15,536 matches
-
perfectă. Cea bună este că acest lucru nu trebuie neapărat să fie o problemă. Cei mai buni manageri Înțeleg și acceptă pe deplin faptul că În toate organizațiile Ă companii, școli, biserici, asociații Ă seformează grupulețe. După cum remarcă Jean Hollands, autoarea cărții Same Game, Different Rules, „persoana care spune «nu am nimic de-a face cu politica de birou» se află Într-o mare primejdie”. „Doar cel mai puternic supraviețuiește”, spune ea, „iar cei mai puternici sunt cei care vor Înțelege
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
deveni „ucigător de serioase”. Ideea este că am eliminat distracția la locul de muncă. În consecință, productivitatea, moralul și chiar profiturile au de suferit. Oamenii nu se mai duc la serviciu cu plăcere Ă și pe bună dreptate. Barbara Mackoff, autoarea cărții What Mona Lisa Knew, spune că munca n-a fost nicicând mai serioasă. „De aceea”, scrie ea, „suntem datori să venim din plăcere la serviciu”. Ne distrăm sau nu? Distracția la locul de muncă nu Înseamnă numai râsete și
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
Marta (pseudonim al Martei Pop; 31.I.1930, București), prozatoare. A absolvit Facultatea de Matematică-Fizică din București în 1956. A debutat cu volumul de proză scurtă Geamantanul din America, în 1969. Acesta, precum și următorul, Câinele și gramofonul (1973), dezvăluie o autoare extrem de înzestrată pentru genul scurt, amestecul de ironie, duioșie și umor caracterizând majoritatea schițelor, în care evoluează personaje bine conturate, chiar dacă ele se înscriu mai totdeauna în banalul cotidian. Uneori comicul e atenuat de o undă de melancolie, ca în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286461_a_287790]
-
Porțile vântului (1975), Degetarul de ceață (1976), Croitorul de povești (1980; Premiul Uniunii Scriitorilor) ș.a., se înfățișează o altă latură a personalității prozatoarei, surprinsă de la început de critici, și anume aceea de „om sălbăticit de dorul copilăriei” (Dana Dumitriu). Aici autoarea nu se limitează la repovestirea sau modernizarea poveștilor clasice, ci propune eroi originali, care farmecă prin umor, imaginație și spirit ludic. SCRIERI: Geamantanul din America, București, 1969; Cocoșul de apă, București, 1971; Câinele și gramofonul, București, 1973; Porțile vântului, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286461_a_287790]
-
fixe", din păcate nu identifică și în romanele criticului, abordate tot ca operă autobiografică, același tip de psihologie (redusă la automatism și la niște "structuri simple, neevolutive, mișcate de un singur resort"229). Legătura nu-i scapă însă Ligiei Tudurachi, autoarea celui mai consistent studiu consacrat până în prezent romanelor lovinesciene 230, care semnalează limitele orizontului estetic al cronicarului ce se simte dator să constate eșecul proiectului lovinescian. Or, dacă "imobilitatea psihologică a lui Bizu" (personaj construit ca o "figurină", cu sufletul
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
reverberații negative ce pot dezorganiza personalitatea inclusiv sub aspect social (atitudini, motivație școlară, stima de sine, mod de interactiune în grup). Toate aceste premise, precum și alte sugestii de ordin metodic, sunt cuprinse în lucrarea de față realizată de cele trei autoare: Gabriela Raus, Vasilica Botezatu, Marcela Fărîmă, care cunosc nu numai din teorie aceste aspecte ci și din exercițiul practic pe care il desfășoară în mod curent. Prof.univ.dr. Constantin Cuco[ 4 CUPRINS PREFĂ}|...................................................................................................... CAP. I PARTICULARITĂȚI ALE LIMBAJULUI LA COPILUL CU
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
naturale unde ele trăiesc, sau despre eco-fermele amenajate. Toate informațiile incluse În acest manual au la bază o documentare amplă asupra domeniului abordat, precum și observații critice asupra unor aspecte prezentate de literatura de specialitate ca urmare a experienței dobândite de autoare pe parcursul celor peste 35 de ani de activitate teoretică și aplicată În zootehnia generală și specială. Cu speranța că lucrarea de față va răspunde la cât mai multe dintre Întrebările și problemele celor ce sunt interesați de studiul acestei discipline
Faună cinegetică şi salmonicolă by Elena Popescu-Micloşanu,Romulus Gruia () [Corola-publishinghouse/Science/1285_a_2380]
-
literatura sovietică a epocii, dominată, în proză, de ofensiva formelor scurte, în care rolul tradiției rămâne considerabil. Aprecierile și interpretările depășesc treapta popularizării, dar sunt evident grevate de imixtiunile ideologiei momentului. Constrânsă mai totdeauna de exigențe impuse ori autoimpuse, emoționalitatea autoarei va irupe în încercările memorialistice intitulate Pe scara timpului... (1972). Scurte însemnări despre locuri, oameni și cărți, comunicate în forme mozaicate, miniaturale, evocările rețin câteodată atenția prin prospețimea impresiei. Mai multe traduceri din literatura rusă sunt realizate de N. cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288448_a_289777]
-
personajelor, filiația motivelor și a temelor, depășirea erudiției surselor prin integrarea lor într-un discurs umanist dominat de armonie și frumos, de noblețe spirituală, ilustrând varietatea infinită a vieții în zorile Renașterii. Bazându-se pe tradiția și autoritatea criticii italiene, autoarea discută raportul dintre realism și ficțiune în opera lui Boccaccio, viziunea sa artistică subsumată unei filosofii aparte: descoperirea universului comic în deplinătatea manifestărilor sale. În completarea aceleiași preocupări, Ș. a realizat traduceri din scriitori italieni contemporani (Guido Piovene, Sebastiano Vassalli
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289557_a_290886]
-
pe un substrat tradițional vechi și foarte vechi. Orice ferment exterior - simbolism, expresionism, suprarealism, ermetism - nu face decât să potențeze un fond de creativitate generat de o realitate în care orizontul rustic este o dimensiune fundamentală”. În Fețele orașului (1988), autoarea urmărește „constituirea unor tipologii specifice lumii urbane, succesiunea vârstelor orașului românesc”, începând de la romanele scrise de Dimitrie Bolintineanu, într-o epocă în care proza era încă în căutarea unui stil, a unei identități estetice. Sunt remarcate copilăria prelungită a scrisului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286468_a_287797]
-
tainic și profund, Sfânta Tradiție și, în mod special,- raportarea la cele două arhetipuri ale feminității creștine dintotdeauna: Eva și Sfânta Fecioară Maria. Felicia Cordoneanu rezolvă elegant dilema, pledând pentru evitarea judecăților maniheiste, simpliste, bazate pe certitudini și opțiuni binare. Autoarea cărții pune în evidență - cu deplină îndreptățire - libertatea femeii de a alege, de a-și asuma (sau nu) un rol și un statut social, cu toate consecințele ce decurg de aici. De inlocuit! Mitologii ascunse și manipulări politice Cartea lui
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
critic literar, a dat, prin volumul Dacii în conștiința romanticilor noștri (1979), un foarte serios și aprofundat studiu. Pe lângă originalitatea temei, impun bogăția informației, coerența construcției, rigoarea argumentației și, nu în ultimul rând, eleganța și percutanța stilului. Dominându-și subiectul, autoarea reușește nu doar un excelent expozeu al evoluției ideii de dacism (de la primii cronicari, trecând prin Școala Ardeleană, până la Eminescu), ci și o incitantă analiză a creației câtorva dintre romanticii noștri preocupați de temă, fie în calitate de ideologi: Mihail Kogălniceanu, Alecu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285517_a_286846]
-
Ana Selejan Literatură În totalitarism 19491951 ediția a II-a adăugită cu o Anexă care cuprinde trei texte teoretice ale autoarei București Editura Cartea românească, 2007 Notă la a doua ediție Spre onoarea ei, Editura Cartea Românească continuă actul de restituire culturală prin această retipărire, act Început În 2005 prin reeditarea cărților mele care investigau literatura postbelică din răstimpul 1944-1948: Trădarea
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
literare. Fac această adăugire pentru rotunjirea cunoștințelor În domeniu și cu limpeziri teoretice și delimitări conceptuale, dar și pentru că, În onorabile dicționare literare generale, apărute după 2000, s-au difuzat informații neclare, echivoce și amabile generalități. Sibiu, 22 iunie 2007 Autoarea 1949 RECOMPENSĂ ȘI MISIUNE Înainte de a prezenta prioritățile și problemele literare ale acestui an, vom Încerca să le Încadrăm În climatul cotidian care le-a generat; din acest cadru general vom extrage apoi, câteva evenimente concrete specifice anului, pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În formularea judecății de valoare, canalizarea actelor de creație și de receptare, exclusiv spre depistarea indicelui de mobilizare: la luptă, la muncă, la ură. Geo ȘERBAN 31: „Cartea de față a Sandei Movilă se deosebește categoric de restul operei sale. Autoare a mai multor volume de proză și poezie, scriitoarea a profesat În trecut o literatură străină de viață, Îmbâcsită de ideologia decadentismului burghez. Fără a fi scutită de slăbiciuni, această carte dovedește totuși că Sanda Movilă s-a rupt de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
economiei țării noastre de către imperialismului mondial, epocă ce cuprinde și primul război mondial, și marea furtună revoluționară care a deschis un drum nou omenirii - Revoluția din Octombrie. Aspectele acestea sunt reale, au un conținut istoric just. Credem Însă că privirea autoarei asupra lor se oprește oarecum mecanic. Și aceasta pentru că nu a adâncit legăturile de dezvoltare a realității sociale. Fapt care Își are repercursiuni imediate În construcția Întregii cărți. Fiindcă Sanda Movilă n-a adâncit studiul condițiilor și manifestărilor luptei de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pentru Însușirea unui nivel ideologic cât mai Înalt și pentru vreun contact neîntrerupt cu realitatea care Îi va ajuta să câștige viitoare și depline succese În munca de creație”. George MUNTEANU 32: „ (Ă).Tipurile negative au fost conturate măiestrit de autoare și cititorul reușește Într-adevăr să ia cunoștiință cu ură și dezgust de ele. Prin aceasta s-a depășit Însă proporția firească În construcția romanului, dezvoltându-se elementele negative În dauna tipurilor pozitive, care ar fi trebuit să le opună
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mine și cititorii tov. Gica Iuteș stau un bun șir de ani, la care gândind mă prinde parcă melancolia - totuși o să-mi dați voie să-mi spun la rândul meu părerile. Întâi și Întâi vreau să salut cu entuziasm inițiativa autoarei. Cartea aceasta vine ca un dar de «Ziua copilului» și odată cu alte cărți noi apărute, deschide, să sperăm, seria cărților pe care scriitorii noștri sunt datori să le dea micilor cetățeni ai Patriei. (Ă). Cartea vădește un spirit nou, intenția
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
-i desăvârși construcția. (Ă). Marele merit al volumului Gicăi Iuteș, stă după mine În talentul de a surprinde În câteva Întâmplări foarte obișnuite, tocmai această forță a colectivității În a modela caracterul copiilor. (Ă). Sunt foarte multe momente În care autoarea scoate izbitor la lumină greșelile către care sunt Înclinați copiii și le conduce la lichidarea fără artificialitate, tocmai prin Înrâurirea mediului sănătos. (Ă). În raportul făcut de C. Simonov la Uniunea Scriitorilor Sovietici referitor la situația actuală a literaturii pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mod realist școala nouă legată cu mii de fibre de viața societății. N-am putea spune că În cartea Gicăi Iuteș această problemă e soluționată În mod desăvârșit, dar eroii ei apar În clasă și acasă În mediul lor social. Autoarea reușește să ilustreze adeseori cum educația școlară se Împletește cu educația de acasă, cum familiile muncitorești din care fac parte copiii sădesc În sufletul lor dragostea pentru clasa muncitoare, dragostea pentru victoriile acesteia. (Ă). Dragi tovarăși, aș vrea să spun
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
impresia că, În realitate, această bătălie a Încetat sau se duce undeva departe, de acolo ajungând până la noi doar un ecou afund. Despre loviturile piezișe ale dușmanului de clasă, despre Înverșunarea cu care el dă asalt citadelei acesteia despre care autoarea povestește, nu se vorbește. Doar Într-un singur episod (Neîncrederea bunicului) auzim de grădina boierului Hariton, acum livada gospodăriei colective și povestea nemerniciei moșierului e istorisită ca un fel de basm din vremuri de demult. N-aș vrea să credeți
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Într-un singur episod (Neîncrederea bunicului) auzim de grădina boierului Hariton, acum livada gospodăriei colective și povestea nemerniciei moșierului e istorisită ca un fel de basm din vremuri de demult. N-aș vrea să credeți că Înțeleg prin aceasta că autoarea trebuie să dezbată În paginile cărții Înalte chestiuni de politică pe care copiii nu le Înțeleg sau le repetă uneori papagalicește - ceea ce e rău. E vorba de cu totul altceva. E vorba de realitatea care se răsfrânge nemijlocit În viața
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
unele poezii ale tovarășei Maria Banuș publicate În nr. 5 al revistei Viața Românească și Îndeosebi de poeziile Spunea odată Heineă și Nu, niciodată care dovedesc că poeta străbate un moment de confuzii care-i frânează mersul Înainte. (Ă). Dacă autoarea ar fi folosit imaginara vizită pentru a critica un șir de lipsuri din versurile unora dintre poeții noștri, ea ar fi meritat fără Îndoială să fie Încurajată. Din păcate Însă, poezia Spunea odată Heineă prezintă aceste lipsuri ca fiind caracteristice
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
poemului Cântarea Jiului, căruia reușea să-i analizeze În parte lipsurile, cronica rămânea pur descriptivă și generală. Adică schematică. Cronicarul nu reușea să pătrundă În Însăși structura operei poetice a Veronicăi Porumbacu, punându-i În lumină sensul fundamental, definind personalitatea autoarei și mijloacele sale specifice de creație. În aceste condiții, cronica amintita nu putea constitui un ajutor real nici pentru poetă, nici pentru cititorii ei. (Ă). Trebuie să precizăm bine sensul unor noțiuni uzuale În știința noastră, dacă vrem să le
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
sensurilor lumii postmoderne face dificilă comunicarea prin s imb olur i și consensul asupra acestora. Simbolurile moștenite depind de un moment cultural particular și, așa cum observa și Loos, nu pot evolua și nu pot reflecta realitățile momentului prezent. În consecință, autoarea concluzionează că pentru a putea evolua În pas cu trasformările culturale, arhitectura are nevoie de un ornament eliberat de simbol. Ceea ce justifică ornamentul În absența simbolului, din perspectiva lui Moussavi, este rolul de „traducător― al mișcărilor culturale și de generator
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]