15,959 matches
-
În limba maghiară, aspectele și modurile de acțiune se exprimă mai puțin sistematic decât în limbile slave. Multe verbe imperfective nu au pereche perfectivă ("létezik" „a exista”, "megbocsát" „a ierta”, "gondoz" „a îngriji”, "elüldögél" „a ședea”) și sunt mai multe verbe biaspectuale: "modernizál" „a moderniza”, "létesít" „a înființa”. Aspectele și modurile de acțiune pot fi exprimate de înseși rădăcinile verbale prin sensul lor lexical, precum și prin prefixe și sufixe. Marca aspectelor este în primul rând prezența sau absența unui prefix. În
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
létesít" „a înființa”. Aspectele și modurile de acțiune pot fi exprimate de înseși rădăcinile verbale prin sensul lor lexical, precum și prin prefixe și sufixe. Marca aspectelor este în primul rând prezența sau absența unui prefix. În general, prefixul face ca verbul să fie perfectiv. Unele perechi de verbe imperfectiv vs. perfectiv constau din verbe cu același sens lexical: "ír" vs. "megír" „a scrie”, "olvas" vs. "elolvas" „a citi”, "virágzik" vs. "kivirágzik" „a înflori”. În alte cazuri, prefixul schimbă mai mult sau
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
acțiune pot fi exprimate de înseși rădăcinile verbale prin sensul lor lexical, precum și prin prefixe și sufixe. Marca aspectelor este în primul rând prezența sau absența unui prefix. În general, prefixul face ca verbul să fie perfectiv. Unele perechi de verbe imperfectiv vs. perfectiv constau din verbe cu același sens lexical: "ír" vs. "megír" „a scrie”, "olvas" vs. "elolvas" „a citi”, "virágzik" vs. "kivirágzik" „a înflori”. În alte cazuri, prefixul schimbă mai mult sau mai puțin sensul lexical al verbului și
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
rădăcinile verbale prin sensul lor lexical, precum și prin prefixe și sufixe. Marca aspectelor este în primul rând prezența sau absența unui prefix. În general, prefixul face ca verbul să fie perfectiv. Unele perechi de verbe imperfectiv vs. perfectiv constau din verbe cu același sens lexical: "ír" vs. "megír" „a scrie”, "olvas" vs. "elolvas" „a citi”, "virágzik" vs. "kivirágzik" „a înflori”. În alte cazuri, prefixul schimbă mai mult sau mai puțin sensul lexical al verbului și totodată îl face perfectiv: "megy" „a
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
de verbe imperfectiv vs. perfectiv constau din verbe cu același sens lexical: "ír" vs. "megír" „a scrie”, "olvas" vs. "elolvas" „a citi”, "virágzik" vs. "kivirágzik" „a înflori”. În alte cazuri, prefixul schimbă mai mult sau mai puțin sensul lexical al verbului și totodată îl face perfectiv: "megy" „a merge” vs. "kimegy" „a merge afară, a ieși”, "száll" „a pluti” vs. "leszáll" „a coborî plutind, a ateriza”. Prefixul "el-" este mai deosebit prin faptul că în unele cazuri perfectivizează verbul ("elolvas" „a
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
lexical al verbului și totodată îl face perfectiv: "megy" „a merge” vs. "kimegy" „a merge afară, a ieși”, "száll" „a pluti” vs. "leszáll" „a coborî plutind, a ateriza”. Prefixul "el-" este mai deosebit prin faptul că în unele cazuri perfectivizează verbul ("elolvas" „a citi”), dar în altele întărește caracterul imperfectiv al verbului: "elábrándozik" „a sta în visare”, "elbámészkodik" „a se uita cu gura căscată”, "eltöpreng" „a sta pe gânduri”. Prefixul poate marca și moduri de acțiune, de exemplu începutul ei ("hozzálát
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
vs. "kimegy" „a merge afară, a ieși”, "száll" „a pluti” vs. "leszáll" „a coborî plutind, a ateriza”. Prefixul "el-" este mai deosebit prin faptul că în unele cazuri perfectivizează verbul ("elolvas" „a citi”), dar în altele întărește caracterul imperfectiv al verbului: "elábrándozik" „a sta în visare”, "elbámészkodik" „a se uita cu gura căscată”, "eltöpreng" „a sta pe gânduri”. Prefixul poate marca și moduri de acțiune, de exemplu începutul ei ("hozzálát" „a se apuca de”), caracterul său momentan ("megörül" „a se îmbucura
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
Prefixul poate marca și moduri de acțiune, de exemplu începutul ei ("hozzálát" „a se apuca de”), caracterul său momentan ("megörül" „a se îmbucura”), intensitatea sa ("kidíszít" „a împodobi total”), caracterul său exagerat ("túlérik" „a se răscoace”). Prin sufixe adăugate unor verbe se pot exprima moduri de acțiune precum frecvența ("lép" „a păși, a face un pas” vs. "lépeget „a face pași”), "eszik" „a mânca” vs. "eszeget „a mânca câte puțin, cu pauze”), caracterul momentan ["kopog" „a ciocăni (repetat)” vs. "koppant „a
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
eszik" „a mânca” vs. "eszeget „a mânca câte puțin, cu pauze”), caracterul momentan ["kopog" „a ciocăni (repetat)” vs. "koppant „a produce un sunet lovind ceva”], începutul unei acțiuni ("hever" „a sta culcat” vs. "leheveredik „a se culca”) Există și un verb auxiliar de aspect, "szokott" „a obișnui”, pentru acțiuni, întâmplări, stări obișnuite: "Kati gyakran szokott uszodába járni" „Kati obișnuiește să meargă des la piscină”. Și în lingvistica unor limbi în care mai demult nu se tratau aspectele și modurile de acțiune
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
acestea și mijloacele lor de exprimare au atras atenția. Aceste mijloace sunt numai parțial asemănătoare cu cele din limbile slave. Privitor la limba română, Gheorghe Constantinescu-Dobridor consideră că aspectul, spre deosebire de mod și de timp, nu este o categorie gramaticală a verbului românesc. El chiar începe definiția aspectului cu „categorie gramaticală caracteristică limbilor slave...”, dar menționează că este exprimat și în română. Pe de o parte o fac unele timpuri verbale: imperfectul exprimă și aspectul imperfectiv, iar perfectul compus - aspectul perfectiv. Exemplu
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
verbale: imperfectul exprimă și aspectul imperfectiv, iar perfectul compus - aspectul perfectiv. Exemplu: "În timp ce mânca, a sunat telefonul". Perfectul simplu și mai mult ca perfectul exprimă de asemenea aspectul perfectiv. Pe de altă parte, aspectele sunt exprimate prin mijloace lexicale. Unele verbe includ exprimarea aspectului în sensul lor lexical: "a dormi" (imperfectiv), "a se deștepta" (perfectiv). Verbe ca "a începe", "a continua", "a sfârși", "a termina" sunt considerate de Constantinescu-Dobridor verbe auxiliare de aspect care n-ar fi gramaticale, nici gramaticalizate, ci
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
sunat telefonul". Perfectul simplu și mai mult ca perfectul exprimă de asemenea aspectul perfectiv. Pe de altă parte, aspectele sunt exprimate prin mijloace lexicale. Unele verbe includ exprimarea aspectului în sensul lor lexical: "a dormi" (imperfectiv), "a se deștepta" (perfectiv). Verbe ca "a începe", "a continua", "a sfârși", "a termina" sunt considerate de Constantinescu-Dobridor verbe auxiliare de aspect care n-ar fi gramaticale, nici gramaticalizate, ci lexicale, deoarece au funcția de predicat și nu constituie o unitate semantică, morfologică și sintactică
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
Pe de altă parte, aspectele sunt exprimate prin mijloace lexicale. Unele verbe includ exprimarea aspectului în sensul lor lexical: "a dormi" (imperfectiv), "a se deștepta" (perfectiv). Verbe ca "a începe", "a continua", "a sfârși", "a termina" sunt considerate de Constantinescu-Dobridor verbe auxiliare de aspect care n-ar fi gramaticale, nici gramaticalizate, ci lexicale, deoarece au funcția de predicat și nu constituie o unitate semantică, morfologică și sintactică cu verbul pe care îl subordonează. Exemple: "începe să ningă", "termină de citit". În
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
a începe", "a continua", "a sfârși", "a termina" sunt considerate de Constantinescu-Dobridor verbe auxiliare de aspect care n-ar fi gramaticale, nici gramaticalizate, ci lexicale, deoarece au funcția de predicat și nu constituie o unitate semantică, morfologică și sintactică cu verbul pe care îl subordonează. Exemple: "începe să ningă", "termină de citit". În gramaticile limbii române nu se menționează afixe de marcare a aspectelor/modurilor de acțiune. Nici în engleză aspectele/modurile de acțiune nu se marchează cu afixe, ci cu
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
să ningă", "termină de citit". În gramaticile limbii române nu se menționează afixe de marcare a aspectelor/modurilor de acțiune. Nici în engleză aspectele/modurile de acțiune nu se marchează cu afixe, ci cu alte mijloace. Se deosebesc, de exemplu, verbe simple și cu formă continuă. Acestea din urmă sunt marcate de forma compusă specifică a verbului, deci un mijloc gramatical. Exemplu: "I sing" „(eu) cânt” (în general, uneori sau în mod obișnuit) vs. "I am singing" „tocmai cânt, sunt în
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
aspectelor/modurilor de acțiune. Nici în engleză aspectele/modurile de acțiune nu se marchează cu afixe, ci cu alte mijloace. Se deosebesc, de exemplu, verbe simple și cu formă continuă. Acestea din urmă sunt marcate de forma compusă specifică a verbului, deci un mijloc gramatical. Exemplu: "I sing" „(eu) cânt” (în general, uneori sau în mod obișnuit) vs. "I am singing" „tocmai cânt, sunt în curs de a cânta”. Și în această limbă sunt auxiliare de aspect/mod de acțiune: "she
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
obișnuit) vs. "I am singing" „tocmai cânt, sunt în curs de a cânta”. Și în această limbă sunt auxiliare de aspect/mod de acțiune: "she started working" „a început să lucreze”, "she finished working" „a terminat de lucrat”. Caracteristicile complementelor verbului pot de asemenea să-i confere acestuia un aspect/mod de acțiune: "He ate apples" „Mânca mere” (imperfectiv) vs. "He ate an apple" „A mâncat un măr” (perfectiv). Și în limba franceză există mijloacele de exprimare a aspectelor/modurilor de
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
apples" „Mânca mere” (imperfectiv) vs. "He ate an apple" „A mâncat un măr” (perfectiv). Și în limba franceză există mijloacele de exprimare a aspectelor/modurilor de acțiune care sunt prezente în română și în engleză, dar și alte trăsături ale verbelor sunt considerate aspecte/moduri de acțiune. În franceză sunt de asemenea verbe care includ aspectul/modul de acțiune în sensul lor lexical: Au un rol important și formele verbale temporale. Cele compuse și perfectul simplu exprimă aspectul perfectiv, iar imperfectul
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
măr” (perfectiv). Și în limba franceză există mijloacele de exprimare a aspectelor/modurilor de acțiune care sunt prezente în română și în engleză, dar și alte trăsături ale verbelor sunt considerate aspecte/moduri de acțiune. În franceză sunt de asemenea verbe care includ aspectul/modul de acțiune în sensul lor lexical: Au un rol important și formele verbale temporale. Cele compuse și perfectul simplu exprimă aspectul perfectiv, iar imperfectul - aspectul imperfectiv (vezi Verbul în limba franceză). Grevisse și Goosse 2007 consideră
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
moduri de acțiune. În franceză sunt de asemenea verbe care includ aspectul/modul de acțiune în sensul lor lexical: Au un rol important și formele verbale temporale. Cele compuse și perfectul simplu exprimă aspectul perfectiv, iar imperfectul - aspectul imperfectiv (vezi Verbul în limba franceză). Grevisse și Goosse 2007 consideră că în franceză există două verbe și o expresie verbală auxiliare de aspect propriu-zise, gramaticalizate, ale căror construcții nu se analizează sintactic: Grevisse și Goosse 2007 ia în seamă și adverbe pe
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
acțiune în sensul lor lexical: Au un rol important și formele verbale temporale. Cele compuse și perfectul simplu exprimă aspectul perfectiv, iar imperfectul - aspectul imperfectiv (vezi Verbul în limba franceză). Grevisse și Goosse 2007 consideră că în franceză există două verbe și o expresie verbală auxiliare de aspect propriu-zise, gramaticalizate, ale căror construcții nu se analizează sintactic: Grevisse și Goosse 2007 ia în seamă și adverbe pe care le numește aspectuale, care întăresc aspectul/modul de acțiune exprimat de verbul lor
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
două verbe și o expresie verbală auxiliare de aspect propriu-zise, gramaticalizate, ale căror construcții nu se analizează sintactic: Grevisse și Goosse 2007 ia în seamă și adverbe pe care le numește aspectuale, care întăresc aspectul/modul de acțiune exprimat de verbul lor regent: "Le train a surgi soudain „Trenul a apărut brusc”, " Il a dormi longtemps „(El) a dormit mult timp”. Aceeași gramatică menționează și afixe care marchează aspecte/moduri de acțiune. Există sufixe frecventative, de exemplu "-ot-" ("boir" „a bea
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
fonetism ar fi tipic bosniace următoarele trăsături: În prozodie se observă următoarele fenomene: (D, F) În domeniul declinării se remarcă folosirea cazului genitiv cu prepoziția s în locul instrumentalului: Există unele forme și folosiri specifice de pronume, de exemplu: În domeniul verbului: (D, L) Adverbe specifice: Există unele specificități lexicale comune vorbitorilor bosniaci. Cea mai importantă este cantitatea mai mare de împrumuturi din limba turcă (unele arăbești sau persane la origine) decât în sârbă și mai ales decât în croată. Astfel de
Limba bosniacă () [Corola-website/Science/305722_a_307051]
-
modifică adjectivul "buni" la valoarea calitativă supremă. Întrebarea de identificare a unicului adverb din această propoziție este "Cât de buni sunt elevii?". Cea de-a doua propoziție, care este evident derivată din prima, a fost obținută prin substituirea predicatului "sunt" (verb copulativ) cu predicatul "învață", respectiv prin substituirea adjectivului "buni" repetat de două ori, cu adverbul "bine", repetat de asemenea de două ori. De data aceasta, cuvântul de caracterizat este predicatul "învață", reprezentat prin verbul "a învăța" conjugat la indicativ prezent
Adverb () [Corola-website/Science/305756_a_307085]
-
fost obținută prin substituirea predicatului "sunt" (verb copulativ) cu predicatul "învață", respectiv prin substituirea adjectivului "buni" repetat de două ori, cu adverbul "bine", repetat de asemenea de două ori. De data aceasta, cuvântul de caracterizat este predicatul "învață", reprezentat prin verbul "a învăța" conjugat la indicativ prezent, iar cuvintele care îl caracterizează sunt adverbele bine și (foarte) bine. A se remarca utilizarea lui foarte într-un mod extrem de similar primei propoziții, aici însă adverbul foarte modifică adverbul bine la superlativ absolut
Adverb () [Corola-website/Science/305756_a_307085]