, extramoderne, ale societăților totalitare de orice nuanță ideologică 1. Mai trebuie să precizăm că procesul de transmitere culturală, care este în mod esențial educația
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
educativ pe care și-l formulează comunitățile în care funcționează respectivele sisteme educative. De altfel, s-ar putea schița o veritabilă istorie a educației urmărind metamorfoza idealurilor educative începînd de la greci și mergînd pînă în modernitatea actuală, nelăsînd pe dinafară idealurile educative malformate, extramoderne, ale societăților totalitare de orice nuanță ideologică 1. Mai trebuie să precizăm că procesul de transmitere culturală, care este în mod esențial educația, are loc pe două axe: a) verticală - între generațiile succesive dintr-o comunitate, și
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
calculează ca procent al subiecților ce rezolvă corect un item. Itemii prea ușor sau prea dificil de rezolvat nu oferă informații relevante despre subiecți și sînt eliminați în etapa de revizuire a testului. Din punct de vedere strict statistic, itemul „ideal” ar fi cel care este rezolvat corect de 50% dintre subiecți. În general, se acceptă un coeficient de dificultate cuprins între 25% și 75%, deși interpretarea acestuia depinde de scopul aplicării testului. Coeficientul de discriminare (Anastasi, 1976; Karmel și Karmel
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
fi supuși tratamentului experimental, care nu este altceva decît variația variabilei independente. Grupul de control include subiecți care nu vor fi supuși tratamentului experimental sau vor fi puși în contact cu un nivel diferit de variație a variabilei independente. Experimentul „ideal” are grupuri experimentale și de control echivalente, comparabile din punctul de vedere al caracteristicilor care pot influența rezultatele cercetării. Există mai multe modalități de control al echivalenței grupurilor: prin păstrarea unui singur nivel al caracteristicii de interes a subiecților (numai
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
dineul oficial oferit lui Bush în noaptea de 18 septembrie, făcînd un toast, vicepreședintele a subliniat importanța drepturilor omului pentru viitorul relațiilor româno-americane. "A venit și timpul faptelor, nu numai al cuvintelor. Trebuie să colaborăm pentru a ne asigura că idealurile de la Helsinki și Madrid sînt transpuse în practică, mai ales în ceea ce privește drepturile omului, inclusiv contactele umane și emigrarea"2253. Cel ce se opusese cel mai mult vizitei fusese ambasadorul Americii în România, David Funderburk. Administrația refuzase să-i asculte sfatul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
dat înalta funcție de secretar general, aș putea spune că n-am avut nici o clipă de odihnă, fie noapte, fie zi, m-am gîndit la cum să slujesc mai bine cauza poporului, la partid, la ce măsuri să iau pentru ca minunatele idealuri ale societății socialiste și comuniste să se împlinească pe pămîntul românesc"2296. Cei ce ascultau și credeau toate acestea se considerau norocoși să aibă un conducător care muncea zi și noapte pentru a-și atinge țelurile, spre binele poporului său
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
este teza fundamentală a acestei cărți, o teză ce străbate de la un capăt la altul argumentul lucrării de față. Comemorarea morților și a eroilor trecutului care și-au dat duhul pe câmpurile de luptă pentru întruparea în realul politic a idealului național sau și-au pus viața în slujba înfăptuirii acestui ideal este grefată pe țesutul naționalismului (el însuși aspirând în structura sa ideologică din suflul religios al creștinismului). Studiul ce așteaptă a se desfășura pe paginile ce urmează poate fi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
un capăt la altul argumentul lucrării de față. Comemorarea morților și a eroilor trecutului care și-au dat duhul pe câmpurile de luptă pentru întruparea în realul politic a idealului național sau și-au pus viața în slujba înfăptuirii acestui ideal este grefată pe țesutul naționalismului (el însuși aspirând în structura sa ideologică din suflul religios al creștinismului). Studiul ce așteaptă a se desfășura pe paginile ce urmează poate fi luat, în cheie metaforică, drept cartea facerii, prefacerii și desfacerii naționale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]