27,810 matches
-
sau alta, patrimoniul obștesc era cel vătămat. De asemenea, se susține că legiferarea infracțiunii de abuz în serviciu corespundea concepției constituționale care consacră economia socialistă; tratarea din punct de vedere constituțional actual nu poate fi ruptă de concepția actuala a legiuitorului, care consacră economia de piață, în actualul context nemaiputându-se folosi noțiunea de economie națională, ci aceea de economie de piață, cu toate consecințele ce decurg din această (politico-economico-juridice). Reprezentantul Ministerului Public a invocat, în raport cu dispozițiile art. 41 alin. (3
DECIZIE Nr. 15*) din 6 februarie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111839_a_113168]
-
prin invocarea acesteia se urmărește completarea Ordonanței Guvernului nr. 13/1995 . Deci sub aspectul urmărit de Societatea Comercială "Agrocom" - Ș.A. Bistrița, rezultă că excepția are în vedere o neconstituționalitate prin omisiune, în sensul că textul ar fi contrar Constituției, deoarece legiuitorul nu a prevăzut, printre agenții economici care pot beneficia de sprijin financiar din partea statului, și societățile comerciale cu capital privat. Față de prevederile art. 144 lit. c) din Constituție, potrivit cărora obiectul excepției de neconstituționalitate îl poate formă numai o dispoziție
DECIZIE Nr. 76*) din 19 iunie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114476_a_115805]
-
celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului. În punctul de vedere al Guvernului se apreciază că "reglementarea cuprinsă în art. 175 alin. (1) lit. a) din Codul muncii și art. 18 din Legea nr. 1/1970 relevă intenția evidență a legiuitorului de a sustrage contestațiile împotriva sancțiunilor disciplinare din competența instanțelor judecătorești" și că din analiza celor două texte rezultă că dispozițiile lor șunt neconstituționale "în funcție de prevederile art. 21 și 125 din Constituție". Cameră Deputaților și Senatul nu au comunicat punctele
DECIZIE Nr. 91*) din 11 septembrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114551_a_115880]
-
de observat că, prin motivele de recurs, se apreciază că argumentația Curții, în sensul că art. 330^1 din Codul de procedură civilă ar reprezenta o omisiune legislativă, constituie o gravă eroare logică, deoarece nu ar fi vorba de omisiunea legiuitorului de a legifera, ci de intenția directă, pozitivă, a acestuia de a introduce un recurs fără termen, care, fiind neconstituțională, trebuie sancționată. 5. Împotriva soluției Curții, cu privire la art. 330^1 din Codul de procedură civilă, a declarat recurs la data
DECIZIE Nr. 96 din 24 septembrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114574_a_115903]
-
de a obține recunoașterea dreptului sau, anularea actului dăunător și repararea pagubei, a prevăzut, totodată, în alin. (2), ca limitele și condițiile exercitării acestui drept se stabilesc prin lege organică. Această din urmă prevedere, constituie o delegare legislativă constituțională acordată legiuitorului, care are deci semnificația unei norme speciale față de aceea de drept comun a art. 21 din Constituție. Legea nr. 29/1990 a fost adoptată cu o majoritate care, potrivit regulamentelor parlamentare preconstitutionale, era aceeași cu cea prevăzută în art. 74
DECIZIE nr. 103*) din 1 octombrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114601_a_115930]
-
o majoritate care, potrivit regulamentelor parlamentare preconstitutionale, era aceeași cu cea prevăzută în art. 74 alin. (1) din Constituție pentru adoptarea legilor organice. Această lege a fost modificată prin Legea nr. 59/1993, ceea ce, conform practicii Curții Constituționale, "dovedește intenția legiuitorului de a o menține în vigoare și de a o face aplicabilă, în integritatea ei", așa cum s-a statuat prin Decizia nr. 39 din 5 aprilie 1995 cu referire la legile preconstitutionale modificate după intrarea în vigoare a Constituției. Legea
DECIZIE nr. 103*) din 1 octombrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114601_a_115930]
-
și medicală. Victima din perspectiva legii 211/2004, privind unele măsuri pentru asigurarea protecției victimelor infracțiunilor. Scopul prezentei legi este definit în art.1 și constă în asigurarea protecției victimelor infracțiunilor. Această protecție se realizează prin unele măsuri pe care legiuitorul le grupează în 4 categorii: Informarea victimelor infracțiunilor cu privire la drepturile acestora; Consiliere psihologică; Asistența juridică; Compensația financiară de către stat a victimelor unor infracțiuni. Legea menționează expres infracțiunile care s-au săvârșit asupra persoanei pentru ca aceasta să intre sub protecția reglementării
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
Kogalniceanu, odată ajunși la putere, nu doar că colaborau foarte bine cu "domnul Unirii", dar adoptau poziții neconstituționale, motiv pentru care cereau ca echipa guvernamentală să acționeze în mod constituțional și să administreze țara în funcție de voința reprezentanților aleși în corpul legiuitor 168. Fără a avea nici cea mai mică legătură cu aceste proteste, ci mai degrabă cu percepția domnitorului asupra activității politice în ansamblu a primului ministru, Mihail Kogălniceau era înlocuit din funcția de prim ministru la 26 ianuarie 1865 de către
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Livingstone 607 dovedea foarte clar că fiecare dintre aceștia avea imaginea exactă asupra direcției în care trebuia să se îndrepte societatea românească. Privind cu atenție, putem observa că există o gamă foarte largă de libertăți, precizate în constituția pe care legiuitorii o aveau în vedere, la cele deja amintite adăugându-se dreptul românilor de a se aduna pașnic, fără arme și fără o prealabilă autorizație, dreptul la asociere fără vreo măsură prealabilă, garantarea deplină a libertății învățământului public și nu în
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
operații i-a determinat pe oameni să ajungă, în timp, la ideea de a se servi de bucăți tăiate, a căror greutate și titlu au fost hotârăte în prealabil și garantate printr-o pecete sau marcă oficială. După unele opinii, legiuitorul care a avut această idei ingenioasă poate revendica gloria de a fi inventat, într-adevăr, moneda, întrucât, din acel moment, nu se mai cântăreau, ci numai se numărau. Din unele documente istorice rezultă că un rege din Lydia, urmaș al
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
comercial, de dreptul familiei etc. Deși variate, normele dreptului prezintă trăsături comune ce permit asamblarea lor într-un sistem unitar. Asemenea trăsături sunt: voința unică ce se exprimă în drept, comunitatea principiilor ce guvernează acest domeniu, precum și scopul urmărit de legiuitor prin reglementarea relațiilor sociale. Deci, fiind unic în conținut, sistemul dreptului românesc este variat ca forme de exprimare datorită diversității domeniilor vieții sociale, ce intră în sfera de preocupare și reglementare a acestuia și nevoii exprimări voinței legiuitorului în forme
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
urmărit de legiuitor prin reglementarea relațiilor sociale. Deci, fiind unic în conținut, sistemul dreptului românesc este variat ca forme de exprimare datorită diversității domeniilor vieții sociale, ce intră în sfera de preocupare și reglementare a acestuia și nevoii exprimări voinței legiuitorului în forme diferite. Cel mai important criteriu de structurare a normelor juridice românești într-un sistem este obiectul reglementării (specificul relațiilor sociale). În funcție de criteriul amintit, se conturează ramurile și instituțiile dreptului 6. În doctrina juridică ramura de drept este definită
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
material derivat, altfel spus, ca obiect al obiectului raportului juridic. Caracterul volițional al raportului juridic civil este susținut de faptul că acesta (la fel ca oricare raport de drept) este reglementat de o normă juridică în care este exprimată voința legiuitorului. În cazul raportului juridic civil, caracterul volițional este dublat de faptul că acesta implică, de regulă, un act de voință al părților (sau al uneia dintre ele). Egalitatea subiectelor raportului juridic civil este o trăsătură ce ține de însăși esența
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
reglementate de art. 539, 540 dar și bunurile imobile prezentate enunciativ de art. 537, la care se adaugă bunurile care rămân sau devin imobile, în puterea legii. Drepturile reale imobiliare s-au aflat și se află, cu prioritate, în atenția legiuitorului român, având în vedere importanța socială sporită a bunurilor imobile, dar și gravele degradări și restrângeri din trecut. Ostilitatea legiuitorului socialist față de proprietatea privată apare mai evidentă în regimul juridic al circulației imobilelor care a fost îngrădit din ce în ce mai mult, pe
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
rămân sau devin imobile, în puterea legii. Drepturile reale imobiliare s-au aflat și se află, cu prioritate, în atenția legiuitorului român, având în vedere importanța socială sporită a bunurilor imobile, dar și gravele degradări și restrângeri din trecut. Ostilitatea legiuitorului socialist față de proprietatea privată apare mai evidentă în regimul juridic al circulației imobilelor care a fost îngrădit din ce în ce mai mult, pe plan legislativ, dar și administrativ. Formalitățile excesive și restricțiile în dobândirea dreptului de proprietate imobiliară au debutat prin considerarea ca
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
de opozabilitate) nu are drept consecință anularea actului juridic civil, ci doar imposibilitatea dovedirii actului sau inopozabilitatea față de terți, ori lipsirea de efecte a actului juridic civil. III.2.3.2. Condiții de fond Pentru validitatea unui act juridic civil, legiuitorul a impus îndeplinirea cumulativă a unor condiții de fond. Nu există o consacrare generală a acestora într-un anumit articol de lege. Ele sunt prevăzute expres numai pentru materia convențiilor (dar noțiunea de act juridic depășește sfera noțiunii de convenție
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
modalități, devenind acte juridice civile afectate de modalități. În teoria dreptului civil, modalitatea este definită ca o "împrejurare viitoare de a cărei realizare legea sau părțile fac să depindă efectele actului juridic civil". Modalitățile își au, așadar, originea în voința legiuitorului sau a părților și, de regulă, ele apar ca elemente neesențiale ale actului juridic civil, putând lipsi din conținutul acestuia. Mai mult decât atât, unele acte juridice civile exclud modalitățile, acestea fiind incompatibile cu natura și esența actelor respective (recunoașterea
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
anterioare, potrivit căreia pactele comisorii sunt "clauze contractuale privind rezoluțiunea pentru neexecutare"314. Pentru a produce efecte juridice, aceste clauze (pacte comisorii) trebuie să îndeplinească anumite condiții expres prevăzute de art. 1553 din noul Cod civil. Prima condiție pe care legiuitorul o impune, ca mijloc de protecție a părții care nu are interes în rezoluțiunea contractului față de eventualele abuzuri ale celeilalte părți contractante, este consacrată prin art. 1553 al. 1. Potrivit acestui alineat "pactul comisoriu produce efecte dacă prevede, în mod
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
părțile contractuale a unui preț derizoriu, în scopul fraudării intereselor creditorului uneia dintre părți 340. Cum s-a putut constata, frauda la lege reprezintă o nesocotire ocolită a legii, prin abaterea unor dispoziții legale de la finalitatea lor firească, voită de către legiuitor (sub acest aspect având caracterul unui abuz de drept sancționat, explicit sau implicit, de art. 1 și 3 din Decretul nr. 31/1954, art. 1023 din Codul civil de la 1846 și art. 723 din vechiul Cod de procedură civilă)341
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
părți. Sunt probe personale negative (de abținere) ascunderea ori distrugerea de către părți a unor înscrisuri, lipsa la interogatoriu, ori refuzul de a răspunde la întrebările interogatoriului. Probele personale de raționament apar în cazul prezumțiilor legale și a celor simple. Raționamentul legiuitorului, în cazul prezumțiilor legale, cât și raționamentul judecătorului, în cazul prezumțiilor simple, desprinde din existența unui fapt cunoscut, a unui fapt necunoscut, în temeiul raportului de vecinătate și conexitate dintre cele două fapte. c) În funcție de raportul existent între probă și
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
în desfășurarea procesului, în cursul cărora părțile vor ocupa poziții diferite, iar în funcție de aceste poziții sarcina probațiunii va reveni când reclamantului, când pârâtului, după cum unul sau celălalt va ridica pretenții și respectiv apărări în fața instanței judecătorești. Se poate constata că legiuitorul a repartizat rațional sarcina probei, călăuzindu-se după principiul că fiecare parte trebuie să dovedească acele fapte pe care este mai în măsură decât adversarul său să le probeze. Cu ușoare modificări regula ce fundamentează sarcina probei este reiterată de
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
vânzare de la coproprietar la un terț, se fac numai două exemplare". Dar dacă se face un act de împărțeală, întrucât, de data aceasta părțile au interese contrare, (fiind vorba de coproprietari) vor fi necesare atâtea exemplare câți proprietari comuni sunt437. Legiuitorul a impus o asemenea condiție specială întrucât, existând obligații reciproce este normal ca fiecare dintre contractanți să posede dovada scrisă de care să se poată servi în ipoteza în care celălalt nu-și îndeplinește obligația. Dacă o asemenea regulă nu
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
valoare este derizorie, impunându-se o nouă reglementare, valoarea menționată nefiind modificată din 1952. Pentru astfel de acte nu era permisă dovada prin nici un alt mijloc de probă (martori, prezumții, alte înscrisuri)454. Aceste restricții își au explicația în neîncrederea legiuitorului față de acest mijloc de probă și în intenția sa de a îndemna părțile să-și preconstituie dovezi scrise pentru stabilirea raporturilor juridice pe care ele le creează prin acte juridice 455. Rezultă, din cele prezentate, că proba cu martori era
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
mărturisirii calificate și a celei complexe, pentru că în cazul celei simple nu este ce diviza. Cu privire la aspectul în discuție s-au conturat două opinii. Într-o primă opinie susținută și de practică 486 regula indivizibilității mărturisirii se aplică în continuare, legiuitorul păstrând neatinse dispozițiile art. 1206 din Codul civil de la 1864. Într-o altă opinie se apreciază, dimpotrivă, că regula indivizibilității mărturisirii, consacrată de art. 1206 din Codul civil de la 1864, trebuie subordonată celor două principii ale procesului civil: principiul aflării
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
VIII.2. Funcțiile prescripției extinctive Prescripția extinctivă este o instituție juridică cu un caracter complex, a cărei prezență printre instituțiile fundamentale ale dreptului civil se justifică prin rolul și funcțiile pe care le îndeplinește cât și prin scopul urmărit de legiuitor. Privită prin prisma funcțiilor ei sociale, prescripția extinctivă apare, în primul rând, ca un mijloc de apărare și întărire a legalității, întrucât asigură stabilitatea și certitudinea raporturilor juridice prin stingerea drepturilor la acțiune care nu au fost exercitate în cadrul unor
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]