16,713 matches
-
de zile, deși contractată. Stăruințele mele sunt Întâmpinate cu gentilețe și făgăduieli frumoase, dar... ineficiente. D-na Prof. Ungureanu adună mereu Amintiri folticenene. Vor avea, poate, aceeași soartă? Dacă nu le publică Muzeul, se vor (Îm)potmoli la d. Gafița. Iartă-mi rândurile pesimiste; dar nu văd altfel lucrurile. Urări de bine celor dragi matale din partea alor mei. Cu prietenească strângere de mână, V. Tempeanu </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”Bft.” data=”14 iulie 1972”> Iubite domnule Dimitriu, Întrucât d.
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
vă mulțumesc pentru album. Cu deosebită considerație, Despina Teodorescu P.S. Ați fost la Broșteni? Ați aflat ceva? </citation> <citation author=”TEODORESCU Ion Gh. ” loc=”Dolhești(i) (Mici)” data=”7/9 - 971”> Stimate tov. Dimitriu, Mai Întâi vă rog să mă iertați că vă răspund atât de târziu la stimatele Dv. scrisori. Căci luat de vârtejul treburilor gospodărești am neglijat acest răspuns. În al doilea rând, vă rog să veniți oricând la noi, pentru a vă da referințele, de care aveți nevoie
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
alese sentimente, I. Teodorescu P.S. Aveți un tren, dimineața, care sosește la noi la ora 7.05 și ar fi bun pentru venit. </citation> <citation author=”TEODORESCU Ion Gh.” loc=”Dolhești” data=”29/2 - 972”> Stimate Tov. Dimitriu, Să mă iertați, dacă nu v-am răspuns până acuma la stimata Dv. scrisoare. Motivul este că am scris la niște nepoți ai mei - fiii lui fratele meu - În chestia cu tablourile și am așteptat răspunsul lor, care nici acuma n-a venit
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Tonitza, Băncilă, Pallady, Philippide, Xenopol, Hasdeu etcă Și aceasta Într-o subtilă intenție de a infuza În conștiința unor clujeni cunoașterea și respectul și recunoștința față de „darurile mirifice” oferite de acea Țară de Sus, Românilor . Cu rugămintea de a-mi ierta insinuarea Și cu graba așteptării Georgel Țanu </citation> <citation author=”ȚANU George” loc=”Cluj” data=”28 nov. ‘77 6 dec. ’77”> Stimate „domnule” Eugen și dragă Eugen, Scurtă și fulgerătoare, „cosmetică” i-aș zice, a fost trecerea matale prin Cluj
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
popi”? - mai este pe undeva vreo imagine a ei? Sunt cărți ale școlii, pe la vreo biserică din oraș? Mă opresc aici, Îngrozită că v-aș putea supăra cu Îndrăzneala mea. Vă dorim toate cele bune și vă rugăm să ne iertați, că vă răpim timpul. Poate găsim o formulă să reîntoarcem serviciul ce ni-l faceți . Cu deosebită considerație, Agurița Vicoveanu ANEXĂ SCURTE DATE BIOGRAFICE ȘI ACTIVITĂȚI DIVERSE, CĂRȚI TIPĂRITE ȘI DISTINCȚII PRIMITE DE CĂTRE AUTOR DATE BIOGRAFICE : Născut la 1 octombrie
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
destul de încordate, zice el. Sigur că rușii fac atrocități în Cecenia, dar și musulmanii ăia sunt niște fiare, de fapt, subliniază Giorgi. „Ei i-au susținut pe separatiștii abhazieni și au tras în noi. Asta nimeni nu le-o poate ierta.“ Războiul actual din Cecenia este precedat de o istorie a raporturilor deloc armonioase între semințiile Caucazului (ceea ce o știam, chiar dacă nu în detaliu). La observația mea referitoare la asasinarea lui Gamsahurdia și la tendința conciliatoare a georgienilor față de ruși, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
românești. Mare luptă pentru Primăria Bucureștiului. Traian Băsescu îl atacă virulent pe Adrian Năstase. Acesta din urmă intenționează să-l dea în judecată. Un adevărat scandal de operetă, cu un final previzibil: cei doi se vor împăca și se vor ierta reciproc. VITALIE CIOBANU: O promenadă pe Champs-Elysées - cel mai lung bulevard din Europa - constituie elementul obligatoriu al unui sejur la Paris. Începe din Place de la Concorde și se încheie cu Arcul de Triumf din Place de l’Etoile-Charles de Gaulle
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
în Occident.“ Dar nu peste tot, cred, și nu întotdeauna vei întâlni această modalitate perversă de a te replia, de a nu interveni. Oricum, senzația celui „pasat”, eludat, boicotat trebuie să fie înfricoșătoare: să rămâi singur în fața sistemului care nu iartă, pentru că, nu-i așa? „sunt destui șomeri care așteaptă la porțile întreprinderii”. La noi, în Est, există mai mult altruism, mai multă colegialitate, ai zice, dar asta vine și dintr-un deficit de rigoare, din mai puțin spirit geometric - o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
și care are ambiția să renască visul Rusiei Mari, în timp ce Elțîn, bătrân, bolnav și căzut în patima alcoolului, simbolizează mai degrabă slăbiciunea postcomunistă și „democratică” a țării lor, „înfrângerea” ei în fața Occidentului. O „umilință” pe care mulți nu i-au iertat-o. Deși trăiesc în mizerie, masele rezonează mai degrabă la retorica imperialistă a KGB-iștilor reveniți la pârghiile de comandă și nu agreează pledoaria în numele drepturilor omului sau limbajul pragmatic al tinerilor liberali... În spatele hotelului nostru, în fața gării, statuia lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
am doar răbdare și înțelegere... Wolga Ipatava le vorbește și ea, agitată, recepționerelor și încearcă să mă liniștească. Vine și Christiane Lange... Abia peste vreo două ore mi se aduce pașaportul în cameră. Nașiolsia, izvinite za bespokoistvo („S-a găsit, iertați-ne pentru deranj“), îmi spune, zâmbind, femeia de serviciu de pe coridor... 10 iulie, luni VASILE GÂRNEȚ: Notez tot mai puțin în jurnalul meu. Nu mai am entuziasmul și spiritul de observație de la început, iar sejurul - aproape 14 zile - în spațiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Toate aceste discuții sunt legate și de faptul că în ultimul timp a apărut o tendință foarte pronunțată a editurilor spre comercializare. Cu alte cuvinte, se încearcă o repetare a succesului comercial american în acest domeniu. - Dar e o contradicție, iartă-mă, între cele două fenomene. Ziceai mai devreme despre intelectualizarea literaturii germane, și iată tendința aceasta de comercializare excesivă. - Literatura este un domeniu al contradicțiilor, în care unele fenomene se bat cap în cap. De pildă, se încearcă o comercializare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
fi făcut „altceva” decât de a resuscita, a reactualiza criteriile și valorile de dinainte de război! Nu cunosc elogiu mai pertinent și e adevărat că prin gura nesocotiților, adevărul, uneori, își face calea sa regală. Deoarece - și rog să mi se ierte banalitatea afirmației! - o nouă generație literară are de îndeplinit, în mare, „doar” două scopuri: afirmarea propriei vocații, cu indiferent ce sacrificii și riscuri (boală, ridicol, alcoolism, singurătate, calomnie etc.Ă și asigurarea continuității culturale a pământului și a comunității de
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
lesnicios pentru un tânăr din „categoria mea”, fără slujbă, nemembru nici de UTM și nici de partid, de a-și strecura cât de cât numele într-o revistă. Țin minte și azi cum o surprindeam pe Mica, Dumnezeu s-o ierte, care, întinsă în pat, prefăcându-se adormită, mă fura cu coada ochiului, uneori cu o milă nesfârșită față de ridicolul strădaniei mele, de lipsa mea totală de simț practic și, mai ales, de falsa lume în care trăiam. Dar... ce bine
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
valoare, pentru adevăratele valori, pentru Tradiție, la urma-urmei!, fideli în esență ardelenilor visători, memorandiștilor, pașoptiștilor lui Eminescu de la Putna și tuturor celor care au crezut într-un stat național și într-o cultură majoră, de sunet internațional! Să mi se ierte încă o dată grandilocvența, dar adevărul e că au existat în ultimele decenii comuniste, în ciuda umilințelor, a foametei și a izolării forțate statale - spre deosebire de vecinii noștri de la nord! -, mii și mii de inși, de personalități, din varii domenii de activitate creatoare
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
și curajoasele sale relații cu China, cu care monstrul sovietic în acei ani se afla aproape într-un conflict deschis. Am crezut în Ceaușescu, în „acel” Ceaușescu, până în vara surpriză a lui ’71 - și nu puțini dintre colegi nu-mi iertau această vie admirație pentru omul politic a cărui tinerețe politică fusese mai degrabă, e drept, cea a unui „dur”. Dar, din primele zile ale puterii, aliindu-și-l pe Maurer și continuând politica, încă timidă, de deschidere internațională a lui
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
patru sute șaptezeci de mii în stare de a lua parte la război. [...] Lucrul acesta n-a fost plăcut nici lui Dumnezeu și de aceea a lovit el pe Israel. Atunci a zis David către Dumnezeu: "Am greșit mult, făcând aceasta; iartă dar vina robului tău, că m-am purtat cu totul nepriceput"." (Cartea I a Cronicilor, XXI, 1-8) De semnalat citatul șefilor de la INSEE expuși comenzilor de recensământ etnic (în trecut se spunea "rasial"): dintre două nebunii, transpuse sau nu în
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
prin cartierul musulman în locul lungului ocol prin cartierul creștin), drogații Talmudului traversează în goană suk-ul El-Wad (scări, oameni care-și fac cumpărăturile pe îndelete, ținute neglijente) cu furia reținută a tipului aflat în întârziere și care nu și-o poate ierta. Trecând pe acolo, nu mă pot abține să urmăresc îndelung cu privirea cum coboară toți acești haredim de toate vârstele, acești elevi ai yeshiva, cu caftanele lor, cu pantalonii lor de mătase, cu cămășile lor albe, cu tresele lor. Apar
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
o asemenea capacitate de absență din contigent la aceste obuze negre cu șosete înalte albe? Pentru a nu fi distrași de la lecturile lor ori de la psalmodierile lor interioare, îmi imaginez. Căci Mesia nu va aștepta, iar ei nu și-ar ierta faptul de a ajunge prea târziu la poalele Templului, ar mai adăuga ei, poate. Mă tem însă că este și ceva mai mult în această profilactică velocitate, în această voință de a ignora tot ce se petrece în jur. Ei
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
a propus 25 decembrie ca zi de sărbătoare acceptabilă pentru toți, unul din colegii săi israelieni a tresărit: "Și de ce n-am sărbători ziua de naștere a lui Hitler, dacă tot am ajuns aici?" Chiar de-ar trebui să-l iertăm pe Fiul Omului pentru crimele comise sau absorbite de Biserica s-a clădit pe numele său, excesivul în cazul de față nu e deloc neînsemnat. Isus = Hitler? Un sacrilegiu, acest graffiti, dar nu chiar inutil dacă reușește să-l convingă
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
adaugă: În statele arabe zise moderate, nimeni nu manifestează în stradă pentru drepturi politice și sociale. Pus alături de Arabia Saudită, Iranul e liberal, și totuși saudiții trec drept moderați, iar șiiții drept extremiști. Cum îmi puteți explica așa ceva? Sfânta Alianță occidentală iartă orice aliaților ei. Dumneavoastră nu sunteți în tabăra bună, asta-i tot. Sfânta Alianță a dumneavoastră greșește. Ați văzut ultimul comunicat al Al-Qaida? El îi cheamă pe mujahedinii din Liban să ne atace prin toate mijloacele. Asta pentru că ne-am
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ridicat pe temelii de bazalt negru. Știu că omul din barca de la Genesareth a stat multă vreme aici, că aici a fost micul lui port, dar mai simt și că el nu mai e aici. La Tiberiada, așa ceva se poate ierta. Se tot învârtea în jurul ei fără să intre, nu-i plăcea această cetate dedicată lui Tiberiu, nouă toată, flușturatică, păgână, și care tot așa e și în zilele noastre (chiar dacă aici s-a elaborat Talmudul de la Ierusalim). Zabulon și Neftali
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
din sat, care însă nu se poate dezbăra de obiceiurile ei; fuge la horă, fuge la grădinița de-acasă; fuge cu un flăcău care i-i drag, și boerul care în bătrânețele lui are o mare slăbiciune pentru dânsa, o iartă de câte ori face una ca asta. Subiect de nuvelă. FOLTICENI [În timpul alegerilor] La Dolhasca, dimineața, cu câteva zile înnaintea alegerilor, vine Sevastian Moruzi 2 și dă oamenilor de-o cinste, 30-40 de lei. Oamenii în jurul lui, cu toții, pe când Giurescu umbla singur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a putut. Curând a venit și prim-pretorul în biserică ș-a întrebat: Părinte, gata slujba? Preotul a înțeles. Gata. Și s-a întors spre oameni: Oameni buni și fraților, dacă v-am greșit cu ceva cândva, întru acesta ceas iertați-mă. Eu mă duc. Poporănii: Dumnezeu să te ierte, domnule părinte. Și s-a dus. Afară, între honvezi, mai erau și alți preoți. I-au dus și i-au spânzurat într-un loc care și astăzi se chiamă Dealul-furcilor. Băiatul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
biserică ș-a întrebat: Părinte, gata slujba? Preotul a înțeles. Gata. Și s-a întors spre oameni: Oameni buni și fraților, dacă v-am greșit cu ceva cândva, întru acesta ceas iertați-mă. Eu mă duc. Poporănii: Dumnezeu să te ierte, domnule părinte. Și s-a dus. Afară, între honvezi, mai erau și alți preoți. I-au dus și i-au spânzurat într-un loc care și astăzi se chiamă Dealul-furcilor. Băiatul pe urmă s-a dus după Axente Sever, de-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
gândește că e slut. Întoarcerea cu sănii pe viscol. Bogdan duce pe tatăl său la casa Jderului, unde e găzduit, unde află dragoste și-nțelege că Jder a fost nedreptățit... Atuncea vine și Jder cu feciorul și cu bețivul. Ștefan iartă pe Bogdan. Nepoata Jderului se amorezează de Bogdan. În această împrejurare, se vede că Jderul era țăran râdicat și pârâșul lui era boer vechiu, cneaz. Ștefan Vodă se mânie, dar Jderul e creștin și ertător și pentru pace în anii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]