KorAP: Find »[drukola/base=verb & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...601 602 603 ...640 >

15,985 matches

Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788

concordanță negativă ((* Nu) a venit nimeni). 61 Al patrulea verb latinesc cu infinitiv scurt (ferre 'a purta, duce, conduce', imperativ: fer) nu s-a moștenit în română. 62 În Roberts (1994); Rivero (1997) (și majoritatea cercetărilor din anii 1990) deplasarea verbului este văzută exclusiv ca deplasare a centrului (X0-movement). 63 "[I]n the configuration: (i) ... X ... Z ... Y ... Y cannot be related to X if Z intervenes and Z has certain characteristics in common with X. So, in order to be

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
Ion să plece, dar Maria *să nu) este eronată: instrucțiunea de legitimare al elipsei verbale în română (Nicolae 2013d) (în gramatica universală de fapt, v. Thoms 2011; Rouveret 2012 și referințele) se atribuie complementului centrului T; întrucât în româna contemporană verbul se ridică în mod sistematic la MOOD (formele sintetice) / T (verbul lexical în structuri analitice) (v. §3.1 supra), verbul "scapă" în mod sistematic din domeniul de eliziune, iar, ca efect, elipsa legitimată de auxiliare nonpasive nu este posibilă în

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
legitimare al elipsei verbale în română (Nicolae 2013d) (în gramatica universală de fapt, v. Thoms 2011; Rouveret 2012 și referințele) se atribuie complementului centrului T; întrucât în româna contemporană verbul se ridică în mod sistematic la MOOD (formele sintetice) / T (verbul lexical în structuri analitice) (v. §3.1 supra), verbul "scapă" în mod sistematic din domeniul de eliziune, iar, ca efect, elipsa legitimată de auxiliare nonpasive nu este posibilă în română. În schimb, în limbi ca engleza, unde deplasarea verbului este

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
gramatica universală de fapt, v. Thoms 2011; Rouveret 2012 și referințele) se atribuie complementului centrului T; întrucât în româna contemporană verbul se ridică în mod sistematic la MOOD (formele sintetice) / T (verbul lexical în structuri analitice) (v. §3.1 supra), verbul "scapă" în mod sistematic din domeniul de eliziune, iar, ca efect, elipsa legitimată de auxiliare nonpasive nu este posibilă în română. În schimb, în limbi ca engleza, unde deplasarea verbului este joasă (v. §1 supra), elipsa legitimată de auxiliare (e.g.

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
T (verbul lexical în structuri analitice) (v. §3.1 supra), verbul "scapă" în mod sistematic din domeniul de eliziune, iar, ca efect, elipsa legitimată de auxiliare nonpasive nu este posibilă în română. În schimb, în limbi ca engleza, unde deplasarea verbului este joasă (v. §1 supra), elipsa legitimată de auxiliare (e.g. John read the book, and I will  too) este permisă. De altfel, dacă atât nu, cât și ne- ar fi afixe, e greu de înțeles care este diferența dintre ele

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
înțeles care este diferența dintre ele. 67Nu discutăm deci gerunziile care apar ca formant în structura prezumtivului (o fi venind), gerunziile modificator, adjectivizate (hornuri fumegânde) sau nu (stelele strălucind pe cer) și gerunziile care apar în poziția de complement al verbelor de percepție (L-am auzit cântând) (v. Avram 2003: 203-204 asupra distribuției gerunziului), ci doar gerunziile propoziționale. 68 Pentru a ne asigura că citirea nonambiguă este cea aspectuală, este recomandabilă încorporarea semiadverbelor în structura gerunziilor negative, strategie care elimină alte

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
proiectând o structură redusă (Avram 1999); în Nicolae (2015d), am analizat această formă de infinitiv ca proiectând doar domeniul lexical (vP/VOICEP), aducând în discuție, între alte argumente, și faptul că semiadverbele de tipul mai se realizează exclusiv în domeniul verbului modal (OK Mai poate veni), încorporarea lor în forma infinitivului în această configurație nefiind admisă (*Poate mai veni), deși încorporarea lorîn structura infinitivului verbal fără a nu este exclusă (OK va mai veni, ar mai veni); imposibilitatea încorporării semiadverbului în

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
OK va mai veni, ar mai veni); imposibilitatea încorporării semiadverbului în structura infinitivului în configurația modală indică faptul că ASPP nu se proiectează. Incompatibilitatea dintre infinitivul scurt și negația propozițională (*Poate nu veni) și realizarea negației propoziționale exclusiv în domeniul verbului modal (OK Nu poate veni) verifică ipoteza că NEG selectează IP și că negația propozițională nu este disponibilă atunci când domeniul flexionar nu se proiectează. 72 Chomsky și Lasnik (1977: 446): "[...] at least one of the elements of COMP must be

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
îl diferențiază de centrele încorporante și îl include în aceeași clasă morfologică cu auxiliarele. 1Ca și în capitolul anterior, nu ne vom referi în cele ce urmează la auxiliarul pasiv; din punct de vedere morfologic, auxiliarul pasiv are comportamentul unui verb plin, variind flexionar în funcție de mod, timp și aspect. 2 V. §3.1.4.2 infra pentru exemplificare și analiză. 3 Structurile dublu compuse de condițional sunt sporadice (Zafiu 2016): De-ară fi amu fost fiind pre pămant (CPr.1566: 553

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
30 de zile (DVT.1679−99: 298r) 6 Perifraze izoforme, bazate însă pe gerunziu, nu pe participiu trecut, sunt de asemenea atestate ((i)-(iii), cu diverse valori, în textele vechi (surprinzătoare sunt mai ales perifrazele bazate pe perfectul simplu al verbului a fi, (iii)): (i) a. Stându era picioarele noastre în curtea ta, Ierusalime! (PH.1500-10: 110v) b. Și era el știind bine că e nevinovat și sfânt (CC1.1567: 40v) c. era unii cărtulari aciia șezând(CC1.1567: 71v) d.

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
fălci sfentei mănăstiri (DÎ.1597: XV) 10 Nicolae și Niculescu (2015) discută și relevanța poziției cliticelor pronominale în româna veche din perspectivă romanică, chestiune neabordată aici din lipsă de spațiu. 11 Dubla realizare a pronumelui clitic pe lângă centre verbale distincte (verb modal / aspectual + complementul său verbal) are mai degrabă a face cu procesul de formare a predicatelor complexe decât cu nivelul deplasării verbului, deci nu face obiectul discuției noastre în acest capitol: (i) a. și-l începu a-l bate cu

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
romanică, chestiune neabordată aici din lipsă de spațiu. 11 Dubla realizare a pronumelui clitic pe lângă centre verbale distincte (verb modal / aspectual + complementul său verbal) are mai degrabă a face cu procesul de formare a predicatelor complexe decât cu nivelul deplasării verbului, deci nu face obiectul discuției noastre în acest capitol: (i) a. și-l începu a-l bate cu toiage de cornu (AA.1708: 68v) b. nu-i vei vreasă-i lași (PO.1582: 203) 12 Există și alte forme de dublare

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
în care subiectul este întotdeauna preverbal, cliticele sunt adiacente la elementul de subordonare (v. și Rivero 1997 asupra propozițiilor subordonate în spaniola veche și discuția din §III.3.2) și care permite interpolarea de constituenți între elementul de subordonare și verb, fără ca aceștia să aibă o interpretare periferică. Acest tipar arhaic rezultă, cel mai probabil, din deplasarea joasă a verbului (v. §4 pentru analiza românei vechi). 21 Limbile germanice în care regula V2 se aplică și în propoziții subordonate au primit

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
subordonate în spaniola veche și discuția din §III.3.2) și care permite interpolarea de constituenți între elementul de subordonare și verb, fără ca aceștia să aibă o interpretare periferică. Acest tipar arhaic rezultă, cel mai probabil, din deplasarea joasă a verbului (v. §4 pentru analiza românei vechi). 21 Limbile germanice în care regula V2 se aplică și în propoziții subordonate au primit o altă analiză sintactică. De exemplu, în analizele asupra limbii idiș datorate lui den Besten și Moed-van Walraven (1985

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
care regula V2 se aplică și în propoziții subordonate au primit o altă analiză sintactică. De exemplu, în analizele asupra limbii idiș datorate lui den Besten și Moed-van Walraven (1985) și Diesing (1990), gramatica V2 a fost analizată prin deplasarea verbului la I (deplasare V-la-I) și ridicarea constituentului preverbal în [Spec, IP]; acest specificator nu este specializat pentru găzduirea subiectului, ci este un specificator cu proprietăți mixte A și A-bar care poate primi orice tip de XP topicalizat, proiectându-se

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
aplicarea regulii V2 în propoziții subordonate în aceste limbi întrucât domeniul C / proiecția C nu joacă niciun rol în gramatica V2. Mensching (2012) propune o astfel de analiză pentru limbile romanice vechi; româna veche prezintă însă dovezi incontestabile pentru ridicarea verbului în domeniul C (Alboiu, Hill și Sitaridou 2014; Hill și Alboiu 2016; v. §3.2 infra), astfel că o analiză de tipul celei propuse de Mensching (2012) e greu de extins la datele din româna veche. 22Ledgeway (2007: 124-125) arată

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
propuse de Mensching (2012) e greu de extins la datele din româna veche. 22Ledgeway (2007: 124-125) arată că în doar 22,8 % dintre propozițiile V2 din napoletana veche poziția preverbală este ocupată de subiect. 23 În propozițiile interogative totale, deplasarea verbului în poziție inițială este o strategie de marcare a forței interogative, neapărat un reflex al gramaticii V2 (v. Roberts 1993; Poletto 2014 i.a.). 24 Spre deosebire de toate celelalte varietăți analizate, în sarda veche topica nonmarcată, canonică, este V1 (Wolfe 2015a

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
exemple de acest tip (reaș < vreaș); pentru discuția de față, segmentarea alternativă acoperă același fenomen, i.e. inversiunea auxiliarelor între ele. 32 În structurile neinversate, semiadverbul mai prezintă proprietățile de linearizare canonice, caracteristice și românei moderne: apariție între pronumele clitic și verbul lexical (i) sau între auxiliar și verbul lexical (ii), distribuție specifică și altor semiadverbe (iii). (i) a. eu memaiveseliiu de Dumnedzău (PH.1500−10: 87v) b. că nu poate să sămaibată cu turcii (NL.~1750−66: 10) (ii) a. Și

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
discuția de față, segmentarea alternativă acoperă același fenomen, i.e. inversiunea auxiliarelor între ele. 32 În structurile neinversate, semiadverbul mai prezintă proprietățile de linearizare canonice, caracteristice și românei moderne: apariție între pronumele clitic și verbul lexical (i) sau între auxiliar și verbul lexical (ii), distribuție specifică și altor semiadverbe (iii). (i) a. eu memaiveseliiu de Dumnedzău (PH.1500−10: 87v) b. că nu poate să sămaibată cu turcii (NL.~1750−66: 10) (ii) a. Și au întrebat Ștefan-vodă pre sihastru ce va

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
Balotă [de?] am împărțit moșiia în 4 părț ca frații. Decii, eu, Crăciun, m-au ajunsu vreame de [n]evoie pentru că am furat u<n> cal al Bălosului o(t) Ivănășăști, pe nume Stan. (DÎ.1563-64: II) 42Gapping-ul cu omiterea verbului în primul conjunct apare foarte rar și poate fi ilustrat prin exemple ca următoarele: (i) a. Mângăios și milostiv (√e) Domnul, în-lu<n>g-rrăbdătoriu, și e multu milostiv.( PH.1500−10: 122r) b. dintr-aceștia unii în lățime (√se ti

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
FORCE 0 și FIN0 (un efect, între altele, imposibilitatea propoziției infinitivale de a proiecta periferia stângă). 46V., de exemplu, remarca din Alboiu, Hill și Sitaridou (2014: 8): "[c]litic pronouns, be they proclitic or enclitic, cannot be separated from the verb (or auxiliary) at any time", deși există atestări ale dislocării inclusiv în cronicile moldovenești:așa s-au adaos și Moldova, carea mai apoi de alte țări s-au descălecat, de s-aude sârgulățit și fără zăbavă au îndireptatu (ULM.~ 1725

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
veni) (deși încorporarea adverbului mai în structura infinitivului nu este exclusă pe criterii morfologice, infinitivul din alte structuri acceptându-l liber pe mai, e.g. va mai veni); în schimb, capacitatea infinitivului de a marca distincții de diateză în structura cu verbul modal putea (e.g. Ion poate citi cartea / Cartea poate fi citită de Ion) arată că infinitivul are un anume grad de elaborare sintactică în domeniul vP (v. Nicolae 2015d). 49Le mulțumesc Ralucăi Brăescu și Adinei Dragomirescu pentru confirmarea judecăților de

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
rich. This is because the inflectional information is expressed jointly by the stem, the tense suffix and the inflectional ending" (Oniga 2014: 109). 53De asemenea, foarte nespecifică este encliza pronumelui reflexiv la infinitivul scurt verbal în structura predicatului complex cu verbul modal a putea, dat fiind că o bine-cunoscută caracteristică a acestor structuri este realizarea pronumelui clitic în domeniul verbului modal (Se puteau vedea), nu în domeniul infinitivului (*Puteau se vedeau):nu poate cetate ascunde-se (CT.1560-1: 7r; Nicolae și

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
ending" (Oniga 2014: 109). 53De asemenea, foarte nespecifică este encliza pronumelui reflexiv la infinitivul scurt verbal în structura predicatului complex cu verbul modal a putea, dat fiind că o bine-cunoscută caracteristică a acestor structuri este realizarea pronumelui clitic în domeniul verbului modal (Se puteau vedea), nu în domeniul infinitivului (*Puteau se vedeau):nu poate cetate ascunde-se (CT.1560-1: 7r; Nicolae și Niculescu 2016) --------------- ------------------------------------------------------------ --------------- ------------------------------------------------------------ IV ix x Cuprins Ordinea constituenților în limba română: o perspectivă diacronică 163 xii Convenții, simboluri și

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
1560-1: 7r; Nicolae și Niculescu 2016) --------------- ------------------------------------------------------------ --------------- ------------------------------------------------------------ IV ix x Cuprins Ordinea constituenților în limba română: o perspectivă diacronică 163 xii Convenții, simboluri și abrevieri 4 Introducere 36 Variație și schimbare de topică în limba română. Cadru teoretic. Metodologie 116 Deplasarea verbului și structura nucleului propozițional în româna modernă 162 O analiză diacronică și comparată a deplasării verbului în limba română 164 165 224 O analiză diacronică și comparată a deplasării verbului în limba română Ordinea constituenților în limba română: o perspectivă

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]