15,094 matches
-
10m. În sectorul Calafat - Rast, relieful prezintă o slabă înclinare de la nord la sud și de la vest la est, lucru aproape neobservabil pe teren. Din loc în loc se întâlnesc movile atrofice, care sunt dune de nisip fixate de o vegetație lemnoasă, păduri de salcâm și plop, sau cultivate cu cereale și viță de vie. Terasa “Ciuperceni” are cea mai largă extindere în zona Desa - Poiana Mare. Podul terasei “Ciuperceni” reprezintă un relief foarte variat cu șiruri de dune, ce închid între
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
a fost biserica parohială a credincioșilor din localitatea Rus, județul Sălaj până când a fost înlocuită la sfârșitul sec. al XIX-lea cu o biserică nouă, de zid. Vechea biserică de lemn a fost ulterior demolată iar materialul lemnos astfel rezultat a fost împărțit între câțiva săteni care au cărat materialele de construcție pentru noua biserică. Transformată în anexă gospodărească, s-a păstrat pentru mai bine de un veac, partea din față a vechii biserici în gospodăria lui Todor
Biserica de lemn din Rus () [Corola-website/Science/324599_a_325928]
-
și se întinde pe o suprafață de 3 hectare. se suprapune sitului Natura 2000 - Igniș. Aria naturală reprezintă o zonă de mlaștini oligotrofe ce adăpostește o mare varietate de plante (rogoz, bumbăcăriță, negară) specifice turbăriilor; precum și suprafațe acoperite cu vegetație lemnoasă (molid, jneapăn) și pajiști. Fauna este reprezentată de mamifere, păsări și reptile. În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale), astfel:
Mlaștina Poiana Brazilor () [Corola-website/Science/324813_a_326142]
-
și este constituit din arbori de esență tare, cu specii de stejar ("Quercus robur"), ulmul ("Ulmus laevis"), frasinul (cu specii de "Fraxinus excelsior" sau "Fraxinus angustifolia"). Zăvoaiele sunt specifice solurilor aluviale, inundate periodic și cu exces de umiditate freatică. Vegetația lemnoasa este alcătuită mai ales din esențe moi că: salcie (Salix albă), plop alb (Populus albă), cătina roșie (Tamarix ramosisimd) Fauna este reprezentată de ființe care coabitează în biotopul de zonă umedă, astfel au fost identificate 239 de specii de păsări
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
în contextul în care imperialii au ocupat orașul fără a li se opune rezistență . Urmașii lui Karacsay Sandor au locuit în Aruncuta până în anul 1918, castelul familiei fiind demolat de săteni în perioada 1926-1928, iar materialele rezultate (piatră, cărămidă, material lemnos, țigla tip șolzi etc.), au fost utilizate la construirea bisericii greco-catolice din sat (informație furnizată de către Tare Maria din Aruncuta, născută în anul 1919, si care - înainte de demolare - a locuit cu părinții și cu alte familii din sat în acel
Familii nobiliare din Aruncuta, județul Cluj () [Corola-website/Science/328276_a_329605]
-
50 d.Hr. și nu este înrudită cu altă limbă în viață. Mai demult era considerată o limbă izolată, dar acum se consideră că făcea parte din familia tirseniană, împreună cu limba retică din Munții Alpi și limba lemniană din insula Lemnos din Marea Egee. Cum nu există documente sau texte mai lungi, relațiile mai largi ale familiei tirseniene sunt neclare. O legătură cu limbile anatoliene sau cu limba proto-indo-europeană, a fost sugerată. Lingviștii ruși, ca Serghei Starostin au sugerat o legătură cu
Limba etruscă () [Corola-website/Science/327327_a_328656]
-
și pare a fi cea mai veche referință scrisă a Iliadei. Etruscii au beneficiat de inovație : o variantă a limbii italice s-a răspândit în întreaga Italia din secolul al VIII-lea . Alte variante ale alfabetului apar pe Stela de la Lemnos și în alfabetele din Asia Mică . Script-urile liniare anterioare nu au fost complet abandonate : silabarul cipriot preluat după Linearul A , a rămas în uz în Cipru până în epoca elenistică . Odată cu declinul sistemului palațial au dispărut și arhivele miceniene și însăși
Era quot;întunecatăquot; a Greciei () [Corola-website/Science/330636_a_331965]
-
fag de tip Asperulo-Fagetum", "Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum", "Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea)", "Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)", "Tufărișuri alpine și boreale", "Turbării active" și "Vegetație lemnoasa cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane" și protejază specii importante din fauna, ihtiofauna și floră Orientalilor. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din
Siriu (sit SCI) () [Corola-website/Science/330656_a_331985]
-
43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"); trei specii de nevertebrate: cosașul-de-munte-cu-picioare-roșii ("Odontopodisma rubripes"), rădașca ("Lucanus cervus") și un cărăbuș din specia "Carabus hampei". Vegetația lemnoasă este formată din arboret și subarboret cu specii de gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), stejar pedunculat ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), jugastru ("Acer campestre"), tei pucios ("Tilia cordata"), mesteacăn pufos ("Betula pubescens"), sorb ("Sorbus torminalis"), scoruș ("Sorbus domestica"), păducel
Băgău (sit SCI) () [Corola-website/Science/330814_a_332143]
-
habitat natural de interes comunitar de tip: "Comuntății depresionare din Rhynchosporion pe substraturi turboase" și protejează un amfibian (aflat pe lista roșie a IUCN) din specia "Triturus cristatus" (triton cu creastă). Flora este una caracteristică zonelor umede, alcătuită din vegetație lemnoasă cu specii de arbori și arbusti); printre care: anin ("Alnus glutinosa"), mesteacăn pufos ("Betula pubescens"), salcie aurită ("Salix aurita") și merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), crușin ("Frangula alnus"). Vegetația ierboasă are în componență specii de: pufuliță ("Epilobium hursutum"), roua cerului ("Drosera rotundifolia
Mlaca Tătarilor () [Corola-website/Science/330327_a_331656]
-
ce adăpostește floră și faună diversă și conservă habitate naturale de tip: "Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetație din Littorelletea uniflorae și Isoëto-Nanojuncetea, Galerii ripariene și tufărișuri (Nerio-Tamaricetea și Securinegion tinctoriae), Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice, Vegetație lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane" și "Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba". Printre speciile faunistice și floristice aflate la baza desemnării sitului se află mamifere (popândău, un rozător din specia "Spermophilus citellus", specie considerată vulnerabilă și
Lunca Buzăului () [Corola-website/Science/330360_a_331689]
-
folii decorative. Rolul finisării lemnului: Finisarea lemnului a fost cunoscută și practicată de mii de ani în scop estetic și funcțional. Egiptenii au transformat valențele estice ale finisării lemnului într-o adevărată artă : acoperirea cu foi de aur, pictarea suprafețelor lemnoase... Produsele utilizate erau cele naturale: ceruri și uleiuri. Rolul acestor produse era atât estetic cât și de protecție. Produse naturale: Produse peliculogene bazate pe rășini sintetice: (rezistentele fizico-chimice și mecanice); tehnologii nepoluante. Tehnologiile de finisare cuprind mai multe operații succesive
Finisarea lemnului () [Corola-website/Science/329461_a_330790]
-
oprească din lucru, dar le oferă prietenilor cursuri de sociologie și filozofie. Va aduna toate scrisorile primite și trimise familiei în această perioadă, pe care le va include mai apoi într-o carte, intitulată "Limni ve Malta Mektupları" („Scrisorile din Lemnos și Malta‟). Aceasta va rămâne singura operă care prezintă condițiile de viață ale celor surghiuniți în Malta. Odată cu eliberarea prizonierilor turci din Malta, în schimbul englezilor luați prizonieri în lupta de la [[Kars]], Ziya Gökalp se întoarce în țară după doi ani
Ziya Gökalp () [Corola-website/Science/331944_a_333273]
-
rădașcă ("Lucanus cervus"), gândacul sihastru ("Osmoderma eremita"), un cărăbuș din specia "Carabus variolosus", cosașul de munte ("Isophya costata"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), racul de râu ("Astacus astacus"), melc de livadă ("Helix pomatia"); precum și un fluture din specia "Euphydryas aurinia". Vegetația lemnoasă are în componență arbori și arbusti cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quqrcus patrea"), gârniță ("Quercus frainetto"), mesteacăn ("Betula pendula"), frasin ("Fraxinus excelsior"), salcie căprească ("Salix capreea"), plop tremurător ("Populus pendula"), anin negru ("Aninus glutinosa"), alun ("Corylus avellana"), vornicer
Valea Vâlsanului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331446_a_332775]
-
de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin ("Thlaspietea rotundifolii"); Pajiști calcifile alpine și subalpine; Pajiști montane de "Nardus" bogate în specii pe substraturi silicioase; Grohotișuri silicioase din etajul montan până în cel alpin ("Androsacetalia alpinae" și "Galeopsietalia ladani"); Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul râurilor montane; Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane; Vegetație lemnoasă cu "Salix eleagnos" de-a lungul râurilor montane și Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase. Flora ariei protejate este una diversificată și
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
Pajiști montane de "Nardus" bogate în specii pe substraturi silicioase; Grohotișuri silicioase din etajul montan până în cel alpin ("Androsacetalia alpinae" și "Galeopsietalia ladani"); Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul râurilor montane; Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane; Vegetație lemnoasă cu "Salix eleagnos" de-a lungul râurilor montane și Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase. Flora ariei protejate este una diversificată și alcătuită din specii de plante distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică și geomorfologică, caracteristicile solului
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
montane și Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase. Flora ariei protejate este una diversificată și alcătuită din specii de plante distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică și geomorfologică, caracteristicile solului, climei sau altitudinii unde aceasta vegetează. Vegetația lemnoasă are în componență arbori și arbusti cu specii de: brad ("Abies alba"), molid ("Picea Abies"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), larice ("Larix decidua"), tisă ("Taxus baccata"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
Sidgwick & Jackson. Inițial a fost serializat în revista "Worlds of If" în aprilie 1968, pag. 5-57 & mai 1968, pag. 108-158. Romanul este o parafrazare a tragediei eroului grec antic Filoctet, poveste scrisă de Sofocle: În timpul unui popas pe insula pustie Lemnos eroul Filoctet a fost mușcat de o viperă, rana lui a început să emane un miros insuportabil și la sugestia lui Odiseu acesta a rămas singur pe insulă. Cu toate acestea, în timpul asediului Troiei, a fost nevoie de arcul fermecat
Omul în labirint () [Corola-website/Science/336938_a_338267]
-
fiul lui Ahile, la îndemnul lui Odiseu, se hotărăște să fure arcul fermecat deținut de Filoctet. Acțiunea are loc în viitor. Richard Muller, un fost diplomat retras, s-a exilat voluntar de nouă ani într-un oraș labirint de pe planeta Lemnos. Labirintul este plin de capcane mortale și a fost considerat de nepătruns înainte de sosirea lui Muller. Acesta a fost construit de o rasă necunoscută de extratereștri în urmă cu un milion de ani. Toți cei care au încercat să intre
Omul în labirint () [Corola-website/Science/336938_a_338267]
-
cei care au încercat să intre înaintea lui Muller au murit un mod oribil. Acesta s-a familiarizat cu capcanele înșelătoare și mortale ale acestei clădiri de mărimea unui oraș. O navă spațială comandată de Charles Boardmann a aterizat pe Lemnos, la o oarecare distanță de labirint. După ce a constatat că un câmp de forță a împiedicat orice fel acces pe calea aerului, Boardmann trimite mai întâi în labirint zeci de roboți exploratori, care vor fi distruși cu toții, la fel pățesc
Omul în labirint () [Corola-website/Science/336938_a_338267]
-
Ea crește în România, Basarabia și Bucovina de Nord împrăștiat solitară, deseori în grupuri mici, atât în păduri de foioase cât și de conifere pe frunze sau ace de conifere în putrefacție de asemenea în grădini și parcuri, pe resturi lemnoase pe care le descompune, din iunie până în octombrie. nu reacționează cu nici un fel de soluții chimice. "Mutinus caninus" poate fi confundat numai cu ciuperci aceluiași gen sau cu înruditul "Phallus", aproape cu toate necomestibile, ca de exemplu: "Mutinus borneensis", "Mutinus
Puța câinelui () [Corola-website/Science/336469_a_337798]
-
boreale, Tufărișuri cu "Pinus mugo" și "Rhododendron myrtifolium", Tufărișuri uscate europene, Pajiști montane de "Nardus" bogate în specii pe substraturi silicioase, Fânețe montane, Mlaștini turboase de tranziție și turbării oscilante (nefixate de substrat), Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane, Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul râurilor montane și Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin. Fauna sitului are în componență o gamă diversă de mamifere, reptile, amfibieni și insecte, dintre care
Creasta Nemirei () [Corola-website/Science/331228_a_332557]
-
Sylvia atricapilla"), silvia de câmpie ("Sylvia communis"), silvia de zăvoi ("Sylvia borin"), silvie mică ("Sylvia curruca"), lăcustar ("Sturnus roseus"), mierlă ("Turdus merula"), sturz ("Turdus pilaris"), sturzul cântător ("Turdus philomelos"), sturzul viilor ("Turdus iliacus") și sturzul de vâsc ("Turdus viscivorus"). Flora lemnoasă are în componență arbori și arbusti cu specii de: cer ("Quercus ceris"), stejar pufos ("Quercus pubescens"), stejar brumăriu ("Quercus pedunculiflora"), cărpiniță ("Carpinus orientalis"), mojdrean ("Fraxinus ornus"), scumpie ("Cotinus coggygria"). La nivelul ierburilor vegetează mai multe rarități floristice (unele ocrotite prin
Dumbrăveni (sit SPA) () [Corola-website/Science/334156_a_335485]
-
altaica"), pătlăgină ("Plantago schwarzenbergiana"), micsandră ("Erysimum officinalis"), ceapa ciorii ("Gagea villosa"), amăreala siberiană ("Polygala sibirica"), măcriș de stepă ("Rumex tuberosus"), gălbinare ("Serratula radiata"), iarba „Sfintei Mării” ("Hierochloë repens"), sfeclă sălbatică ("Beta trigyna"), buruiana vântului ("Seseli campestre"), rogoz ("Carex secalina"). Flora lemnoasă are în componență arbusti cu specii de migdal pitic ("Amygdalus nana") și prunus ("Prunus tenella"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, monumente de arhitectură, situri arheologice, arii naturale protejate); astfel
Valea lui David () [Corola-website/Science/334183_a_335512]
-
presează, încleiază, ajustează și finisează, produce și repară obiecte din lemn de diverse dimensiuni. Pentru a-și putea îndeplini meseria cu succes, un tâmplar manual trebuie să aibă notiuni pentru a înterpreta desenul tehnic, trebuie să știe să croiască material lemnos, să asambleze elementele, să pregatească materialul lemnos în vederea executarii sculpturilor. Tâmplarul artizanal execută piese din lemn: mobilier, obiecte de uz gospodăresc și decorativ, precum și piese necesare în construcții: tocuri, rame, uși și ferestre, ancadramente. Obiectele confecționate de tâmplarul manual artizanal
Tâmplar manual artizanal () [Corola-website/Science/334433_a_335762]