KorAP: Find »[drukola/base=constituționalitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...602 603 604 ...619 >

15,474 matches

Corola-website/Law/272505_a_273834

primar este ales, mandatul său este validat de instanța judecătorească, în timp ce încetarea mandatului înainte de termen se dispune de prefect, care este reprezentantul Guvernului la nivel local. Astfel, în lipsa unor raporturi de subordonare între primar și prefect, se pune în discuție constituționalitatea acestor norme de lege și a capacității prefectului de a emite acte administrative care se referă la încetarea mandatului de primar, mandat a cărui validare s-a făcut de o instanță judecătorească. 11. Realizând un paralelism între funcția de prefect

DECIZIE nr. 175 din 29 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (4) şi art. 26 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, art. 69 alin. (3), (4) şi (5) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , art. 15 alin. (2) lit. b) şi art. 16 alin. (1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, precum şi art. 91 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272505_a_273834]
juridice. 26. De asemenea, potrivit art. 121 alin. (2) din Legea fundamentală, "Consiliile locale și primarii aleși funcționează, în condițiile legii, ca autorități administrative autonome și rezolvă treburile publice din comune și orașe". Or, dispozițiile de lege supuse controlului de constituționalitate reglementează procedura constatării încetării mandatului de primar înainte de termen, ținându-se cont de toate etapele necesare și specifice acestui domeniu, și fără a afecta funcționarea administrației publice locale. În aceste condiții, din analiza dispozițiilor legale criticate rezultă că acestea nu

DECIZIE nr. 175 din 29 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (4) şi art. 26 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, art. 69 alin. (3), (4) şi (5) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , art. 15 alin. (2) lit. b) şi art. 16 alin. (1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, precum şi art. 91 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272505_a_273834]
echilibrului puterilor în stat, în cadrul democrației constituționale, potrivit art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală. Prin urmare, Curtea constată că prevederile constituționale ale art. 16 nu sunt încălcate. 29. Referitor la critica potrivit căreia dispozițiile de lege supuse controlului de constituționalitate încalcă principiul simetriei juridice, Curtea reține că, referitor la acest principiu, prin Decizia nr. 147 din 21 februarie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 7 martie 2007, și Decizia nr. 334 din 26 iunie

DECIZIE nr. 175 din 29 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (4) şi art. 26 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, art. 69 alin. (3), (4) şi (5) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , art. 15 alin. (2) lit. b) şi art. 16 alin. (1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, precum şi art. 91 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272505_a_273834]
Corola-website/Law/272559_a_273888

consacră dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil. 21. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile criticate din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare celor formulate și în cauzele prezente. 22. Astfel, în ceea ce privește critica de neconstituționalitate a prevederilor art. 9 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 în raport cu art. 21 din Constituție, Curtea s-a

DECIZIE nr. 221 din 12 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 lit. a) şi art. 39 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272559_a_273888]
Corola-website/Law/272560_a_273889

Primul Protocol adițional la Convenție. 16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, din perspectiva unor critici asemănătoare, dispozițiile art. 10 și art. 11 alin. (1) și (3) din Legea nr. 164/2014 au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, iar prin Decizia nr. 855 din 10 decembrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 4 martie 2016, Decizia nr. 14 din 19 ianuarie 2016 și Decizia nr. 15 din 19 ianuarie 2016 , publicate în

DECIZIE nr. 213 din 12 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (3) şi (6) şi ale art. 11 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272560_a_273889]
stare de discriminare între diverse persoane, în funcție de actul normativ aplicabil fiecăreia. Faptul că, prin succesiunea unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații apreciate subiectiv, prin prisma propriilor lor interese, ca defavorabile nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituționalitatea textelor respective (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996). Altfel spus, raportat la situația de față, inegalitatea de tratament juridic

DECIZIE nr. 213 din 12 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (3) şi (6) şi ale art. 11 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272560_a_273889]
Corola-website/Law/272564_a_273893

președintele acordă cuvântul autorului excepției de neconstituționalitate, care solicită admiterea acesteia. Arată mai întâi că realizează că acest dosar are o anume vulnerabilitate, și anume că nu se pot examina cu egală măsură ambele articole ce formează obiectul controlului de constituționalitate. De aceea, a fost demarată în paralel și o procedură în contencios administrativ care, permițând atacarea cu forță egală a ambelor articole, ar fi înlăturat această vulnerabilitate, însă dosarul de la Curtea de Apel București nu a ajuns încă la Curtea

DECIZIE nr. 246 din 4 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272564_a_273893]
excepției arată că, înainte de a aduce argumente în plus față neconstituționalitatea art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 , își începe argumentația pledând pentru justificarea extinderii controlului și asupra celorlalte prevederi criticate. 5. Pentru a putea extinde controlul de constituționalitate, trebuie îndeplinite două condiții: articolul atacat direct să fie declarat neconstituțional și articolul asupra căruia se extinde controlul să nu poată fi disociat, în mod necesar și evident, de articolul menționat în sesizare. Ca urmare, în situația în care Curtea

DECIZIE nr. 246 din 4 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272564_a_273893]
care cerințele de reprezentativitate din două asemenea puncte obligatorii de trecere - mai exact la depunerea candidaturilor și la atribuirea mandatelor - sunt conforme cu normele constituționale. Deci legătura este evidentă și necesară, chiar dacă nu este stridentă, astfel că extinderea controlului de constituționalitate are o justificare legală. 7. Pentru situația în care Curtea va respinge extinderea controlului de constituționalitate, se solicită a se avea în vedere precedentul constituțional consacrat prin Decizia nr. 415 din 14 aprilie 2010, referitoare la excepția de neconstituționalitate a

DECIZIE nr. 246 din 4 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272564_a_273893]
și la atribuirea mandatelor - sunt conforme cu normele constituționale. Deci legătura este evidentă și necesară, chiar dacă nu este stridentă, astfel că extinderea controlului de constituționalitate are o justificare legală. 7. Pentru situația în care Curtea va respinge extinderea controlului de constituționalitate, se solicită a se avea în vedere precedentul constituțional consacrat prin Decizia nr. 415 din 14 aprilie 2010, referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor cap. I "Dispoziții generale" (art. 1-9), ale art. 11 lit. e), f) și g), ale

DECIZIE nr. 246 din 4 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272564_a_273893]
4), ale cap. VI - "Verificarea averilor, a conflictelor de interese și a incompatibilităților" (art. 45-50) și ale art. 57 din Legea nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, prin care Curtea a extins controlul de constituționalitate și asupra unor prevederi care nu formau obiectul sesizării, respectiv asupra articolului care impunea publicarea pe internet a declarațiilor de avere, despre care semnatarii opiniei separate la aceeași decizie au opinat că nu are legătură necesară și evidentă cu dispozițiile

DECIZIE nr. 246 din 4 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272564_a_273893]
majoritate sau nu, punct". 9. Referindu-se, în continuare, la raportul întocmit, arată că judecătorul raportor nu a expus un punct de vedere asupra art. 101 alin. (2) și (3) din Legea nr. 115/2015 , nici în ceea ce privește extinderea controlului de constituționalitate, nici pe fondul său. În schimb, în ce privește art. 50 alin. (2) din aceeași lege, domnia sa a lăsat la latitudinea Plenului să aprecieze dacă cerința prezentării unui anume număr de semnături la depunerea candidaturii mai corespunde considerentelor exprimate într-o decizie

DECIZIE nr. 246 din 4 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272564_a_273893]
Curții Constituționale poate constitui un imbold în acest sens. 10. Cât privește punctele de vedere exprimate de autoritățile publice în cauză, arată mai întâi că, referitor la art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 , acestea converg spre apărarea constituționalității lui, aspectele reținute fiind deja abordate în concluziile pe care autorul excepției le-a prezentat. Cât privește dispozițiile art. 101 alin. (2) și (3) din Legea nr. 115/2015 , arată că Guvernul s-a limitat să afirme constituționalitatea alegerilor într-

DECIZIE nr. 246 din 4 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272564_a_273893]
spre apărarea constituționalității lui, aspectele reținute fiind deja abordate în concluziile pe care autorul excepției le-a prezentat. Cât privește dispozițiile art. 101 alin. (2) și (3) din Legea nr. 115/2015 , arată că Guvernul s-a limitat să afirme constituționalitatea alegerilor într-un singur tur, a citat câteva extrase din jurisprudență, dar nu a fundamentat propriul său punct de vedere. Avocatul Poporului "se plasează în plină eroare", susținând că soluția alegerii primarilor cu majoritatea relativă ar fi fost deja verificată

DECIZIE nr. 246 din 4 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272564_a_273893]
într-un singur tur a președinților de consilii județene pentru că aceasta nu e o instituție de rang constituțional, cum este primarul, deci poate fi aleasă oricum, însă alegerea primarilor într-un singur tur nu a fost niciodată supusă controlului de constituționalitate. Precizează, totodată, că prin excepția de neconstituționalitate nu contestă dreptul exclusiv al Parlamentului de a legifera tipul de scrutin sau modalitățile de exercitate a drepturilor electorale, ci solicită verificarea măsurii în care Parlamentul, impunând alegerea primarilor cu majoritatea relativă, a

DECIZIE nr. 246 din 4 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272564_a_273893]
de faptul că nu a fost îndeplinită condiția legală prevăzută de art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 , referitoare la numărul de susținători ai candidaturii. 13. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul susține mai întâi "extinderea controlului de constituționalitate asupra art. 101 alin. (2) și (3) din Legea nr. 115/2015 ", arătând că o consideră necesară și justificată în virtutea faptului că cele două articole contestate (art. 50 și art. 101) "formează, împreună, un mecanism de manipulare a legislației electorale

DECIZIE nr. 246 din 4 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272564_a_273893]
101 alin. (2) și (3), întrucât ambele formează, împreună, un mecanism de manipulare a legislației electorale în favoarea partidelor aflate la putere". 14. În continuare, circumstanțiind situația de fapt care a determinat ridicarea excepției de neconstituționalitate, arată că înțelege să conteste constituționalitatea art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 întrucât "reprezintă o ingerință excesivă a statului asupra dreptului de a fi ales", precum și faptul că a optat pentru "cifra de 3 semnături, prin analogie cu soluția adoptată de către Parlament în ceea ce privește

DECIZIE nr. 246 din 4 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272564_a_273893]
constata că sistemul de vot organizat într-un singur tur de scrutin nu corespunde principiilor constituționale și realităților socio-politice ale statului român, în virtutea rolului său consacrat de art. 142-147 din Legea fundamentală, aceasta are posibilitatea ca, în urma exercitării controlului de constituționalitate, să aprecieze asupra necesității elaborării unei noi concepții cu privire la întregul sau o parte a sistemului electoral, așa cum a mai făcut-o anterior în activitatea de soluționare a unor cauze privind constituționalitatea unor dispoziții în materie electorală". În acest sens, amintește

DECIZIE nr. 246 din 4 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272564_a_273893]
fundamentală, aceasta are posibilitatea ca, în urma exercitării controlului de constituționalitate, să aprecieze asupra necesității elaborării unei noi concepții cu privire la întregul sau o parte a sistemului electoral, așa cum a mai făcut-o anterior în activitatea de soluționare a unor cauze privind constituționalitatea unor dispoziții în materie electorală". În acest sens, amintește considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 75/2015 potrivit cărora legiferarea rămâne atribuția exclusivă a Parlamentului, care, însă, în procesul de elaborare a actelor normative, are obligația de a respecta principiile constituționale

DECIZIE nr. 246 din 4 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272564_a_273893]
piedică în prezentarea candidaturilor electorale". ( Decizia nr. 522 din 8 mai 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din data de 15 mai 2008). 38. Față de jurisprudența menționată, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra constituționalității soluției legislative de principiu constând în obligația prezentării de liste de susținători de către candidații independenți, inclusiv pentru funcția de primar, considerentele enunțate cuprinzând, implicit, un test de proporționalitate pe care Curtea l-a aplicat în privința numărului de susținători prevăzut de

DECIZIE nr. 246 din 4 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272564_a_273893]
țin deja de natura/substanța competiției politice, reflectând implicit libertatea de voința a electoratului, esențială într-un stat democratic. În ceea ce privește susținerile referitoare la "pervertirea" condiției stabilite de lege și pretinsul comportament fraudulos al unor candidați, acestea nu constituie critici de constituționalitate și, prin urmare, nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale. 49. Concluzionând în privința excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 , Curtea constată că legislația electorală din România a stabilit și stabilește

DECIZIE nr. 246 din 4 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272564_a_273893]
însuși autorul excepției, sesizând problemele pe care le ridică excepția de neconstituționalitate formulată, din punct de vedere al cauzelor de inadmisibilitate reglementate de art. 29 din Legea nr. 47/1992 , arată că, de fapt, cererea sa privește "extinderea" controlului de constituționalitate asupra art. 101 alin. (2) și (3) din Legea nr. 115/2015 , pe care o consideră necesară și justificată în virtutea faptului că cele două articole contestate (art. 50 și art. 101) "formează, împreună, un mecanism de manipulare a legislației electorale

DECIZIE nr. 246 din 4 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272564_a_273893]
iunie 2016". 56. O astfel de "extindere" însă, ar putea avea ca temei doar prevederile exprese ale art. 31 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cărora "În caz de admitere a excepției, Curtea se va pronunța și asupra constituționalității altor prevederi din actul atacat, de care, în mod necesar și evident, nu pot fi disociate prevederile menționate în sesizare", fiind prin urmare, susceptibilă de a fi analizată ca atare numai în ipoteza admiterii excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art.

DECIZIE nr. 246 din 4 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272564_a_273893]
Corola-website/Law/272628_a_273957

care s-a invocat excepția de neconstituționalitate, astfel încât, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale (a se vedea Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011), Curtea urmează a analiza constituționalitatea acestora. 19. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal, care a sesizat din oficiu Curtea, susține că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 11 referitor la dreptul internațional și dreptul intern, art.

DECIZIE nr. 129 din 10 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272628_a_273957]
285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 28 decembrie 2010, prevederi de lege care au constituit, la rândul lor, obiect al controlului de constituționalitate. În acest sens este, spre exemplu, Decizia nr. 536 din 14 iulie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 19 august 2015, prin care Curtea a constatat că aceste din urmă prevederi nu contravin dispozițiilor

DECIZIE nr. 129 din 10 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272628_a_273957]