KorAP: Find »[drukola/base=verb & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...601 602 603 ...633 >

15,817 matches

Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785

care decurge din semantica verbului. Sursa ergativității: construcția posesivă, care conține un predicat existențial sau, într-o altă interpretare, construcția pasivă. Kurda modernă a dezvoltat o construcție pasivă (posibilă atât pentru construcțiile acuzative, cât și pentru cele ergative) formată din verbul hatin 'a veni' și infinitivul verbului de conjugat. 2 cazuri, direct și oblic, numeroase adpoziții, 2 genuri (masculin și feminin) și 2 numere (singular și plural). În NP, centrul se află pe prima poziție. Atributele (adjectivale, posesive, prepoziționale, propoziții relative

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
ergativității: construcția posesivă, care conține un predicat existențial sau, într-o altă interpretare, construcția pasivă. Kurda modernă a dezvoltat o construcție pasivă (posibilă atât pentru construcțiile acuzative, cât și pentru cele ergative) formată din verbul hatin 'a veni' și infinitivul verbului de conjugat. 2 cazuri, direct și oblic, numeroase adpoziții, 2 genuri (masculin și feminin) și 2 numere (singular și plural). În NP, centrul se află pe prima poziție. Atributele (adjectivale, posesive, prepoziționale, propoziții relative) urmează după centru și nu se

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
în ariile învecinate. Circa 450 000 de locuitori. Limbi înrudite: KÜRI, TABASSARAN, UDI. A fost clasificată ca fiind ergativă la nivel profund, semantic, dar și ca fiind limbă acuzativă la nivel sintactic. Prima analiză pornește de la date conform cărora toate verbele din această limbă ar fi intranzitive. Cea de a doua analiză a arătat că există în această limbă și o clasă limitată de verbe care pot fi folosite atât intranzitiv (pentru denumirea procesului), cât și tranzitiv (pentru a denumi un

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
și ca fiind limbă acuzativă la nivel sintactic. Prima analiză pornește de la date conform cărora toate verbele din această limbă ar fi intranzitive. Cea de a doua analiză a arătat că există în această limbă și o clasă limitată de verbe care pot fi folosite atât intranzitiv (pentru denumirea procesului), cât și tranzitiv (pentru a denumi un proces care are o cauză), ceea ce corespunde distincției intranzitiv-procesual vs tranzitiv-cauzativ. Cea de-a doua analiză arată că limba este aproape neutră din punct

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
slabă orientare spre tipul acuzativ. LIMBU Limbă din familia tibeto-birmană, vorbită în Nepal și în India. 350 000 de vorbitori. Manifestă partiție intranzitivă: comportament sintactic diferit, după cum actantul unic al propozițiilor intranzitive este agent sau pacient. Există două tipuri de verbe monoactanțiale, intranzitive și deponente, diferențiate prin afixele folosite pentru acordul cu S la persoana 3, la persoanele 1 și 2 aceste afixe fiind identice. Un verb deponent se acordă cu S la toate persoanele, așa cum un verb tranzitiv se acordă

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
după cum actantul unic al propozițiilor intranzitive este agent sau pacient. Există două tipuri de verbe monoactanțiale, intranzitive și deponente, diferențiate prin afixele folosite pentru acordul cu S la persoana 3, la persoanele 1 și 2 aceste afixe fiind identice. Un verb deponent se acordă cu S la toate persoanele, așa cum un verb tranzitiv se acordă cu O la toate persoanele. Partiția privește numai persoana 3. Verbele deponente nu pot admite un A la persoanele 1 și 2, aceste forme fiind total

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
două tipuri de verbe monoactanțiale, intranzitive și deponente, diferențiate prin afixele folosite pentru acordul cu S la persoana 3, la persoanele 1 și 2 aceste afixe fiind identice. Un verb deponent se acordă cu S la toate persoanele, așa cum un verb tranzitiv se acordă cu O la toate persoanele. Partiția privește numai persoana 3. Verbele deponente nu pot admite un A la persoanele 1 și 2, aceste forme fiind total absente din paradigma verbelor deponente, dar existând în cea a tranzitivelor

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
cu S la persoana 3, la persoanele 1 și 2 aceste afixe fiind identice. Un verb deponent se acordă cu S la toate persoanele, așa cum un verb tranzitiv se acordă cu O la toate persoanele. Partiția privește numai persoana 3. Verbele deponente nu pot admite un A la persoanele 1 și 2, aceste forme fiind total absente din paradigma verbelor deponente, dar existând în cea a tranzitivelor. Marcarea este de tip ergativ: A − cazul ergativ/instrumental; S și O − cazul absolutiv

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
cu S la toate persoanele, așa cum un verb tranzitiv se acordă cu O la toate persoanele. Partiția privește numai persoana 3. Verbele deponente nu pot admite un A la persoanele 1 și 2, aceste forme fiind total absente din paradigma verbelor deponente, dar existând în cea a tranzitivelor. Marcarea este de tip ergativ: A − cazul ergativ/instrumental; S și O − cazul absolutiv. Ergativul, instrumentalul și genitivul au aceeași realizare formală. LUMMI (XWLEMI) Limbă din familia salish, vorbită până în jurul anului 2000

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
absolutiv. Ergativul, instrumentalul și genitivul au aceeași realizare formală. LUMMI (XWLEMI) Limbă din familia salish, vorbită până în jurul anului 2000, de populația lummi, la nord-vest de Washington, SUA. Acord pronominal marcat. Partiție pronominală: mărcile pronominale care se referă la agentul verbelor tranzitive sunt diferite de cele care se referă la subiectul verbelor intranzitive. Topică VOS, centrul ocupând poziția inițială. MABUIAG Numele uneia dintre insulele în care este vorbită limba KALAW LAGAW YA. Prin extindere, nume dat acestei limbi. MACUSHI Limbă din

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Limbă din familia salish, vorbită până în jurul anului 2000, de populația lummi, la nord-vest de Washington, SUA. Acord pronominal marcat. Partiție pronominală: mărcile pronominale care se referă la agentul verbelor tranzitive sunt diferite de cele care se referă la subiectul verbelor intranzitive. Topică VOS, centrul ocupând poziția inițială. MABUIAG Numele uneia dintre insulele în care este vorbită limba KALAW LAGAW YA. Prin extindere, nume dat acestei limbi. MACUSHI Limbă din familia CARIB(AN). Situație similară cu KUIKÚRO. MADI − Vezi ARAWÁ. MAKU

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
tranzitive, au fost păstrate proprietățile ergative. Limbă VOS. Imperativul apare frecvent și la formele nonactive. MAM(E) − Vezi MAYAN. Limbă cu marcare sintactică. Morfologie ergativă. Există atât pasiv (cel puțin patru tipuri), cât și antipasiv, ambele marcând utilizări neprototipice ale verbului, mai precis lipsa controlului din partea agentului. MANDAN Limbă din familia SIOUAN, vorbită de triburi indigene americane de pe valea râului Missouri. Limbă cu scindarea subiectului intranzitiv, Sa pentru intranzitivele active, care se referă la o activitate care poate fi controlată, și

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Limbă cu scindarea subiectului intranzitiv, Sa pentru intranzitivele active, care se referă la o activitate care poate fi controlată, și So pentru intranzitivele neutre, care se referă la o activitate care nu poate fi controlată sau la o stare. Fiecare verb are o configurație prestabilită: Sa sau So. MANDARA Limbă afro-asiatică din ramura ciadiană, vorbită în Camerun și în Nigeria. 58 000 de vorbitori. MAORI Limbă din familia austroneziană, ramura oceanică de est, grupul polinezian. Limbă vorbită în Noua Zeelandă. 165 000

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
de 1 300 de ani. Ergativitatea are aceleași constrângeri ca în HINDI. Există o alternanță între marca de dativ (lâ) și cea ergativă (ne), considerată tradițional ca fiind variație liberă. Aceste mărci formează un continuum, ne extinzându-se la toate verbele intranzitive. Posesia inalienabilă se exprimă prin locativ. Dativul exprimă localizarea. Structura ergativă provine din pasiv. MARUBO Limbă PANOAN vorbită la granița dintre Columbia, Peru și Brazilia. Partiție morfologică de tip acuzativ/ergativ: flexiunea ergativă apare numai în propozițiile negative. Funcțiile

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
ergativ: flexiunea ergativă apare numai în propozițiile negative. Funcțiile sintactice sunt marcate de ordinea constituenților − AOV. MASIG Limbă australiană înrudită cu KALAW LAGAW YA. MAWAYANA Limbă din familia ARAWAK, vorbită în nordul Braziliei. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de semantica verbului și timp−aspect. Există două clase de verbe intranzitive: (a) verbe care au întotdeauna un So, marcat și prin sufixul verbal, sufix identic cu sufixul care se referă la O din construcțiile tranzitive; (b) pentru cealaltă clasă se manifestă partiția

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Funcțiile sintactice sunt marcate de ordinea constituenților − AOV. MASIG Limbă australiană înrudită cu KALAW LAGAW YA. MAWAYANA Limbă din familia ARAWAK, vorbită în nordul Braziliei. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de semantica verbului și timp−aspect. Există două clase de verbe intranzitive: (a) verbe care au întotdeauna un So, marcat și prin sufixul verbal, sufix identic cu sufixul care se referă la O din construcțiile tranzitive; (b) pentru cealaltă clasă se manifestă partiția timp−aspect. MAYAN (MAYA) Familie de limbi amerindiene

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
marcate de ordinea constituenților − AOV. MASIG Limbă australiană înrudită cu KALAW LAGAW YA. MAWAYANA Limbă din familia ARAWAK, vorbită în nordul Braziliei. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de semantica verbului și timp−aspect. Există două clase de verbe intranzitive: (a) verbe care au întotdeauna un So, marcat și prin sufixul verbal, sufix identic cu sufixul care se referă la O din construcțiile tranzitive; (b) pentru cealaltă clasă se manifestă partiția timp−aspect. MAYAN (MAYA) Familie de limbi amerindiene din America Centrală (Mexic

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
nevoie de operația prealabilă de antipasivizare. MBYA-GUARANI Dialect al limbii GUARANI. MẼBÊNGÔKRE Autodenumirea limbii unui popor din nordul Braziliei. 4 000 de vorbitori. Sistem scindat de mărci cazuale, dependent de flexiunea verbală și pronominală și de caracterul finit/nonfinit al verbului predicat. Flexiunea acuzativă se folosește numai pentru anumite verbe tranzitive și este identică cu cea absolutivă, cu excepția persoanei 3. Conform altei analize, este o limbă cu partiție ergativă determinată de aspect, ergativitatea manifestându-se în cazul formelor verbale care, formal

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
limbii GUARANI. MẼBÊNGÔKRE Autodenumirea limbii unui popor din nordul Braziliei. 4 000 de vorbitori. Sistem scindat de mărci cazuale, dependent de flexiunea verbală și pronominală și de caracterul finit/nonfinit al verbului predicat. Flexiunea acuzativă se folosește numai pentru anumite verbe tranzitive și este identică cu cea absolutivă, cu excepția persoanei 3. Conform altei analize, este o limbă cu partiție ergativă determinată de aspect, ergativitatea manifestându-se în cazul formelor verbale care, formal, sunt nominale. MINGRELIAN Dialect al limbii ZAN; considerată și

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
apare numai dacă nu este clar cine e Agentul. Prefixul verbal pronominal conține informații despre persoana, numărul și genul constituentului aflat în poziție S/A sau O. Marcarea morfologică a numelui prin ergativ apare numai atunci când nici informația conținută de verb, nici semantica grupurilor nominale, nici contextul pragmatic nu pot contribui la distingerea argumentului A de O. Când A și O au genuri diferite, prefixul verbal este dezambiguizator, deci nu e nevoie de marcarea morfologică ergativă a argumentului A. Chiar dacă flexiunea

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
iar cele de persoanele 2 și 3 au o formă pentru S/O și altă formă pentru A. Topica obișnuită este SV/OAV, dar este posibilă și topica VS/AVO. Condiția de variație a topicii este ca A să preceadă verbul. S, O pot ocupa atât poziția preverbală, cât și pe cea postverbală. NAKH Mică familie de limbi din ramura nord-est caucaziană, vorbite în Cecenia (CECENĂ), Ingușetia (INGUȘĂ) și Georgia (BATS). Topică SOV și modificator-cap în structurile nemarcate. NASS-GITKSAN Grup de

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Marcare cazuală realizată prin postpoziții, care au statutul de clitice. Limbă head-final (SOV). 7 cazuri morfologice: cazul subiectului tranzitiv și intranzitiv, cazul obiectului direct, dativul, instrumentalul, genitivul, ablativul, locativul. Nu este folosită nicio marcă de caz pentru argumentul S al verbelor inacuzative. Dacă verbul e inergativ, marca e opțională. În domeniul imperfectiv, marcarea argumentelor A și O este opțională, iar pentru O, marca poate varia. Partiție aspectuală: la aspectul perfectiv propriu-zis agentul este marcat, iar la aspectul general, nespecific, ambii participanți

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
prin postpoziții, care au statutul de clitice. Limbă head-final (SOV). 7 cazuri morfologice: cazul subiectului tranzitiv și intranzitiv, cazul obiectului direct, dativul, instrumentalul, genitivul, ablativul, locativul. Nu este folosită nicio marcă de caz pentru argumentul S al verbelor inacuzative. Dacă verbul e inergativ, marca e opțională. În domeniul imperfectiv, marcarea argumentelor A și O este opțională, iar pentru O, marca poate varia. Partiție aspectuală: la aspectul perfectiv propriu-zis agentul este marcat, iar la aspectul general, nespecific, ambii participanți sunt nemarcați. La

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
este opțională, iar pentru O, marca poate varia. Partiție aspectuală: la aspectul perfectiv propriu-zis agentul este marcat, iar la aspectul general, nespecific, ambii participanți sunt nemarcați. La trecut, marcarea agentului este obligatorie, nuanța aspectuală perfectivă decurgând automat din marcarea Agentului. Verbul se acordă cu subiectul în persoană, număr și, numai pentru persoana 3 (nume și pronume), în gen. Verbul se acordă cu agentul numai dacă acesta este [+ Uman], nu și dacă este doar [+ Animat]. Într-o altă interpretare, nu este vorba

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
la aspectul general, nespecific, ambii participanți sunt nemarcați. La trecut, marcarea agentului este obligatorie, nuanța aspectuală perfectivă decurgând automat din marcarea Agentului. Verbul se acordă cu subiectul în persoană, număr și, numai pentru persoana 3 (nume și pronume), în gen. Verbul se acordă cu agentul numai dacă acesta este [+ Uman], nu și dacă este doar [+ Animat]. Într-o altă interpretare, nu este vorba de o simplă partiție timp−aspect în această limbă, ci de o partiție determinată de semantica grupurilor nominale

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]