15,170 matches
-
și să cîștig și mai mulți bani în mod cinstit"20. Nu putem spune decît că, în cadrul acestei confruntări, Maniu a fost mai demn și că avea dreptate. Cît de multă dreptate a avut se va dovedi la Consiliul de Coroană din 1940, unde Iorga a trebuit în cele din urmă să vadă în Carol ceea ce era acesta în realitate. Și intervențiile personale ale lui Maniu și ale generalului Antonescu (care avea un mare respect față de Maniu, în ciuda diferențelor politice) au
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
se preteze la acest lucru, ceea ce a dus la înlăturarea sa. Cuza, cu antisemitismul său fanatic, păstra o tăcere prudentă. Oare ce era mîndra "Republică a Literelor"? Cîți oameni de caracter erau locuitori ai acesteia? Argetoianu nu a menționat deloc "Coroana Curvelor"; el s-a alăturat grupului numeros care se gudura pe lîngă Madam Lupescu și pe lîngă puterea și influența pe care le deținea ea. Prințul moștenitor Mihai își iubea tatăl și-i plăcea și Duduia deși unele dezvăluiri recente
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
durat pînă la restaurarea neoliberalismului din noiembrie. Iorga a ridiculizat conducerea Partidului Național Țărănesc, pe care o considera acum mai rea decît cea liberală. Vaida a devenit "aventurierul Pestei" (Budapestei); Au cutezat să abuzeze de numele Majestății Sale". "Să umilească Coroana, aceasta este cea mai aprinsă dorință a dlui Maniu, dictatul constituțional al României". "Dar Coroana are prerogative!", continua Iorga amenințător. Iorga s-a bucurat de căderea guvernului Vaida. "Prăbușirea unei aventuri"89. Regelui Carol puțin îi păsa de acest lucru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
care o considera acum mai rea decît cea liberală. Vaida a devenit "aventurierul Pestei" (Budapestei); Au cutezat să abuzeze de numele Majestății Sale". "Să umilească Coroana, aceasta este cea mai aprinsă dorință a dlui Maniu, dictatul constituțional al României". "Dar Coroana are prerogative!", continua Iorga amenințător. Iorga s-a bucurat de căderea guvernului Vaida. "Prăbușirea unei aventuri"89. Regelui Carol puțin îi păsa de acest lucru. Iorga era cel care era în pericol să devină un fel de "călău" respectabil al
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
parte? Astăzi, mișcările acestea stăpînesc suprafața planetei noastre. Legiunea compensa lipsa ei de educație, putere și mijloace financiare, înțelegerea ei a realităților secolului al XX-lea și, în cele din urmă, lipsa ei de disciplină prin fanatism religios și entuziasm. Coroana, regimul politic și zbirii poliției aveau tot ceea ce Legiunii îi lipsea cu o singură excepție: ambele părți aveau aceeași înclinație spre brutalitate și o egală lipsă de scrupule. După 1933, a început bătălia dintre regimul politic din România și Legiune
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
fiicele lui (doamna Liliana și Alina) erau terorizate. Și nu numai familia Iorga, chiar și prietenii familiei și servitorii se temeau foarte mult pentru viața lui. Era acum ministru, Președinte al Senatului Corporatist și membru permanent al Noului Consiliu de Coroană Consultativ, cu funcții și răspunderi sporite 69. Prin vara lui 1938, generalul Antonescu și-a dat demisia din guvern, din cauza conflictelor de personalitate și în probleme de politică dintre Carol și el. Antonescu, un om mîndru și de caracter, refuza
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
apropia!"87, scria Iorga. România a decretat mobilizarea, care s-a dovedit a fi un dezastru, demonstrînd cît de corecte erau previziunile generalului Antonescu. Însemnarea din 17 martie 1939 din Jurnalul doamnei Liliana descrie cel de al șaselea Consiliu de Coroană la care a participat și Iorga. Acesta a prezentat motivele decretării mobilizării, dar în cadrul acestui Consiliu de Coroană au luat cuvîntul și generalii. Ei considerau că sistemele de apărare și armamentul deținut de Forțele Armate Române sînt necorespunzătoare. Cu toate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de corecte erau previziunile generalului Antonescu. Însemnarea din 17 martie 1939 din Jurnalul doamnei Liliana descrie cel de al șaselea Consiliu de Coroană la care a participat și Iorga. Acesta a prezentat motivele decretării mobilizării, dar în cadrul acestui Consiliu de Coroană au luat cuvîntul și generalii. Ei considerau că sistemele de apărare și armamentul deținut de Forțele Armate Române sînt necorespunzătoare. Cu toate acestea, mobilizarea s-a desfășurat cu surle și trîmbițe și cu lozinci ca " Nici o brazdă!", care avea curînd
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și noroi, pline cu germani basarabeni cu dare de mînă a sosit la București. Consulul german al Chișinăului și Cernăuțiului îi avertizase să plece cît timp o mai puteau face. În cursul după-amiezii, Iorga a fost convocat la Consiliul de Coroană. Aici a aflat că Stalin primise de la Hitler undă verde în privința ultimei sale obligații contractuale inclusă în pactul dintre ei, Basarabia și nu numai atît9. Ultimatumul sovietic era concis și lipsit de echivoc, reclamînd transferarea teritoriului în cel mai scurt
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ultimei sale obligații contractuale inclusă în pactul dintre ei, Basarabia și nu numai atît9. Ultimatumul sovietic era concis și lipsit de echivoc, reclamînd transferarea teritoriului în cel mai scurt timp. Așa cum le-a spus Iorga alor lui, la Consiliul de Coroană fuseseră prezente toate "somitățile" regimului. Regele și majoritatea celorlalți au hotărît să cedeze. Potrivit șefului Statului Major, generalul F. Țenescu, care a explicat că România nu avea o aviație militară care să merite acest nume, nu exista nici o șansă de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
rol în viața publică au semnat declarația, inclusiv Iorga 10. Doamna Liliana își amintea că solemnitatea organizată în onoarea profesorului Bémont începuse la ora 7 seara. Iorga, care era întotdeauna punctual, de data aceasta nu se întorsese de la Consiliul de Coroană nici la ora 9. Publicul îl aștepta în tăcere. Zvonurile răspîndite în rîndul acestuia creau o stare de neliniște. În sfîrșit, puțin după ora 9, mașina lui Iorga s-a oprit în fața Institutului. Iorga a urcat treptele clătinîndu-se, cu ochii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
politicii noastre actuale față de Ungaria și România este să menținem în stare de incandescență două bare de fier și să le modelăm după interesele Germaniei și conform evoluției evenimentelor"20. Doamna Liliana își amintea că fuseseră convocate două Consilii de Coroană succesive, care au deliberat asupra acceptării planului de împărțire a naziștilor. Iorga a participat la primul, în cadrul căruia s-a decis totul (acceptarea Dictatului de la Viena). De dragul etichetei, regele a convocat un al doilea Consiliu de Coroană. A fost trimis
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
două Consilii de Coroană succesive, care au deliberat asupra acceptării planului de împărțire a naziștilor. Iorga a participat la primul, în cadrul căruia s-a decis totul (acceptarea Dictatului de la Viena). De dragul etichetei, regele a convocat un al doilea Consiliu de Coroană. A fost trimis un tren special după Iorga, care se odihnea la Băile Herculane. A fost adus și Dinu Brătianu; mulți dintre cei prezenți la acest al doilea Consiliu de Coroană nu făceau parte din Consiliu, ca de pildă, Horia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
etichetei, regele a convocat un al doilea Consiliu de Coroană. A fost trimis un tren special după Iorga, care se odihnea la Băile Herculane. A fost adus și Dinu Brătianu; mulți dintre cei prezenți la acest al doilea Consiliu de Coroană nu făceau parte din Consiliu, ca de pildă, Horia și Decebal (frații lui Codreanu), împotriva prezenței cărora Iorga a protestat imediat, dar fără succes. Cel de al doilea Consiliu de Coroană a fost dominat (ca și primul) de teama intrării
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
dintre cei prezenți la acest al doilea Consiliu de Coroană nu făceau parte din Consiliu, ca de pildă, Horia și Decebal (frații lui Codreanu), împotriva prezenței cărora Iorga a protestat imediat, dar fără succes. Cel de al doilea Consiliu de Coroană a fost dominat (ca și primul) de teama intrării rușilor în Moldova. Din această cauză, după o remarcă amară la adresa Dictatului de la Viena (care va fi "un triumf pentru grofii unguri" și pentru alți moșieri feudali unguri), Iorga a optat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
viață comună și armonie -, pur și simplu nu putea suporta să fie singură. Și-a dat discret sfîrșitul în noiembrie 1941. La funeraliile ei au participat mai mulți oameni decît la cele ale lui Iorga. Prințesa Elena a trimis o coroană de flori cu numele gravat pe ea, un gest purtînd amprenta regalității 54. Primul parastas public în memoria lui Iorga a avut loc în mai 1941, la care au participat mulți demnitari. Apoi a fost redeschis Institutul său de Istorie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Ioga crearea titlului. În jurnalele sale politice, Iorga a respins cu furie acest lucru. Memorii, vol. VI, p. 2 14 Ibidem, pp. 2 și 4 15 Coposu, op. cit. 16 Cînd a aflat că regele Carol îi acordase lui Manoilescu "Ordinul Coroanei de Spini", Argetoianu a făcut următorul comentariu: "Ordinul coroana curvelor (la couronne des putains) ar fi fost mai adecvat". Memoriile lui Ctin Argetoianu, "Magazin istoric., an I, vol. 2, 1967, p. 74 17 D-na Liliana Pippidi-Iorga către autor 18
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
respins cu furie acest lucru. Memorii, vol. VI, p. 2 14 Ibidem, pp. 2 și 4 15 Coposu, op. cit. 16 Cînd a aflat că regele Carol îi acordase lui Manoilescu "Ordinul Coroanei de Spini", Argetoianu a făcut următorul comentariu: "Ordinul coroana curvelor (la couronne des putains) ar fi fost mai adecvat". Memoriile lui Ctin Argetoianu, "Magazin istoric., an I, vol. 2, 1967, p. 74 17 D-na Liliana Pippidi-Iorga către autor 18 O viață de om..., vol. III, pp. 13-14, 20
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
p. 257; plus d-na Liliana Pippidi-Iorga către autor 70 "Magazin istoric", Memoriile lui C. A., anul 1, vol. 4, iulie 1967, pp. 82-85 71 Antecedentele prințului Nicolae erau binecunoscute. Din cauza aceasta și a legăturilor sale cu Legiunea, Consiliul de Coroană din aprilie 1937 i-a retras prințului Nicolae toate drepturile ca membru al familiei regale 72 D-na Liliana Pippidi-Iorga și Frasin Munteanu-Râmnic, care erau amîndoi acasă în timpul acestui aprins schimb de cuvinte, către autor 73 "Neamul românesc", 7 octombrie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cei care Îl prețuiau și apărau cu cea mai mare ardoare erau o clasă puțin numeroasă de coloniști și fermieri - În ținuturi ca Rhodesia sau Kenya. Dominioanele „albe” (Canada, Australia, Noua Zeelandă) și Africa de Sud erau independente. Însă apartenența lor formală la Coroană, legăturile afective cu Marea Britanie, alimentele și materiile prime furnizate, precum și forțele lor armate erau practic considerate bunuri naționale. Restul Imperiului Britanic avea la prima vedere mai puțin o valoare materială și mai mult una strategică: posesiunile din Africa de Est
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
coloniilor asiatice și africane preluate de la Puterile Centrale. Așa se făcea că, În 1945, Franța eliberată era din nou stăpână pe Siria și Liban, pe mari fâșii din Africa subsahariană și pe câteva insule din Caraibe și Pacific. Dar „nestematele” Coroanei imperiale franceze erau teritoriile ei din Indochina și În special vechile colonii de pe coasta mediteraneană a Africii de Nord: Tunisia, Maroc și Algeria. În cărțile de istorie franțuzești Însă, acestea aveau un statut mai ambiguu decât coloniile britanice, În parte
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
că tendința spre independență era de nestăvilit. Commonwealthul fusese creat prin Statutul de la Westminster din 1931 pentru a elimina mișcările bruște spre independența colonială, oferind un cadru În care teritoriile autonome și semiautonome rămâneau legate prin loialitate și obediență de Coroana britanică, scutite Însă de simbolurile neplăcute ale dominației imperiale. Acum Însă Commonwealthul era pe cale să devină un club al fostelor colonii, state independente pe care statutul de membru nu le obliga la nimic În plus față de ce le dictau propriile
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
la Londra, dar 42,3 ore la Moscova, În ciuda subvențiilor ridicate 14. În plus, cumpărătorul sovietic sau est-european pierdea mai multe ore pentru a găsi și achiziționa mâncare și alte bunuri. Măsurată În timp și efort, dacă nu În ruble, coroane sau forinți, viața În comunism era scumpă și extenuantă. E greu de măsurat succesul comunismului În gradul de satisfacție al consumatorilor particulari când toată economia era orientată, cum spuneam, spre producția masivă de echipamente industriale și materii prime. În afară de mâncare
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a fost supusă unui referendum, numai 52,3% din participanți au votat pentru și numai cu condiția ca țara să nu adopte moneda comună (zece ani mai târziu, când guvernul de la Stockholm a recomandat națiunii să renunțe În sfârșit la coroană și să adere la euro, a suferit o Înfrângere decisivă și umilitoare la referendum, ca și guvernul danez când a pus aceeași Întrebare În septembrie 2000). Reacția lui Per Gahrton, reprezentant al Partidului Ecologist În parlamentul suedez și adversar feroce
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cu cosorul viticultorului. Cât despre mitologia galică, ea a plasat sub auspiciile lui Sucellus butoiul cu cercuri din lemn de stejar, care este de fapt o invenție celtică. Divinitate celtică a pădurii, asimilată de romani zeului Silvan, reprezentat cu o coroană de iederă pe cap, un cosor în mână, iar pe umăr, un ciocan de dogar, Sucellus proteja oarecum băutura mitică. Prin aceste exemple, cultura viței de vie apare, mitologic vorbind, ca mărturie a unei epoci fabuloase în care zeii trăiau
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]