KorAP: Find »[drukola/base=judecătoresc & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...6022 6023 6024 ...6085 >

152,117 matches

Corola-website/Law/268965_a_270294

în a cărui rază teritorială se află clădirea, în termen de 30 de zile după cum urmează: a) pentru o clădire dobândită prin acte translative ale dreptului de proprietate, de la data menționată în act; ... b) pentru o clădire dobândită prin hotărâre judecătorească, de la data rămânerii definitive și irevocabile/definitive și executorii a hotărârii judecătorești, după caz; ... c) pentru o clădire care face obiectul unui contract de fiducie, de la data prevăzută în contract; ... d) pentru o clădire nou-construită, de la data dobândirii, așa cum este

NORME METODOLOGICE din 6 ianuarie 2016 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/268965_a_270294]
de zile după cum urmează: a) pentru o clădire dobândită prin acte translative ale dreptului de proprietate, de la data menționată în act; ... b) pentru o clădire dobândită prin hotărâre judecătorească, de la data rămânerii definitive și irevocabile/definitive și executorii a hotărârii judecătorești, după caz; ... c) pentru o clădire care face obiectul unui contract de fiducie, de la data prevăzută în contract; ... d) pentru o clădire nou-construită, de la data dobândirii, așa cum este prevăzută la art. 461 alin. (3) din Codul fiscal; ... e) pentru o

NORME METODOLOGICE din 6 ianuarie 2016 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/268965_a_270294]
privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, prin care se atestă proprietatea persoanelor asupra terenurilor în cauză sau schimbarea respectivă, după caz. ... (3) Impozitul pe teren se datorează și în cazul contribuabililor pentru terenurile dobândite prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile/definitive și executorii prin care li s-a constituit sau reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole sau forestiere, după caz, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui punerii în posesie constatate prin procese-verbale

NORME METODOLOGICE din 6 ianuarie 2016 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/268965_a_270294]
iar proprietarul care predă mijlocul de transport are obligația să furnizeze organului fiscal local o copie certificată "Conform cu originalul", precum și cu mențiunea "Documentele anexate sunt corecte și complete, conforme cu realitatea" și semnată de către contribuabil. ... (6) În cazul unei hotărâri judecătorești care consfințește faptul că o persoană a pierdut dreptul de proprietate, aceasta are obligația înregistrării documentului respectiv în registrul prevăzut la alin. (1) și să depună la organul fiscal o copie certificată "Conform cu originalul" și semnată de către contribuabil. ... (7) Pe

NORME METODOLOGICE din 6 ianuarie 2016 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/268965_a_270294]
fiscală prevăzută la alin. (2) se anexează o copie de pe cartea de identitate, precum și copia certificată "pentru conformitate cu originalul" de pe contractul de vânzare-cumpărare, sub semnătură privată, contractul de schimb, factura, actul notarial de donație, certificatul de moștenitor etc., hotărârea judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă/definitiva și executorie, după caz, sau orice alt document similar. Întreaga răspundere pentru veridicitatea celor declarate, precum și pentru autenticitatea actelor depuse aparține contribuabilului. ... 131. Impozitul pe mijloacele de transport nu se dă la scădere pentru anul

NORME METODOLOGICE din 6 ianuarie 2016 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/268965_a_270294]
locale au competența de a solicita informații și documente cu relevanță fiscală contribuabililor în cauză, iar în cazul în care informațiile nu sunt concludente, autoritățile administrației publice locale pot solicita registrului comerțului, Agenției Naționale de Administrare Fiscală, notarilor, avocaților, executorilor judecătorești, organelor de poliție, organelor vamale, serviciilor publice comunitare pentru regimul permiselor de conducere și înmatriculare a vehiculelor, serviciilor publice comunitare pentru eliberarea pașapoartelor simple, serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor, precum și oricărei altei entități care deține informații sau documente

NORME METODOLOGICE din 6 ianuarie 2016 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/268965_a_270294]
Corola-website/Law/270461_a_271790

încălcat. În consecință, Curtea reține că autorul excepției, astfel cum rezultă din motivarea acesteia, a invocat neconstituționalitatea dispozițiilor legale citate în raport cu prevederile art. 1 alin. (5) și art. 126 alin. (1) din Constituție referitoare la calitatea legii și la instanțele judecătorești. 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, cu privire la critica potrivit căreia sintagma "interes public" din cuprinsul dispozițiilor art. 318 alin. (1) din Codul de procedură penală este ambiguă, nefiind definită în cuprinsul Codului de procedură penală sau al Codului penal, Curtea urmează

DECIZIE nr. 23 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/270461_a_271790]
acest aspect, Curtea urmează a verifica dacă exercitarea acestei atribuții de către procuror, fără încuviințarea instanței de judecată, nu este de natură a-l plasa pe acesta în situația de a înfăptui un act de justiție, intrând în sfera prerogativelor instanțelor judecătorești. 19. Analizând dispozițiile procesual penale ce reglementează etapele procesului penal, Curtea constată că urmărirea penală, reglementată prin art. 285-341 din Codul de procedură penală, este cea dintâi etapă a procesului penal. Aceasta este premergătoare judecății, se desfășoară conform unei proceduri

DECIZIE nr. 23 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/270461_a_271790]
drepturi și libertăți și instanța de judecată; exercită acțiunea penală; exercită acțiunea civilă, în cazurile prevăzute de lege, încheie acordul de recunoaștere a vinovăției, în condițiile legii; formulează și exercită contestațiile și căile de atac prevăzute de lege împotriva hotărârilor judecătorești; îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege. Totodată, competența procurorului în cadrul procesului penal este reglementată la art. 56 alin. (1)-(2) din Codul de procedură penală, conform căruia aceasta constă în conducerea și controlul nemijlocit al activității de urmărire penală

DECIZIE nr. 23 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/270461_a_271790]
aplicare directă a dispozițiilor art. 3 alin. (1) din Codul de procedură penală, dar și a prevederilor art. 126 alin. (1) și (2) din Constituție, care prevăd realizarea justiției prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege. În același timp, prevederile art. 131 din Legea fundamentală reglementează rolul Ministerului Public, potrivit cărora, în activitatea judiciară, acesta reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor. Potrivit alin. (2

DECIZIE nr. 23 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/270461_a_271790]
sens, Curtea reține că, prin Decizia nr. 339 din 18 iulie 1997 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 170 din 25 iulie 1997, a constatat că în dispozițiile cap. VI din titlul III al Constituției, consacrat autorității judecătorești, constituantul a reglementat toate instituțiile care dau expresie puterii judecătorești - instanțe, Ministerul Public și Consiliul Superior al Magistraturii -, dar a recunoscut atributul de înfăptuire a justiției numai Înaltei Curți de Casație și Justiție și celorlalte instanțe judecătorești stabilite prin lege

DECIZIE nr. 23 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/270461_a_271790]
iulie 1997 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 170 din 25 iulie 1997, a constatat că în dispozițiile cap. VI din titlul III al Constituției, consacrat autorității judecătorești, constituantul a reglementat toate instituțiile care dau expresie puterii judecătorești - instanțe, Ministerul Public și Consiliul Superior al Magistraturii -, dar a recunoscut atributul de înfăptuire a justiției numai Înaltei Curți de Casație și Justiție și celorlalte instanțe judecătorești stabilite prin lege și că, atât timp cât legiuitorul nu le-a conferit acestor autorități

DECIZIE nr. 23 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/270461_a_271790]
Constituției, consacrat autorității judecătorești, constituantul a reglementat toate instituțiile care dau expresie puterii judecătorești - instanțe, Ministerul Public și Consiliul Superior al Magistraturii -, dar a recunoscut atributul de înfăptuire a justiției numai Înaltei Curți de Casație și Justiție și celorlalte instanțe judecătorești stabilite prin lege și că, atât timp cât legiuitorul nu le-a conferit acestor autorități atributul înfăptuirii justiției, ci doar al participării la realizarea acesteia, ele nu dobândesc prerogativele instanțelor. De asemenea, prin Decizia nr. 924 din 1 noiembrie 2012 , publicată în

DECIZIE nr. 23 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/270461_a_271790]
1 noiembrie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 22 noiembrie 2012, Curtea a reținut că Ministerul Public a fost instituit, prin art. 131 și 132 din Constituția României, ca o magistratură componentă a autorității judecătorești, având rolul de a reprezenta în activitatea judiciară interesele generale ale societății și de a apăra ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor. Prin aceeași decizie, s-a arătat că procurorii au, ca și judecătorii, statut constituțional de magistrați

DECIZIE nr. 23 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/270461_a_271790]
procurorii au, ca și judecătorii, statut constituțional de magistrați, prevăzut expres în art. 133 și 134 din Legea fundamentală, că aceștia sunt numiți în funcție, ca și judecătorii, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii și că același organ al autorității judecătorești îndeplinește rolul de instanță de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și procurorilor. În continuare, Curtea a statuat că independența justiției cuprinde două componente, și anume componenta instituțională (care nu se referă exclusiv la judecători, ci acoperă sistemul judiciar

DECIZIE nr. 23 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/270461_a_271790]
a reținut că procurorul care a dispus arestarea preventivă a reclamantului nu era un "magistrat", în sensul art. 5 paragraful 3 din Convenție, și că, în consecință, urmează a se verifica dacă legalitatea măsurii arestării preventive a fost supusă controlului judecătoresc și dacă acesta a intervenit "de îndată", în sensul aceleiași dispoziții din Convenție. 23. Având în vedere aceste argumente, Curtea constată că stabilirea vinovăției inculpatului și aplicarea pedepselor penale sunt de competența instanței de judecată, care beneficiază, în mod exclusiv

DECIZIE nr. 23 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/270461_a_271790]
fi executată, conferindu-i prerogativele de jurisdictio și imperium specifice instanțelor de judecată. În acest fel, Curtea constată că, prin aplicarea prevederilor art. 318 din Codul de procedură penală, procurorul realizează, în mod direct, un act de justiție, sustrăgând instanțelor judecătorești judecarea cauzelor. Or, se impune ca justiția să fie realizată într-un mod transparent, prin soluționarea cauzelor potrivit principiilor de drept procesual penal reglementate cu privire la desfășurarea ședințelor de judecată. În acest sens, prin Decizia nr. 839 din 8 decembrie 2015

DECIZIE nr. 23 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/270461_a_271790]
adecvat între aplicarea principiului legalității, specific sistemului de drept continental, existent în România, și aplicarea principiului oportunității, specific sistemului de drept anglo-saxon, dând prevalență acestuia din urmă, în detrimentul celui dintâi, prin reglementarea printre atribuțiile procurorului a unor acte specifice puterii judecătorești. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 318 din Codul de procedură penală, procurorul are posibilitatea de a renunța la urmărirea penală și, în consecință, de a se substitui instanței de judecată, în realizarea actului de justiție, în cazul unui număr de aproximativ

DECIZIE nr. 23 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/270461_a_271790]
Codul penal. 33. Pentru toate aceste motive, Curtea constată că renunțarea la urmărirea penală de către procuror, fără ca aceasta să fie supusă controlului și încuviințării instanței de judecată, echivalează cu exercitarea de către acesta a unor atribuții ce aparțin sferei competențelor instanțelor judecătorești, reglementată la art. 126 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege. Pentru acest motiv, Curtea constată că renunțarea de către procuror la urmărirea penală

DECIZIE nr. 23 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/270461_a_271790]
de judecată, echivalează cu exercitarea de către acesta a unor atribuții ce aparțin sferei competențelor instanțelor judecătorești, reglementată la art. 126 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege. Pentru acest motiv, Curtea constată că renunțarea de către procuror la urmărirea penală, în condițiile reglementate la art. 318 alin. (1) din Codul de procedură penală, contravine normei constituționale anterior enunțate. 34. Cu privire la efectele pe care urmează a

DECIZIE nr. 23 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/270461_a_271790]
nr. 185 din 11 martie 2016. Așadar, din ziua publicării prezentei decizii, competența procurorului de a dispune soluții de renunțare la urmărirea penală, conform art. 318 din Codul de procedură penală, care să nu fie supuse controlului și încuviințării instanței judecătorești, încetează [a se vedea mutatis mutandis, cu privire la efectele deciziei de admitere a Curții Constituționale, Decizia nr. 895 din 17 decembrie 2015 , (paragraful 28) ]. 35. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin

DECIZIE nr. 23 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/270461_a_271790]
criticile formulate, pentru următoarele motive: 1. Renunțarea la urmărirea penală a fost introdusă de legiuitor în arhitectura dreptului procesual românesc, ca un element de noutate în privința soluțiilor de neurmărire penală ce pot fi dispuse de procuror, în scopul degrevării instanțelor judecătorești de sarcina soluționării unor cauze penale referitoare la fapte prevăzute de legea penală ce nu prezintă un pericol social ridicat. Această soluție este însoțită de sporirea garanțiilor procesuale în etapa urmăririi penale. Ea reprezintă o consecință a implementării în legislația

DECIZIE nr. 23 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/270461_a_271790]
126 alin. (1) din Constituție, precum și la concluzia, explicit exprimată de către instanța de contencios constituțional în considerentele Deciziei nr. 23 din 20 ianuarie 2016 , conform căreia viciile de neconstituționalitate constatate prin această decizie ar putea fi remediate prin reglementarea controlului judecătoresc cu privire la soluțiile de renunțare la urmărirea penală dispuse de procuror, constatăm că un astfel de control al instanțelor judecătorești asupra soluțiilor de renunțare la urmărirea penală este deja reglementat în cuprinsul Codul de procedură penală. În acest sens reținem că

DECIZIE nr. 23 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/270461_a_271790]
23 din 20 ianuarie 2016 , conform căreia viciile de neconstituționalitate constatate prin această decizie ar putea fi remediate prin reglementarea controlului judecătoresc cu privire la soluțiile de renunțare la urmărirea penală dispuse de procuror, constatăm că un astfel de control al instanțelor judecătorești asupra soluțiilor de renunțare la urmărirea penală este deja reglementat în cuprinsul Codul de procedură penală. În acest sens reținem că dispozițiile art. 319 din Codul de procedură penală prevăd continuarea urmăririi penale la cererea suspectului sau a inculpatului, arătând

DECIZIE nr. 23 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/270461_a_271790]
care constau în formularea de plângeri ce sunt adresate procurorului ierarhic superior și, în final, instanței de judecată căreia i-ar reveni competența să soluționeze cauza în primă instanță. Așa fiind, apreciem că nu poate fi susținută lipsa controlului instanței judecătorești asupra soluției de renunțare la urmărirea penală. Prin urmare, părțile care se consideră prejudiciate prin renunțarea la urmărirea penală beneficiază de dreptul de a se adresa unei instanțe pentru a-și apăra interesele, dispozițiile Codului de procedură penală oferindu-le

DECIZIE nr. 23 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/270461_a_271790]