15,863 matches
-
Șef al statului”. Pétain a început să blameze A Treia Republică Franceză și politica sa liberală pentru înfrângerea din război. El a pus bazele unui regim autoritarist. Deviza națională "„Liberté, égalité, fraternité”" a fost înlocuită cu una nouă: " „Travail, famille, patrie”" (Muncă, familie, patrie). Elementele conservatoare din noua conducere au folosit momentul pentru lansarea unui program ambițios cunoscut ca „Revoluția Națională”, prin care s-a încercat înlocuirea tradițiilor liberale și seculare (laice) ale Republicii Franceze cu o unele autoritariste-paternaliste și catolice
Philippe Pétain () [Corola-website/Science/309933_a_311262]
-
Pétain a început să blameze A Treia Republică Franceză și politica sa liberală pentru înfrângerea din război. El a pus bazele unui regim autoritarist. Deviza națională "„Liberté, égalité, fraternité”" a fost înlocuită cu una nouă: " „Travail, famille, patrie”" (Muncă, familie, patrie). Elementele conservatoare din noua conducere au folosit momentul pentru lansarea unui program ambițios cunoscut ca „Revoluția Națională”, prin care s-a încercat înlocuirea tradițiilor liberale și seculare (laice) ale Republicii Franceze cu o unele autoritariste-paternaliste și catolice. Pétain s-a
Philippe Pétain () [Corola-website/Science/309933_a_311262]
-
decedat la 31 ianuarie 1944, la Paris, Franța) a fost un scriitor (romancier, eseist, dramaturg) și un diplomat francez. Dicționarele ne spun că localitatea Bellac „posedă o biserică din secolul al XII-lea - secolul al XIV-lea și că este patria lui ”. Jean, ca și La Fontaine, cum spunea el în glumă, s-a născut la 29 octombrie 1882, la Bellac, într-o familie modestă. Era fiul perceptorului"Léger Giraudoux" și a soției acestuia, "Anne", născută "Lacoste". La botez a primit
Jean Giraudoux () [Corola-website/Science/309979_a_311308]
-
patriotica din Moldova s-a dezvoltat începând din 1856, în contextul luptei pentru Unirea Principatelor. Printre principalii săi exponenți au fost Nicolae Istrati, Gheorghe Asachi și Costache Negruzzi. Patrioții stataliști s-au manifestat atât prin intermediul broșurilor, cât și al periodicelor („Patria”, „Nepărtinitorul”). Patrioții avansau teoria decăderii Moldovei și a Iașilor, odată cu deplasarea centrului de greutate politic și administrativ spre București. Mai mult, marginalizarea Moldovei avea să intervină, susțineau ei, și din pricina superiorității numerice a muntenilor față de moldoveni, ce avea să le
Mișcarea separatistă din Moldova () [Corola-website/Science/309358_a_310687]
-
au desfășurat în noul context determinat de prevederile Convenției de la Balta Liman, afirmându-se modalități variate: constituirea Comitetelor Unirii la Iași și la București (1856); editarea unor organe de presă ca "România Literară", "Steaua Dunării" (Iași), "Românul" (București); venirea în patrie a unor revoluționari pașoptisti (îndeosebi în Moldova, ca urmare a regimului liberal-moderat al domnitorului Grigore Alexandru Ghica). Ordinea geopolitică a Europei in anii 1815-1853, a Rusiei si a Imperiului Otoman se stabilise ultima oară la Congresul de la Viena din 1815
Unirea Principatelor Române () [Corola-website/Science/309356_a_310685]
-
adresate prietenilor și surorii sale din călătoria pe care a făcut-o în anii 1777 — 1778 în Franța, Italia și Germania. Unele aspecte caracteristice relațiilor capitaliste în plină dezvoltare în aceste țări sunt magistral redate de Fonvizin. Cetățean devotat al patriei sale, Fonvizin reprezintă cu cinste în străinatate interesele ei, popularizând succesele culturii naționale ruse. Ca scriitor al cărui nume este nemijlocit legat de formarea și dezvoltarea limbii literare ruse, el prezintă la un cenaclu literar din Paris o comunicare despre
Denis Ivanovici Fonvizin () [Corola-website/Science/309412_a_310741]
-
Morala fabulei este concludentă: În fabula-pamflet „"Cioara și găina"”, Krîlov a demascat falsul patriotism al nobilimii ruse reacționare, care a pactizat cu dușmanul pentru a se pune la adăpost, căutând să tragă profituri de pe urma cotropirii napoleoniene. Acești renegați, trădători de patrie, înfățișați în fabulă sub chipul Cioarei, au rămas în Moscova ocupată de Napoleon, dar în cele din urmă și-au primit pedeapsa cuvenită fiind sacrificați de ocupanți. Un alt moment important al războiului din 1812, legat de tratativele pe care
Ivan Andreevici Krîlov () [Corola-website/Science/309370_a_310699]
-
refuzată, dar el a fost înobilat cu titluri onorifice de către Ming, pentru gestul său. Cunoscând slăbiciunea de autoritate a dinastiei Ming, la nord de propria frontieră, el a unit toate triburile nordice adiacente, consolidându-și puterea în regiunea înconjurătoare a patrie lui, precum Dinastia Jin jurchenă (1115-1234) făcuse în trecut. În 1610 a rupt relațiile cu guvernul Ming, iar în 1618 a cerut ca Mingului să-i plătească tribut, ca despăgubire pentru cele „Șapte Plângeri”, pe care le-a documentat și
Dinastia Ming () [Corola-website/Science/309369_a_310698]
-
religia catolică. După pacea dintre Spania și Franța, în 1659, Filip al IV-lea îi oferă lui Iacob gradul de amiral al flotei spaniole; inițial Iacob a luat serios în considerarea propunerea, dat fiind slabele posibilități ale unei întoarceri în patrie, dar anul următor, situația la Londra s-a schimbat, astfel Iacob a refuzat oferta regelui spaniol: fratele său urma să fie încoronat rege al Angliei. După moartea lui Oliver Cromwell în 1658, puterea trece în mâinile fiului său Richard; dar
Iacob al II-lea al Angliei () [Corola-website/Science/310339_a_311668]
-
fuge, iar Carol al II-lea își face intrarea triumfătoare în Londra, unde este încoronat rege al Angliei. Chiar dacă fratele său este încă tânăr și a demonstrat că poate avea copii, Iacob este desemnat succesorul lui Carol. După întoarcerea în patrie, Carol îl numește pe Iacob Duce de Albany, titlu scoțian asociat celui precedent de Duce de York, englez. Puțin mai târziu, Iacob a provocat un scandal la curte anunțând logodna sa cu Anne Hyde, fiica primului ministru Edward Hyde, I
Iacob al II-lea al Angliei () [Corola-website/Science/310339_a_311668]
-
Hyde, fiica primului ministru Edward Hyde, I Conte de Clarendon. În 1659 , pe când se aflau amândoi în exil, Iacob și Anna își juraseră reciproc fidelitate, iar ducele îi promisese că o va lua de soție. În 1660, anul reîntoarcerii în patrie, Anna era însărcinată, dar nimeni de la curte nu era de acord cu căsătoria dintre duce și fiica primului ministru. Însuși Clarendon, tatăl Annei, încercase să-și convingă fiica să renunțe la căsătoria cu un membru al familiei regale, primul în
Iacob al II-lea al Angliei () [Corola-website/Science/310339_a_311668]
-
pe genunchi“ o carte Doamnei iubite; ÎI : h. „campania“ eroului liric dusă cu „armele“ satirei / pamfletului împotriva împotriva „saltimbancilor și irozilor“ din contemporaneitate, împotriva epigonilor: „glorii“ stradale, ori de cafenea, „canalii de uliți“, „panglicari în ale țării“ și vânzători de Patrie, împotriva „vulpilor evlavioase din Sfatul țării“, a „fonfilor“, „flecarilor“, „găgăuților și gușaților, bâlbâiți cu gura strâmba“ că „stăpâni ai nației“, stricători de limbă, de obiceiuri etc., încheind prin invocarea înaltului spirit justițiar carpato-dunărean, întruchipat de Vlad Țepeș), aflată între manuscrisele
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]
-
ordinul lui Hitler, care atunci când a hotărât retragerea completă din țările baltice în septembrie 1944, a permis oricărui soldat originar din regiune, în principal celor din Divizia a 20-a Waffen-SS (Divizia I estonă), care doreau să lupte pentru apărarea patriei lor, să rămână pe loc și să hărțuiască forțele sovietice. Numeroși estoni și letoni au reușit să scape din încercuirile unităților sovietice și, împreună cu câțiva germani din Grupul de armate Curlanda, au trecut în clandestinitate și au format ceea ce a
Frații pădurii () [Corola-website/Science/310420_a_311749]
-
mai este sărbătoarea „Zilei partizanilor”. În anul 2005 mai trăiau cam 350 de veterani lituanieni ai „frăției pădurii”. În anul 2001, senatorul SUA John McCain a adus un omagiu public la Tallinn „fraților pădurii” estoni care au luptatu pentru eliberarea patriei lor. Cazul fraților Ülo și Aivar Voitka, care s-au ascuns de autoritățile sovietice în pădurile Estoniei din 1986 până în 2000, a fost puternic mediatizat, despre ei spunându-se că sunt „frații moderni ai pădurii”.
Frații pădurii () [Corola-website/Science/310420_a_311749]
-
la vârsta de 99 ani și 7 luni. Ca o recunoaștere a meritelor sale militare, a fost decorat cu numeroase ordine și medalii românești și străine, dintre care menționam: Ordinul “Steaua Republicii Populare Romîne” - clasa IV, III, ÎI; Ordinul “Apărarea Patriei” - clasa III; Ordinul “Meritul Militar” - clasa III, ÎI, I; Medalia “Crucea de Război” (cehoslovaca). Cu prilejul aniversării a 60 de ani de la făurirea PCR, prin Decretul nr. 95 din 7 mai 1981, i s-a conferit Ordinul Apărarea Patriei clasa
Ion Tutoveanu () [Corola-website/Science/304992_a_306321]
-
Apărarea Patriei” - clasa III; Ordinul “Meritul Militar” - clasa III, ÎI, I; Medalia “Crucea de Război” (cehoslovaca). Cu prilejul aniversării a 60 de ani de la făurirea PCR, prin Decretul nr. 95 din 7 mai 1981, i s-a conferit Ordinul Apărarea Patriei clasa I. După Revoluția din decembrie 1989, i s-au conferit următoarele distincții:
Ion Tutoveanu () [Corola-website/Science/304992_a_306321]
-
limitată, transformându-le în state tampon. Până în cele din urmă însă, înfrângerea Germaniei pe frontul de vest și dezintegrarea Austro-Ungariei au făcut ca planurile germane pentru crearea zonei Mitteleuropa să fie nerealiste. Armatele germane au început să se retragă către patrie. Ofițerii și soldații demoralizați au părăsit în masă garnizoanele, îndreptându-se spre vest. Zonele abandonate de trupele Puterilor Centrale au devenit teatre de confruntare dintre guvernele-marionetă create de puterea de ocupație, noile autorități naționale și bolșevicii care doreau să reîncorporeze
Ofensiva sovietică îndreptată spre vest din 1918-1919 () [Corola-website/Science/305016_a_306345]
-
tineri intelectuali, scriitori, ziariști, artiști plastici și de alte profesiuni, creează un grup care se lasă antrenat de euforia anilor postbelici, când, după îndeplinirea năzuințelor naționale de întregire a țării, caută să definească noile căi de desăvârșire a noii lor patrii, în care urmau să trăiască. Opunându-se grupurilor radicale de stânga, care priveau cu interes experimentul sovietic, acest grup se orienta clar spre Occident, dar considera că noua Românie, o țară mare și puternică, putea și trebuia să joace un
Eugen Filotti () [Corola-website/Science/305015_a_306344]
-
formarea "Statelor Unite ale Insulelor Ionice", administrate de Reprezentantul Rezident pentru Zakynthos. Ideea unei Grecii libere și unite a aparut odata cu înființarea Eteriei. În 1818 aceasta s-a mutat în Zakynthos. Membrii săi au făcut un jurământ de credință față de patrie la biserica Sf. Gheorghe din Psiloma. La mijlocul sec. Al XIX-lea au început presiunile pentru retragerea englezilor. În schimbul întronării în Grecia a prințului danez George I, susținut de englezi, aceștia acceptă cedarea insulelor ionice către statul grec. Steagul grecesc a
Zakynthos () [Corola-website/Science/305081_a_306410]
-
închisă, doar la unele evenimente se mai băteau clopotele. Cîțiva ani în biserică a funcționat bibliotecă satului dar, după construcția Casei de Cultură din sat, biserica a rămas pustie. La sfîrșitul anilor optzeci, cu ajutorul oamenilor din sat și a Kolhozului ,Patria", biserica a fost total renovată și funcționează. Hramul bisericii se petrece la 22 mai,cînd au fost mutate Sf. moaște a lui Sf. Nicolai. sursă- ,{[Cartea bisericii,de la biserica Sf. Nicolai din Sărată Veche}]. Mai mult de douăzeci de ani
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
clintesc"). Cu ocazia vizitei efectuate de către ministrul federal de Interne al Germaniei, Otto Schily, la biserica luterană din comuna Roșia (Rothberg), de lângă Sibiu, preotul Eginald Schlattner l-a întâmpinat pe înaltul oaspete cu următoarele cuvinte, care exprimă atașamentul său față de patria sa, România: În ianuarie 2002, în cadrul galei "Premiilor anuale ale diplomației române”, preotul sas Eginald Schlattner a fost numit „Ambasador cultural al României“, pe baza unei liste de zece argumente oficiale ale Ministerului de externe: A fost inclus în antologia
Eginald Schlattner () [Corola-website/Science/305996_a_307325]
-
la care a fost supus tânărul student sas, Felix Goldschmidt, victimă a campaniei masive de arestări dezlănțuită de Securitatea română în anii ce au urmat revoluției din 1956 din Ungaria. Filmul a avut premiera la 5 mai 2011, la Cinema Patria din București. Interviuri
Eginald Schlattner () [Corola-website/Science/305996_a_307325]
-
a țării (astfel de contribuții ale aromânilor sunt recunoscute în toate statele balcanice). În anii 1920, Guvernul României a sugerat, ca o măsură de compromis, ca acei aromâni din Grecia, Albania și Bulgaria, care întâmpinau dificultăți în respectivele lor noi patrii de adopție, să colonizeze cele două județe dobrogene cedate de bulgari Regatului României în urma războiului balcanic. De altfel, aromânii înșiși au petiționat Guvernul român, la un congres organizat la Veria, să li se îngăduiască venirea în România. Ulterior ei au
Istoria aromânilor () [Corola-website/Science/305991_a_307320]
-
Netanyahu a explicat că a procedat astfel deoarece în mediul de expresie anglo-saxonă neebraic în care a lucrat, Nitai era un nume mai ușor de pronunțat. La izbucnirea Războiului de Yom Kippur în octombrie 1973 Netanyahu s-a întors in patrie pentru a lua parte la lupte, iar după încheierea ostilităților s-a intors în Statele Unite. În anul 1976, fratele său mai mare, Yonatan Netanyahu, devenit comandant al forțelor de comando, a fost ucis în cursul Operației Entebbe de salvare a
Beniamin Netaniahu () [Corola-website/Science/306043_a_307372]
-
de război britanic împotriva Germaniei naziste și aliaților ei. Odată cu cucerirea Palestinei de către armata britanică în 1918, Weizmann a revenit acolo în fruntea unei delegații de conducători sioniști denumită „Comitetul delegaților” (Vaad Hatzirim) pentru a asista populația evreiască revenită în patria istorică, în domeniile educației, sănătății, asistenței sociale și a colonizării agricole, si a pune bazele Căminului național în spiritul Declarației Balfour. Una din momentele importante în cadrul acestei activități a reprezenat punerea pietrei de temelie a Universității Ebraice din Ierusalim, pentru
Haim Weizmann () [Corola-website/Science/306044_a_307373]